I. MĂSURI TARIFARE

Singapore este membru fondator al ASEAN. Între ţările membre nu există restricţii de
natură tarifară sau netarifară. În prezent Singapore aplică taxe vamale de import la o gamă
limitată de produse, precum tutun, alcool şi autoturisme. Produsele importate sunt supuse, de
asemenea, unei taxe suplimentare de 5 % ad valorem.
Se prevede ca pană în 2010 taxele vamale de import să fie eliminate în întregime.

I.1. Implicaţiile obţinerii de către România a statutului de ţară membră a Uniunii Europene
asupra exportului de produse către Singapore

România beneficiază din partea Singapore de un tratament preferenţial în cadrul SGPC.
Aderarea României la UE va avea un impact nesemnificativ asupra produselor exportate în
Singapore, deoarece Singapore aplică taxe vamale la unele grupe de produse care nu fac
obiectul exportului românesc ( în această ţară), de ex. unelte şi scule de mână, unde ponderea in
total export către Singapore este de 0,001 %.

I.2. Implicaţiile adoptării de către România a tarifului vamal al U.E asupra importului de
produse din Singapore

Făcând o comparaţie între actualul Tarif Vamal al României (TVR) şi Tariful Vamal Comun
(TVC), rezultă că pentru 42 de produse (poziţii cu 8 cifre in nomenclatorul vamal) taxele vamale
aplicate în prezent de România sunt mai mari decât cele din TVC.

În momentul aderării, vor fi afectate atât încasările României din taxe vamale de import, cât şi
protecţia internă, în special la următoarele grupe de mărfuri:
- 85164000 – fiare de călcat cu vapori (pondere la import 23 %)
- 90221900 – aparate cu raze X (pondere 6 %)
- 85219000 – alte aparate video (pondere 6 %)
- 39191011 – benzi cu acoperire clorura de polivinil (pondere 5 %)
- 85365019 – alte întrerupătoare (pondere 3 %)
- 84818073 – robineţi cu supape din oţel (pondere 3 %)
- 70199099 – alte articole din fibră de sticlă (pondere 1 %)

Există o diferenţă semnificativă între taxele vamale la importul produselor singaporeze în
România faţă de importul acestor produse în UE (între 3 – 28 %).

II. MĂSURI NETARIFARE
În prezent nu au fost adoptate măsuri de apărare comercială în relaţiile comerciale dintre UE şi
Singapore.

III. Concluzii

Aderarea României la U.E. nu va determina o modificare a tarifelor vamale utilizate de
Singapore în relaţia cu ţara noastră, având în vedere că între Singapore şi UE nu există acorduri
de eliminare sau reducere a taxelor vamale. În acelaşi timp, la majoritatea produselor din oferta
de export a ţării noastre se înregistrează tarife similare cu cele pe care Singapore le aplică în
raporturile cu ţările membre U.E.
Sursa:www.dce.gov.ro

(actualizat: aprilie 2007)

CUPRINS :

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea oficiala

1.2. Structura de stat

1.3. Forme ale puterii de stat

1.4. Pozitia geografica, clima

1.5. Suprafata

1.6. Populatia

1.7. Limba oficiala

1.8. Capitala si impărţirea administrativă

1.9. Moneda nationala

1.10. Ziua Nationala, sarbatori nationale, zile libere, perioada de concedii

1.11. Religia

1.12. Regimul de vize

1.13. Posibilitati de transport persoane

1.14. Posibilitati de transport a marfurilor

1.15. Resurse naturale

2. DATE PRIVIND ECONOMIA

2.1. Indicatori macroeconomici

2.2. Industria

2.3. Agricultura

2.4. Transporturi

2.5. Comertul exterior al Ucrainei

– Structura comertului exterior pe sectiuni de produse

3. CADRUL JURIDIC AL RELATIILOR ECONOMICE

3.1. Cadrul juridic bilateral

3.2. Cadrul juridic al Ucrainei cu alte state, grupuri de state sau organizatii economice internationale

4. BARIERE COMERCIALE

4.1 Evaluarea în vamă

4.2 Regimul de export

4.3 Bariere comerciale tarifare

4.4 Licenţe de import

4.5 Documente de comerţ exterior

4.6 Importuri temporare

4.7 Importuri interzise

4.8 Standardizare

4.9 Agricultură şi alimente

4.10 Cosmetice

4.11 Maşini şi instalaţii

4.12 Marcarea, etichetarea şi ambalarea produselor

5. ÎNFIINŢAREA DE SOCIETĂŢI COMERCIALE

5.1 Tipuri de societati comerciale

5.2 Infintarea de reprezentante

6. Principalele targuri si expozitii internationalede interes organizate in Ucraina

7. ADRESE UTILE

7.1 Coordonate retea externa, in Romania si Ucraina.

7.2 web site – institutii de stat

7.3 web site – oportunitati de afaceri si informatii generale

8. RECOMANDARI

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea oficiala – Ucraina

1.2. Structura de stat – Republica parlamentar-prezidentiala, potrivit Constitutiei adoptate de Rada Suprema la 28 iunie 1996 si modificarilor intrate in vigoare la 1 ianuarie 2006. Este stat membru fondator al Comunitaţii Statelor Independente (CSI), insă nu a aderat la statutul CSI.

1.3. Forme ale puterii de stat

– Presedintele; aproba propunerea coalitiei majoritare privind numirea premierului, care este apoi confirmat de Rada Suprema. Urmare a trecerii la Republica parlamentar-prezidentiala, prerogativele presedintelui au scazut in favoarea celor ale Parlamentului

– Parlamentul (Rada Suprema) autoritate legislativa unicamerala, cu prerogative sporite in urma modificarilor Constitutiei

– Cabinetul de Ministri autoritate executiva.

Actualul presedinte, Viktor Iuscenko a fost ales in decembrie 2004, in urma « revolutiei portocalii », pentru o perioada de cinci ani.

1.4. Pozitia geografica, clima

Este situată în estul Europei, între 490 latitudine nordică şi 320 longitudine estică, cu graniţă la Marea Neagră şi Marea Azov.

Tari vecine: Belarus, Rusia, Ungaria, Romania, Moldova, Polonia si Slovacia. In sud, Ucraina are iesire la Marea Neagra si Marea de Azov.

Linia totală a frontierei: 7590 km .Frontiera de uscat se intinde pe 5631 km, iar frontiera maritima pe 1959 km. Ucraina se învecinează cu România (608 km), Ungaria (135 km), Slovacia (98 km), Polonia (542,5 km), Republica Belarus (975 km), Federaţia Rusă (2063 km) şi Republica Moldova (1194 km). Partea de sud este scăldată de apele Mării Negre şi Mării Azov (linia de coastă –2782 km).

Ape teritoriale – 12 mile.

Clima este continentala, cu elemente subtropicale in sudul Crimeei.

Nu exista diferenta de fus orar fata de Romania.

1.5. Suprafata

Ucraina ocupa un teritoriu cu o suprafata de 603700 km.p

1.6. Populatia

– 48,9 milioane locuitori, conform datelor recensamantului din anul 2002 ; populatie urbana 67% , natalitate 12,1 la mie, mortalitate 12,9 la mie.

– Datele Comitetului de Stat pentru Statistica indica la inceputul anului 2005 o populatie de 47,3 milioane locuitori, aprox. 68% populatie urbana, spor natural negativ: -7%.

1.7. Limba oficiala – ucraineana, este vorbita de 66,3 % din populatie; marea majoritate a populatiei cunoaste limba rusa, limba utilizata in mod frecvent in afaceri. Limba engleza este utilizata relativ rar in mediul de afaceri.

1.8. Capitala si impărţirea administrativă

Capitala : Kiev ; populatie 2,642 milioane locuitori in 2002 ; 2 666 la 1 ianuarie 2005.

Împărţirea administrativă: sistemul de organizare administrativ-teritorială a Ucrainei îl constituie: Republica Autonomă Crimeea, regiunile (24), raioanele(490), oraşe(446), localitati de tip urban (907) şi satele (10196). Din componenţa Ucrainei fac parte: Republica Autonoma Crimeea, 24 de regiuni, precum şi oraşele Kiev şi Sevastopol (ultimele două oraşe au un statut special, stipulat prin lege). Republica Autonoma Crimeea dispune de parlament si guvern propriu

În Ucraina există 44 de centre administrative şi oraşe cu o populaţie de peste 100 mii locuitori: Kiev – 2666 mii; Harkov – 1465 mii, Dnepropetorvsk – 1054; Odessa – 1007 mii; Doneţk – 1000 mii; Odessa – 1007 mii; Zaporoje- 799 mii; Lvov – 734 mii.

1.9. Moneda nationala – grivna. Rata medie de schimb in a fost de :

in 2004 : 1 USD/5,3192 grivne, 1 EURO/6,6094 Grivne

in 2005 :1 USD/5,1247Grivne, 1 EURO/ 6,3899 Grivne ;

in 2006 :1USD/5,05 Grivne, 1 EURO/6,3369 Grivne

In martie 2007 : 1USD/ 5,O5 Grivne, 1EURO/ 6,6155 Grivne.

1.10. Ziua Nationala, sarbatori nationale, zile libere, perioada de concedii. Ziua Nationala este 24 august – denumita Ziua Independentei (la 24 august 1991 Parlamentul a proclamat Actul de Independenta al Ucrainei).

Alte sarbatori nationale: Anul Nou – 1 ianuarie, Craciunul – 7 ianuarie, Ziua internationala a femeii – 8 martie, Ziua internationala a Muncii – 1 si 2 mai, Ziua Victoriei – 9 mai, Sfanta Treime – 30 mai, Ziua Constitutiei – 24 iunie.

Program de lucru : 9.00-18.00, cu pauza intre 13.00-14.00

Zile nelucratoare: sambata si duminica.

Perioada de concedii este de 25 zile lucratoare.

1.11. Religia – pravoslavnic – ortodoxa, circa 70% din populatie.

1.12. Regimul de vize.

Intre Romania si Ucraina este instituit regimul de viza. In Romania viza poate fi obtinuta prin serviciile consulare ucrainene din Bucuresti si Suceava. Urmare aderarii Romaniei la UE, cetatenii romani vor putea calatori in Ucraina fara vize iar cei ucraineni vor calatori in Romania cu vize obtinute gratuit. (La data intocmirii Indrumarului, Acordul privind regimul de vize intre Romania si Ucraina este in curs negociere si semnare)

1.13. Posibilitati de transport persoane.

Tren, autoturism.

Nu sunt deocamdata (la 06 martie 2007) legaturi aeriene directe intre Bucuresti si Kiev. Din 23 ianuarie 2006 Compania Carpatair opereaza curse directe Timisoara –Lvov si si-a anuntat intentia de a deschide curse directe pe ruta Timisoara-Kiev.

1.14. Posibilitati de transport a marfurilor.

Transporturile de marfuri se pot realizeaza cu mijloace auto, feroviare, navale si aeriene.

1.15. Resurse naturale.

1.15.1 Resurse minerale – au fost prospectate peste 90 tipuri de resurse minerale (cca. 8 mii zăcăminte, din care cca. 60% sunt în exploatare).

– Resursele energetice: rezervele de cărbune sunt estimate la 47,1 mld. tone, zăcămintele carbonifere sunt concentrate în Doneţk (50 mii km.p.), Lvov – Volâni (10 mii km.p.) Dnepr, Nadnistrianşcina, Predkarpatie, Zakarpatie (cărbune brun).

– Zăcămintele de ţiţei au fost prospectate în regiunile Dnepropetrovsk-Doneţk (114 mii km.p.), Predkarpatie, Dnepro-Doneţk, Marea Azov si Marea Neagra şi sunt evaluate (1 ianuarie 2002) la cca. 247 mil.tone.

Circa 60% din zăcăminte se află la adâncimi de peste 5000 m. Zăcăminte de minereu de fier (evaluate la 28 mld. tone) se gasesc în bazinele Dnepropetrovsk (Krivoi-Rog) si Kerci. In 2001, Ucraina a extras 54,8 mln. tone minereu de fier (faţă de 105 milioane tone în 1990).

Alte zăcăminte : titan, mercur, polimetal, nichel, bauxită, cupru, magneziu (2,5 mld. tone, locul al doilea după Africa de Sud).

Zăcămintele nemetalifere: sulf (Predcarpatie, Kerci), sare (Predcarpatie), fosfati, caolin, grafit, dolomit, bentonite, gips, piatră de construcţii (granit, bazalt, etc.).

Sunt în fază de exploatare zăcăminte de topaz, beriliu, cristal de stâncă, cuarţ, opal, calcedoniu, agat, aur, etc.

Resursele de gaze si petrol nu acopera necesarul intern, Ucraina fiind dependenta de importul de purtatori de energie, indeosebi de gaze, importate in proportie de aprox. 70% (la un consum mediu anual de aprox. 80 miliarde m.c) din Rusia si Turkmenistan.

1.15.2 Resurse naturale : Circa 70% din teritoriu (42 mln. ha) este constituit din suprafaţă agricolă, din care 58% teren arabil (2/3 din acesta reprezintă zona cernoziomică).

2. DATE PRIVIND ECONOMIA

2.1. Indicatori macroeconomici:

La 31 decembrie 2004, rata cumulativa de crestere a PIB a reprezentat cu 12,1 %, PIB atingand valoarea de 344,822 miliarde grivne (circa 65 miliarde dolari SUA);

La finele anului 2005, conform datelor neconsolidate ale Centrului National de Statistica, rata cumulativa de crestere a PIB a fost de doar 2,6%, realizandu-se un PIB de 424,741 miliarde grivne (circa 84 miliarde USD).

Datele neconsolidate de la sfarsitul anului 2006 indica o rata cumulativa de crestere a PIB de 7 %.

Datele din 2005 indica o stopare a tendintei de crestere din perioada 2000-2004. In 2006 se constata o revigorare economica,

La sfarsitul anului 2006:

- volumul total al productiei industriale a fost de 413,083 miliarde grivne (circa 81,8 miliarde USD);

- productia agricola a reprezentat 94,3 miliarde grivne (circa 18,7 miliarde USD);

- Daca la finele lui 2004 balanta comerciala externa era pozitiva cu 3976 milioane USD (export 32972 milioane USD, import 28996 milioane USD), la sfarsitul lui 2005, balanta a devenit negativa de –1340,2 milioane USD (Export 31140,6 milioane USD, in crestere cu 5,6 % fata 2005; Import 32480,8 milioane USD, in crestere cu 24,6% fata de 2005). In 2006 tendinta a continuat, realizandu-se o balanta comerciala negativa de –5222,9 milioane USD(Export 34676,7 milioane USD, in crestere cu 11,4 % fata 2006; Import 39899,6 milioane USD, in crestere cu 22,4% fata de 2006).

- volumul total al investitiilor straine directe in Ucraina la inceputul anului 2007 a fost de 21186,0 milioane USD iar a investitiilor ucrainiene in strainatate de 221,5 milioane USD;

- datoria externa la 31.10.2005 a fost de 8,762 miliarde USD ;

- datoria interna a statului la 31.10.2005 a fost de 4,1 miliarde USD ;

- salariul mediu la 31.10.2005 a fost de 787,2 grivne (aprox. 157 USD), cu o crestere reala de circa 33% fata de sfarsitul anului 2004;

- rata oficiala a somajului 2,9% la 31.10.2005, fata de 3,5% la finele lui 2004.

2.2. Industria

Economia nationala, datorita bogatiei si diversitatii resurselor minerale, este in principal orientata spre industrie. Amplasarea acestor resurse pe un larg spatiu a permis crearea unui larg complex industrial amplasat in zonele Donetk, Krivoi Rog, Lvov, Dnepropetrovsk. Bazat pe exploatarea zacamintelor de carbune superior din regiunea Donbas si bazinul Dnipr, sistemul energetic este reprezentat prin marile centrale termoenergetice de la Zaporoje, Uglegorsk, Krivoi Rog, Zmievsk, Burstansk, Pridneprovsk dar si prin centralele nucleare de la Rovno, Ucraina Sud, Zaporoje, Hmelnitki.

Resursele de materii prime metalurgice – minereu de fier si mangan (considerate unele dintre cele mai mari din lume) au permis Ucrainei realizarea unui puternic complex metalurgic, leader fiind industria siderurgica. Cele mai reprezentative centre ale industriei siderurgice se afla situate la Mariupol, in regiunea Donbasului (Donetk, Alcensk, Ienakievo, Makeevka) si regiunea Pridnepr (Zaporoje, Dnepropetrovsk, Krivoi Rog, Dneproderjinsk).

In domeniul constructiilor de masini, o mare dezvoltare o au industria de tractoare si masini agricole, industria electrotehnica, industria navala, industria de masini unelte, tehnica speciala. In Ucraina se proiecteaza si se construiesc avioanele de tip AN. Centrele constructiei de masini se afla in orasele Harkov, Kiev, Donetk, Lugansk, Kramatorsk, Dnepropetrovsk, Nikolaev, Lvov, Zaporoje etc.

Datorita bazei de materii prime, a fost creata si o puternica industrie chimica, ale carei principale centre sunt la Lisiciansk, Cerkasi, Odesa, Kremenciuk, Kiev. O parte insemnata din industrie o reprezinta industria de aparare, care se afla in proces de conversie si privatizare.

Industria materialelor de constructii este reprezentata de industria cimentului, sticlei, ceramicii si azbocimentului.

In volumul total al productiei industriale, ponderea principala o detin industriile de procesare (77,7%), din care :

- industria siderurgica 26,5%% ;

- industria alimentara cu 15,1% % ;

- constructii de masini si prelucrarii metalelor 13,4 % ;

- producerea cocsului si prelucrarea titeiului 8,5 % ;

- industria combustibilului 11,1 % ;

- industria chimica si petrochimica 6,5 ;

- celuloza si hartie 1,9% ;

- industria usoara 1,1% ;

Volumul total al productiei industriale este completat de ponderea industriei utilitare (electricitate, gaz si apa) cu 14,1% si de cea a industriei miniere 8,2%.

2.3. Agricultura

In sectorul agricol productia totala a fost de 16,7 miliarde USD in 2004; 17.02 miliarde USD pe 11 luni din 2005. Ponderea principala este detinuta de productia de cereale si plante tehnice (aprox. 64,6%), baza productiei o constituie porumbul, graul, orzul, hrisca. Dintre culturile tehnice se detaseaza sfecla de zahar, floarea soarelui, hameiul. Productia de animale vii si produse ale regnului animal detine o pondere de aprox. 35,4%.

Industria alimentara cuprinde in jur de 2,5 mii intreprinderi de diverse profile si forme de proprietate. In complexul agricol se inregistreaza doua tendinte: scaderea volumului productiei in marile intreprinderi de stat si cresterea in gospodariile private.

2.4. Transporturi

Transporturile sunt de o importanţă majoră pentru Ucraina, atât pentru trecerea ţării la o economie de piaţă, cât şi pentru dezvoltarea unui comerţ diversificat. Ucraina are o vastă reţea de drumuri şi căi ferate, câteva aeroporturi pentru traficul aerian intern şi extern, porturi la Marea Neagră şi un dezvoltat sistem de transport maritim şi fluvial. Totuşi, infrastructura de transport regională este inadecvată, în particular cu privire la calitatea slabă a serviciului aerian intern şi la condiţiile precare ale drumurilor.

Căile de transport sunt reprezentate astfel:

·  căi rutiere: 247.300km;

·  căi ferate: 23.350 km (din care 8.600 km electrificată);

·  căi navigabile: 4.400 km;

·  aeroporturi: 76;

·  conducte pentru transportul produselor petroliere : 4.500 km;

·  conducte pentru transportul gazelor naturale: 34.400 km .

Există legături feroviare care leagă oraşul Kiev cu toate ţările CSI, precum şi legături directe cu Varşovia, Budapesta şi Bucureşti. Atât reţeaua rutieră, cât şi cea feroviară sunt învechite şi necesită modernizări.

În cadrul reţelei de transport pan-europeane, coridoarele V şi IX sunt de o importanţă majoră pentru dezvoltarea reţelei rutiere şi feroviare din Ucraina. Coridorul V leagă Veneţia şi Trieste cu Koper, Lubliajna, Budapesta şi apoi oraşele ucrainene Uzhhorod şi Lvov, iar coridoul IX porneşte de la Helsinki via St. Petersburg, Pskov, Moscova, până la oraşele ucrainiene Kiev şi Ljubasevka, apoi spre Chişinău, Bucureşti, Dimitrovgrad şi Alexandropoli.

Ukrzalinytsia, Administraţia de Stat a Transportului Feroviar din Ucraina, a fost înfiinţată în anul 1991, după eliminarea monopolului de stat sovietic în domeniul transportului feroviar. În anul 1999, BERD a semnat un acord de împrumut în valoare de 51,9 milioane USD către Ukrzalinytsia pentru a sprijini modernizarea şi restructurarea companiei.

Ucraina are un sistem de transport maritim şi fluvial bine dezvoltat. Cele mai mari porturi la Marea Neagră sunt Odesa, Ilyichevsk şi Nikolaev, prin care se realizează transportul de mărfuri. Ucraina intenţionează să construiască o flotă de 40 de tancuri petroliere cu terminalul în apropiere de Odesa pentru a-şi acoperi cerinţele energetice interne.

Există servicii regulate între Odesa şi porturile Novorossiysk şi Sochi (din Rusia) precum şi între Odesa şi porturile Batumi şi Sukhumi (din Georgia). În aprilie 1999 a fost inaugurat un terminal pentru transportul cu bacul între Ilyichevsk şi portul georgian Poti.

Principalul aeroport al Ucrainei este la Borispil, lângă Kiev. Alte aeroporturi internaţionale importante sunt la Odesa, Lvov şi Harkov.

În februarie 1998, BERD a acordat Companiei de Stat a Serviciilor Traficului Aerian al Ucrainei un împrumut de 25,4 milioane USD pentru a finanţa instalarea unui echipament modern de control a traficului aerian.

Compania de stat Air Ukraine este transportatorul naţional care face legătura mai ales între oraşele din Ucraina şi cele din Rusia şi CSI. În anul 1996, Air Ukraine s-a asociat cu o companie israeliană, transformându-se în Aero Svit.

Compania Aeriană Internaţională Ucrainiană (Ukraine International Airline) a fost înfiinţată în anul 1992 ca o companie mixtă irlandezo-ucrainiană. Ikar International, un transportator internaţional, a fost înfiinţat în anul 1993 şi realizează curse regulate pe 15 rute în Ucraina şi ţările CSI, precum şi către Turcia, Siria, Ungaria, Iugoslavia şi Italia.

Compania Carpatair din Timisoara urmeaza sa inceapa operarea de curse aeriene directe Timisoara-Lvov (la 23 ianuarie 2006); Timisoara-Kiev si Timisoara-Odesa (pana in cursul lunii aprilie 2006) si, in perspectiva, Timisoara-Cernauti.

2.5. Comertul exterior al Ucrainei

Valoarea totală a comerţului exterior al Ucrainei pe primele 10 luni ale anului 2005, a însumat 57425377,7 mii dolari SUA, din care: 28201491,37 mii USD Export si 29223886,33 mii USD la Import. Se remarca cresterea modesta a exportului (6,29%) si semnificativa a importului (25,27%) fata de perioada similara a anului anterior, fapt ce a dus si la o balanta negativa de -1022394,96 mii USD la sfarsitul lui octombrie 2005, dupa ce la finele anului 2004 balanta schimburilor comerciale era pozitiva: +3976 milioane USD (export 32972 milioane USD, import 28996 milioane USD).

Ponderea principalelor sectiuni de produse:

-La export:

1. XV. Metale comune si produse din metale comune: – 41,53% (din care 34,04% o reprezinta metalele feroase si 5, 47% produsele din acestea);

2. V. Produsele minerale – 14,1%;

3. VI. Produse ale industriei chimice si ale industriilor conexe – 8,5%;

4. XVI. Masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora – 8,2%;

5. XVI. Masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora 4,63%;

6. II. Produse ale regnului vegetal 4,53%

- La Import:

1. . V. Produsele minerale – 33,39%;

2. XVI. Masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora – 17,18%;

3. XVI. Masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora – 8,44%;

4. VI. Produse ale industriei chimice si ale industriilor conexe- 8,38;

5. XI Materiale textile si articole din aceste materiale – 4,01%;

6. IV. Produse ale industriei alimentare – 4%.

3. CADRUL JURIDIC AL RELATIILOR ECONOMICE

3.1. Cadrul juridic bilateral:

Incepand cu 01.01.2007, data la care Romania a devenit membru UE, relatiile economice romano-ucrainiene au ca baza Acordul de Parteneriat si Cooperare dintre UE si statele membre, pe de o parte si Ucraina, pe de alta parte, semnat in 1994 si intrat in vigoare in martie 1998.

In afara de acest Acord de Parteneriat si Cooperare, UE si Ucraina au mai incheiat acorduri sectoriale in domeniile: comertul cu textile si comertul cu otel, cooperarea in domeniul securitatii nucleare si cooperarea in domeniul stiintei si tehnologiei.

Avand in vedere noul statut al Romaniei, de stat membru UE, si necesitatea armonizarii cadrului juridic al relatiilor bilaterale (existent pana la finele anului 2006) cu normele europene, mentionam ca, din cele cca. 20 acorduri interguvernamentale (bilaterale) din diferite domenii, 14 acorduri care pun probleme din punct de vedere al compatibilitatii cu dreptul comunitar sunt in diverse etape de negociere.

3.2. Cadrul juridic al Ucrainei cu alte state, grupuri de state sau organizatii economice internationale.

a) Pozitia Ucrainei fata de OMC

Ucraina nu este membru OMC. In decembrie 2006 Parlamentul a adoptat setul de legi necesare aderarii. Liderii politici declara ca aderarea la OMC se va produce pana la finele anului 2007.

b) Pozitia Ucrainei in cadrul Organizatiilor regionale si subregionale:

– Ucraina a aderat la initiativa Central-Europeana in anul 1996, in cadrul careia are o pozitie activa, printre initiativele sale numarandu-se si acordarea acestui organism a statutului de observator in cadrul Adunarii Generale ONU;

– Ucraina este unul din membrii fondatori ai CEMN, in acest sens militand activ pentru transformarea acestei structuri in organizatie economica regionala (devenita OCEMN, la Ialta, 4 iunie 1998);

– Ucraina si-a declarat ca obiectiv strategic de perspectiva intentia de aderare la Uniunea Europeana. Dupa intrarea in vigoare la 1 martie 1998 a acordului de parteneriat si cooperare cu UE (semnat in anul 1995), Ucraina actioneaza insistent pentru apropierea graduala de aceasta organizatie si dobandirea cat mai grabnica a statutului de asociat;

– Cooperarea trilaterala Romania-Ucraina-Moldova, prin crearea euroregiunilor Dunarea de Jos si Prutul

– Cooperarea trilaterala Romania-Ucraina-Polonia, scopul acestei initiative constituindu-l angajarea unui dialog de substanta asupra unor teme de interes comun pentru securitatea si stabilitatea subregionala in euroregiunea Carpatica (accesul la sursele si resursele de energie).

4. Bariere comerciale

4.1 Evaluarea în vamă

Evaluarea în vamă în Ucraina este conformă cu standardele internaţionale, fiind definită ca sumă a preţului de vânzare, a costurilor de transport, a taxelor de navlu, de asigurare, de stocare şi a oricăror altor costuri care nu se regăsesc în preţul de contract. Documentele justificative trebuie prezentate pentru a permite operatorilor vamali să determine valoarea propriu-zisă în vamă. În cazul în care aceste chitanţe lipsesc, evaluarea în vamă se realizează prin compararea cu alte bunuri sau servicii considerate similare în ţara de origine.

4.2 Regimul de export

Exportul este controlat de Departamentul de Analiză şi Coordonare a Politicii de Export al Guvernului Ucrainei şi Comitetul Naţional de Control al Exportului, care au în vedere protejarea securităţii naţionale, în concordanţă cu angajamentele Ucrainei faţă de comunitatea internaţională privind neproliferarea armelor de distrugere în masă şi a mijloacelor de transport respective şi transferul restrictiv al armamentului convenţional. De asemenea, Ministerul Economiei si Integrarii Europene monitorizează şi stabileşte preţurile orientative de export pentru o serie de bunuri ucrainene. Bunurile controlate sunt:

 mărfuri cu destinaţie specială şi cu “dublă folosinţă”;

 bunuri speciale şi militare ( armament, materiale explozive, componente şi accesorii pentru acestea, alte produse şi tehnologii, lucrări şi servicii destinate a fi aplicate în sfera militară sau acelea calificate ca secrete de stat);

 unele mărfuri, echipamente, materiale, software care pot fi folosite la realizarea armelor de distrugere în masă (arme nucleare, chimice, bacteriologice sau toxice) sau la realizarea de armament convenţional şi echipament special.

4.3 Bariere comerciale tarifare

O taxă vamală de import redusă, de 6%, se aplică pentru bunurile prelucrate în ţările care au semnat acorduri comerciale cu Ucraina în baza tratamentul clauzei naţiunii celei mai favorizate. Rata medie pentru bunurile importate din alte ţări, decât cele mai susmenţionate, este de 12%.

În baza decretului prezidenţial din 1997 se permite aplicarea de taxe vamale de import speciale asupra produselor agricole, în conformitate cu principiile OMC, în scopul protejării pieţei interne. În anul 1997, Ucraina a mărit taxele vamale de import pentru majoritatea produselor agro-alimentare, ca şi pentru cauciucuri şi îmbrăcăminte.

În aprilie 1998, guvernul Ucrainei a mărit tarifele de import pentru mai mult de 600 de categorii de bunuri cu o rată de 15-30% din valoarea vamală. Creşterile tarifare se referă la aparate de televiziune, radio, video, foto, ceasuri, materiale fotografice, vase de bucătărie, oale şi tigăi, jucării şi articole de papetărie.

Conform rezoluţiei Cabinetului de Miniştri din 1999, taxele vamale de import pentru o gamă largă de produse textile au fost reduse. Astfel, taxele au fost reduse de la 30%, la 1% pentru articole precum: fire de tors din bumbac şi lână, ţesături din in sau bumbac, pâslă, covoare din ţesături, corturi şi prelate. Pentru îmbrăcămintea realizată din fibre sintetice, hainele tricotate, hainele din lână pentru copii şi pături, taxele vamale au fost reduse de la 30%, la 10%.

4.4 Licenţe de import

Hotărârea nr. 767 din 15 iulie 1997, a Cabinetului de Miniştri al Ucrainei, stabileşte condiţiile de control asupra exporturilor şi importurilor de bunuri ale Ucrainei.

În 6 ianuarie 2000, acelaşi cabinet a emis o rezoluţie de regularizare a licenţelor de import. Bunurile pentru care se solicită licenţă de import sunt: produsele agricole, chimice, farmaceutice (cu excepţia materialelor dentare şi de sutură), de medicină veterinară, cosmetice, de igienă, matriţele folosite la fabricarea aparaturii audio, substanţele chimice care distrug ozonul (inclusiv spray-uri cu vopsea şi email, cu parfum, cu loţiuni de corp, cu solvenţi pentru vopsele, extinctoare şi rezerve pentru extinctoare, cu uleiuri şi vaseline, echipament de aer condiţionat şi de răcire, ventilatoare).

Majoritatea licenţelor de import se obţin de la Ministerul Economiei si Integrarii Europene sau de la birourile sale regionale, fiind controlate de Comitetul Vamal al Ucrainei.

Pentru a obţine o licenţă de import sunt necesare o copie a contractului şi una a certificatului de import.

La începutul anului 2001, Cabinetul de Miniştri al Ucrainei a emis o altă rezoluţie care stabileşte necesitatea licenţelor de import pentru produsele policarbonate industriale, principale materiale folosite pentru producerea CD-urilor optice.

4.5 Documente de comerţ exterior

Înainte de a prezenta documentele de comerţ exterior folosite în Ucraina sunt necesare câteva precizări. Numărul de exemplare ce trebuie eliberate pentru fiecare document sunt specificate mai jos, însă pot fi emise şi copii suplimentare ale acestora la cererea importatorului sau cărăuşului. Informaţiile cuprinse în fiecare document trebuie să corespundă exact cu cele înscrise în celelalte documente ale aceluiaşi transport.

Documentele necesare pentru prezentarea la autorităţile vamale ucrainene includ: contractul semnat, declaraţia vamală cu descrierea şi valoarea mărfurilor, termenii de plată (dacă plata se face prin transfer bancar, este necesar numele băncii, adresa şi numărul contului) şi termenii transportului, licenţa de import (dacă este necesară), alte documente. Importul produselor pentru care se plăteşte acciză (alcool, tutun, aparate video şi mobila de birou) necesită o declaraţie vamală preliminară. Declaraţia este completată după plata taxelor vamale de import la birourile vamale din districtul unde este acreditat importatorul.

 Scrisoarea de trăsură aeriană (air waybills – acolo unde este cazul)

Numărul de copii emise se bazează pe cerinţele importatorului şi a liniei aeriene folosite.

 Conosamentul (bill of lading)

Nu există cerinţe speciale. A se urma instrucţiunile contractului.

 Certificatul de origine

Când este cerut prin contract, trebuie folosită o formă generală aşa cum a fost prezentata de către comerciant (cu excepţia cazului când importatorul ucrainean trimite forme speciale odată cu contractul) şi, în general, trebuie redactat în două copii.

Data din certificat trebuie să fie conformă cu data din alte documente şi certificatul trebuie să fie semnat de un membru responsabil al firmei exportatoare. Când trebuie obţinut certificatul de la Camera de Comerţ, este necesară o copie legalizată la notariat.

 Factura comercială

În factura comercială trebuie să se înscrie ţara de origine, detalii legate de materialele de ambalare, mărcile şi numărul coletelor, greutatea (netă, brută), cantitatea şi descrierea bunurilor, preţul şi valoarea totală a încărcăturii, preţul de vânzare pentru cumpărător şi locul final al expediţiei de la ţara exportatoare. Toate datele din factura comercială trebuie să fie conforme cu termenii contractului şi declarate în contract.

 Factura vamală/consulară

Nu este cerută.

 Licenţa de import

Pentru importul anumitor bunuri se solicită licenţă de import. Documentele de bază necesare pentru obţinerea unei licenţe de import sunt o copie a contractului şi una a certificatului de import.

 Certificatul de asigurare

Termenii contractului determină dacă vânzătorul sau cumpărătorul au nevoie de asigurare pentru transportul în cauză. Când vânzătorul (în baza contractului) a obţinut dreptul de a realiza asigurarea, trebuie urmate instrucţiunile importatorului.

 Lista de ambalare

Este cerută. Trebuie să conţină un rezumat complet şi explicit al transportului în cauză.

 Inspecţia înainte de expediţie

Nu există cerinţe guvernamentale. Totuşi, aceasta ar putea fi cerută de importator.

 Factura pro-forma

Ar putea fi cerută de organizaţia importatoare în anumite momente ale negocierii contractului. A se urma instrucţiunile importatorului.

 Certificatul companiei navale

Nu este necesar.

 Alte documente

Scrisori de autorizaţie

Dacă se importă arme, muniţii, explozivi sau substanţe otrăvitoare este necesară permisiunea scrisă de la Ministerul Afacerilor Interne. Dacă se importă echipamente şi aparate radio electronice şi instrumente de înaltă frecvenţă este cerută permisiunea scrisă de la Comitetul de Stat pentru Telecomunicaţii. Dacă se importă medicamente şi surse de ionizare a radiaţiei este cerută permisiunea scrisă de la Ministerul Sănătăţii.

Certificatul sanitar

Ucraina are control strict asupra carantinei, sănătăţii, alimentelor şi a medicamentelor. Toate bunurile de origine animală şi vegetală necesită certificate sanitare şi fito-sanitare corespunzătoare, prin care să se certifice că nu conţin microbi.

Majoritatea plantelor, seminţelor, animalelor şi produselor farmaceutice trebuie să fie examinate la graniţă înainte de a intra în Ucraina.

4.6 Importuri temporare

Importurile temporare sunt reglementate prin “Clauza temporară cu privire la regimul importului temporar de bunuri, bunuri imobiliare şi mijloace de transport” a Comitetului Vamal al Ucrainei din 30 decembrie 1991. Aceste reglementări clasifică bunurile importate în scopul prezentării lor la târguri, expoziţii, ca fiind importuri temporare ale unei companii străine, bunuri care vor reveni în ţară după prezentare. Importul temporar al mostrelor pentru prezentare, cu excepţia bunurilor pentru care nu se permite importul, poate fi realizat fără înregistrarea importatorului ca desfăşurând activitate de comerţ exterior în Ucraina.

Bunurile importate temporar pot rămâne în Ucraina pentru un an de la data trimiterii declaraţiei vamale. Dacă bunurile au garanţie, acest termen poate fi extins de către autorităţile vamale locale pentru durata unui eveniment economic, ştiinţific, umanitar sau alt fel de eveniment, pentru care sunt cerute bunurile importate temporar. Termenul de bunuri importate temporar trebuie menţionat în declaraţia vamală. Mostrele pot părăsi ţara după folosire prin orice punct vamal. Înainte de expirarea declaraţiei vamale, bunurile importate temporar trebuie să fie:

- -înapoiate în afara graniţei vamale a Ucrainei;

- – declarate la vamă pentru folosire viitoare;

- – trecute la vamă pentru păstrare într-un depozit sau distruse sub control vamal dacă aceste produse nu pot fi folosite ca bunuri, produse sau echipamente.

Pentru mostrele de demonstraţie importate temporar sunt necesare următoarele documente:

- – o declaraţie vamală;

- – aprobare de la Ministerul corespunzător, dacă este cerută;

- – alte documente menţionate în declaraţia vamală.

Înainte de a fi înapoiate, mostrele sunt inspectate de către autorităţile vamale pentru a se asigura că descrierea şi cantitatea bunurilor corespund cu acelea de la data importului. Taxa vamală pentru bunurile importate temporar este de 30 USD pentru fiecare declaraţie vamală. Când sunt importate un număr mare de mostre, trebuie adăugate pagini adiţionale, fiecare costând 15 USD. Mostrele de demonstraţie care se înapoiază în afara Ucrainei sunt scutite de la plata taxelor vamale.

În anul 1997, Ucraina a impus limite adiţionale asupra intrării temporare de autoturisme în Ucraina. Până în anul 2000, societăţile comerciale şi persoanele fizice puteau să aducă în ţară doar câte un autoturism de societate/persoană fizică, fără plata taxelor vamale.

4.7 Importuri interzise

Guvernul Ucrainei controlează şi restricţionează strict importul de arme, narcotice, substanţe chimice şi periculoase, anumite produse farmaceutice şi de telecomunicaţii.

4.8 Standardizare

Certificarea bunurilor în Ucraina este reglementată printr-un decret din 1994 eliberat de Comitetul de Stat al Ucrainei cu privire la Standarde, Metrologie şi Certificare. Cerinţele de certificare şi standardizare se aplică atât bunurilor produse pe piaţa internă, cât şi celor provenite din import.

Bunurile care necesită să fie certificate sunt: dispozitivele electrice, aparatele de iluminat, echipamentele radio, video şi de televiziune, echipamentele medicale şi detergenţii sintetici.

Comitetul de Stat al Ucrainei cu privire la Standarde, Metrologie şi Certificare a creat o reţea de 93 de organisme de certificare şi centre de testare regionale. Fiecare centru este responsabil pentru testarea unui anume produs.

Pentru certificarea produselor sunt necesare să fie trimise la agenţia de certificare a Ucrainei următoarele documente:

 o cerere prin care să se declare că firma doreşte să certifice bunurile importate;

 un certificat de conformitate;

 condiţiile tehnice ale producţiei şi procedurile pentru standarde;

 un certificat de acreditare a laboratoarelor de testare;

 un rezumat al rezultatelor testelor;

 un certificat al controlului de calitate;

 un certificat de origine (sau de prelucrare).

Din 1 iulie 1996, Comitetul de Stat al Ucrainei cu privire la Standarde, Metrologie şi Certificare a adoptat ca standarde naţionale standardele ISO 9000 pentru certificarea sistemului de producţie. Conform acestor standarde, organismele de certificare ucrainene pot evalua calitatea sistemului de producţie şi nu calitatea unui singur produs. Procedura pentru instituirea certificării necesită o vizită de către specialiştii de standarde ucraineni la facilităţile de producţie ale importatorului pentru a inspecta calitatea sistemului. Certificatele de calitate de sistem sunt acordate pentru o perioadă de 3 ani.

4.9 Agricultură şi alimente

Rezoluţia Cabinetului de Miniştri numărul 1371 din 9 noiembrie 1996 cu privire la “Îmbunătăţirea controlului de calitate şi siguranţă a produselor alimentare” cere ca toate produsele alimentare importate să fie ambalate.

4.10 Cosmetice

În anul 1999, Cabinetul de Miniştri din Ucraina a revizuit cerinţele de licenţiere şi certificare pentru produsele cosmetice. Toate produsele cosmetice importate necesită să fie licenţiate. Această cerinţă se aplică la săpun, preparate pentru îngrijirea părului, parfumuri şi produse de machiaj.

Licenţele de import pentru produsele cosmetice sunt reglementate de Ministerul Economiei si Integrarii Europene în colaborare cu Comitetul de Stat pentru Industria Medicală şi Microbiologică.

Toate produsele cosmetice, inclusiv cele importate sau folosite pentru producţia locală, necesită testare medicală, procedeu care este realizat de către Centrul Ştiinţific şi de Igienă al Ucrainei şi a cărui durată este, de obicei, de 20 de zile. După testare, Centrul furnizează un document cu rezultatele finale, care trebuie trimis la Ministerul Sănătăţii. Dacă rezultatele sunt satisfăcătoare, Ministerul eliberează certificatul de aprobare.

Pentru testarea produselor cosmetice de către o firmă, aceasta trebuie să prezinte Centrului Ştiinţific şi de Igienă al Ucrainei următoarele documente: o copie a contractului, specificaţiile produsului, o listă a ingredientelor (nu este necesar procentajul ingredientelor), un rezumat al rezultatelor de testare a produselor semnat de fabricant, certificatul internaţional de calitate (dacă este disponibil) şi mostre de produs. Taxele de testare medicală ajung până la 750 grivne ( aproximativ 140 USD). Produsele cosmetice pe bază de aerosoli sunt supuse testărilor pentru identificarea substanţelor distrugătoare de ozon.

4.11 Maşini şi instalaţii

Comitetul de Stat al Ucrainei cu privire la Standarde, Metrologie şi Certificare specifică faptul că, echipamentele şi instalaţiile importate trebuie să fie supuse certificării.

Pentru îndeplinirea formalităţilor vamale, este obligatoriu un certificat de încuviinţare sau de acceptare a certificării străine pentru aceste produse, eliberat de către organismul de certificare şi centrul de testare ucrainean.

Produsele care trebuie certificate sunt: dispozitivele electrice şi accesoriile din gospodărie, aparatele de iluminat, echipamentele de prelucrare a alimentelor, echipamentele medicale, tractoare, camioane şi maşini agricole, echipamente de prelucrare a lemnului şi a metalelor, motoare electrice, biciclete, paturi pentru bebeluşi, aparate de fotografiat, echipamente radio, video şi de televiziune, echipamente de birou, boilere, sobe de gaz şi electrice, echipamente agricole, macarale.

4.12 Marcarea, etichetarea şi ambalarea produselor

Nu există cerinţe generale de etichetare a bunurilor importate. Există totuşi cerinţe de marcare şi etichetare pentru anumite produse specifice (produse periculoase, alimente şi aparate electrice). Informaţii cu privire la cerinţele de etichetare pot fi obţinute la ministerele şi agenţiile ucrainene acreditate.

Începând cu 1 ianuarie 1997, toate produsele alimentare importate trebuie să conţină etichete cu următoarele specificaţii înscrise: numele produsului, greutatea, ingredientele, conţinutul caloric, data de fabricare şi expirare, condiţii de păstrare, numele şi adresa producătorului. Produsele alimentare care nu conţin asemenea etichete nu pot fi comercializate pe piaţa internă.

5. Înfiinţarea de societăţi comerciale

5.1 Tipuri de societati comerciale

Participarea străină la capitalul social al unei societăţi înfiinţate pe teritoriul Ucrainei nu este supusă limitării la o anumită cotă. Activităţile economice se pot desfăşura prin intermediul următoarele tipuri de societăţi: societatea pe acţiuni, societatea cu răspundere limitată, filiala şi biroul de reprezentanţă.

Societatea pe acţiuni

O societate pe acţiuni este o societate în care acţionarii sunt răspunzători numai în limita contribuţiilor la capitalul social. În funcţie de modul de constituire a societăţii există două tipuri de societăţi pe acţiuni: publică (SA) şi închisă (limitată la câţiva acţionari). Pentru a crea o societate pe acţiuni sunt necesari cel puţin 2 acţionari fondatori. Ei pot determina liber distribuţia acţiunilor pe care le va avea fiecare dintre ei în cadrul entităţii legal constituite. Acţiunile emise atât de societatea pe acţiuni publică, cât şi de cea închisă trebuie să fie înscrise la Comisia de Stat a titlurilor de proprietate şi a pieţei bursiere.

Societatea cu răspundere limitată

În cadrul acestei societăţi, obligaţiile asociaţilor sunt garantate doar de contribuţia la capitalul social. Transferul drepturilor de proprietate este specificat în termenii contractuali. Acest tip de societate poate fi formată din unul sau mai mulţi asociaţi.

Biroul de reprezentanţă

În Ucraina, o societate străină poate stabili un birou de reprezentanţă. Biroul de reprezentanţă poate să desfăşoare activităţi legate de marketing, promovare şi alte activităţi auxiliare ale firmei.

Filiala

Este recomandat a se înfiinţa o filială în Ucraina dacă acea companie intenţionează să realizeze activităţi de prelucrare sau alte activităţi comerciale locale. Nu se interzice entităţilor legale străine de a avea atât o reprezentanţă (birou de reprezentanţă), cât şi de a înfiinţa o filială, în acelaşi timp.

Societatea mixtă

Societatea mixtă a devenit o entitate de afaceri relativ răspândită în Ucraina odată cu trecerea la economia de piaţă. Acest tip de societate este văzută ca un compromis între forma obişnuită de afaceri orientată către proprietatea naţională şi cea orientată către atragerea investitorilor străini.

Pentru înfiinţarea şi funcţionarea unei societăţi mixte condiţia esenţială o reprezintă participarea la capital a unui investitor străin. Conform legilor existente în Ucraina, Fondul Proprietăţii de Stat al Ucrainei şi agenţiile cărora FPS le delegă autoritatea sunt îndreptăţite să înfiinţeze societăţi mixte în numele societăţilor de stat.

Cu privire la cota de participare a investitorilor străini la capitalul social, legea ucraineană nu stabileşte limite. Societatea mixtă, beneficiind de toate drepturile unei entităţi legale (după înscriere la Registrul Comerţului), poate desfăşura orice tip de afaceri comerciale în diferite domenii, cu excepţia celor interzise de lege. Pentru anumite sectoare de activitate se solicită autorizări (asigurări, activităţi de audit, sectorul juridic, practica veterinară, explorarea şi exploatarea resurselor naturale).

În general, investitorii străini care desfăşoară activităţi comerciale în Ucraina trebuie să fie înregistraţi, în termen de o lună după înfiinţare, la Registrul Comerţului fie ca o societate rezidentă, fie ca un birou permanent de reprezentanţă.

Înregistrarea unei reprezentanţe a firmei străine se realizează de către Ministerul Economiei si Integrarii Europene din Ucraina în termen de 60 de zile de la transmiterea tuturor documentelor necesare şi după plata unei taxe de 2500 USD.

5.2 Infintarea de reprezentante

Pentru înregistrarea unei reprezentanţe, o firmă străină trebuie să trimită următoarele documente (traduse în limba ucraineană):

- actul constitutiv al firmei (societăţile mixte au nevoie de un acord de înfiinţare);

- o cerere pentru înregistrarea reprezentanţei care să includă:

 un extras din registrul comerţului şi cel bancar al ţării la care societatea străină are înscrisă reprezentanţa;

 o procură prin care împuterniceşte persoana care va reprezenta compania în Ucraina cu privire la deschiderea de conturi bancare;

 nominalizarea unui procuror de la biroul regional unde firma este înregistrată oficial care să confirme că acea companie poate realiza anumite activităţi şi operaţiuni.

Documentele de mai sus trebuie să fie legalizate, traduse, certificate corespunzător la consulatul din afara Ucrainei (doar dacă nu se stipulează altfel în acordurile internaţionale ale Ucrainei) în ţara unde este înregistrată firma.

Într-o lună de la obţinerea unei autorizaţii de înregistrare, reprezentanţa trebuie să se înscrie pentru luarea în evidenţă la autorităţile fiscale.

Toate entităţile de afaceri cu statut de entitate legală trebuie să trimită următoarele documente pentru înregistrare:

- actul constitutiv (când există doi sau mai mulţi proprietari);

- statutul;

- formularele de înregistrare, servind ca o cerere pentru înscrierea oficială;

- un document care să certifice plata taxei de înregistrare oficială;

- un certificat anterior plăţii la fondul de capital social în cantitatea cerută de lege (50% din capitalul investit pentru S.A. şi 30% pentru S.R.L.). Dacă proprietarul este o entitate legală străină, trebuie trimis şi un extras din registrul comercial, bancar sau juridic, care să certifice înregistrarea investitorului în ţara de origine.

Aceste documente trebuie să fie traduse în limba ucraineană, aprobate de ambasada ţării străine în Ucraina şi legalizate la Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei.

6. Principalele targuri si expozitii internationalede organizate in Ucraina

Programul manifestarilor expozitionale internationale poate fi aflat accesand adresele web ale principalilor organizatori, respectiv:

-Expocenter of Ukraine – www.expocenter.com.ua;

-Camare de Comert si Industrie – www.expo.ucci.org.ua;

-International Exhibition Center Kiev – www.iec-expo.com.ua;

-Expo Plaza Kiev – www.expoplaza.kiev.ua

7. ADRESE UTILE

7.1 Coordonate retea externa, in Romania si Ucraina.

In Romania functioneaza o Misiune Economica si Comerciala a Ucrainei situata in bd. Aviatorilor, 24, sect.1, Bucuresti. Telefon: 2303665; Fax 2303667; E mail: tem_ukr@itcnet.ro

In Ucraina, functioneaza in cadrul Ambasadei Romaniei, Biroul Consilierului Economic. Coordonate: 0130 Kiev, str. Mihaila Kotiubinskogo nr. 8;

Telefon/fax + 380- 44 – 234 43 16; fax: + 380 – 44 – 235 20 25;

E mail: romania@iptelecom.net.ua

7.2 WEB SITE – INSTITUTII DE STAT

Cabinet of Ministers of Ukraine, contains information on composition of the government, Action Plan, legal provisions with short description of draft documents.

http://www.kmu.gov.ua

Ukrainian legislation, constitution of Ukraine, VR library, VR press releases, links to foreign parliaments including EU MS, USA, Belarus, Russia and international organizations.

http://www.Rada.Kiev.UA/welcome.html

Ministry of Economy

http://www.me.gov.ua

Ministry of Health

http://www.health.gov.ua

Ministry of Fuel and Energy

http://www.energy.gov.ua

Ministry of Labour and social policy

http://www.mlsp.kiev.ua

Ministry of Emergencies

http://www.mns.gov.ua

Ministry of Finance

http://www.minfin.gov.ua

Ministry of Science and Technology

http://www.mstu.gov.ua

Ministry of Justice

http://www.minjust.gov.ua

Ministry Internal Affairs

http://www.mia.gov.ua/

Ministry of Foreign Affairs

http://www.mfa.gov.ua

The State Property Fund of Ukraine

http://www.spfu.gov.ua/

http://www.ukrmassp.kiev.ua/

National Bank of Ukraine

http://www.bank.gov.ua/

7.3 WEB SITE – Oportunitati de afaceri si informatii generale

Ukraine Development Gateway (portal site)

http://www.ukraine-gateway.org.ua

Basic overview

http://www.ukraine.org/

General information about Ukraine

http://www.uazone.net

Online Ukraine / Informational server. Offers newsline, press releases, weather forecast, wide rang of media links (agencies, radio, TV, press)

http://www.online.com.ua/

DZI – the Ukrainian research, information and expert center in the field of Foreign Trade. Established by the Ministry for Foreign Economic Relations and Trade of Ukraine.

http://www.ukrdzi.com.ua/

European Business Association, linking and representing in Ukraine the major European companies.

http://www.eba.com.ua

Prime portal for Information and Business news by the Kyiv Post publishers

http://www.business.com.ua

Detailed US business review on Ukraine

http://tradeport.org/ts/countries/ukraine/

North American Site on Ukraine, contains several links on culture and business.

http://www.infoukes.com/index.shtml

Ukrainian League of Entrepreneurs and Industrialists (in Ukrainian)

http://www.uspp.ukrnet.net

Harvard Ukraine Project aims at both policy implementation and building the Ukrainian government’s capacity to produce analyses and initiate reforms.

http://www.harvard.org.ua

Informational Support for Ukrainian Land Reform

http://myland.org.ua/en/

Ukraine Consulting Network, established with the help of the International Finance Corporation.

http://www.consulting.kiev.ua/

DAI is contracted by USAID to manage the NEWBIZNET Project. This program advises and supports a number of regional Business Associations from across Ukraine to grow, strengthen themselves and lobby for improvements in Ukraine’s business environment.

http://www.dai.kiev.ua

Green Dossier – produces a weekly environmental digest, including features on organizations and conservation issues.

http://www.dossier.kiev.ua/

BISNIS Guiding and informing US companies for success in the NIS

http://www.bisnis.doc.gov

8. RECOMANDARI :

 Se recomanda in toate situatiile utilizarea unor modalitati si instrumente de plata asiguratorii, in cazul exporturilor si adoptarea unor masuri pentru garantarea livrarilor conform specificatiilor privind calitatea si cantitatea produselor si serviciilor, in cazul importurilor.

 Deciziile privind investitiile romanesti in Ucraina se recomanda a fi luate avand in vedere ca Ucraina nu a ratificat Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, semnat la Bucuresti, la 23 februarie 1995. Ratificat numai de partea romana prin Legea 54/9.06.1995

 Se recomanda intocmirea ofertelor, cererilor de oferta si a materialelor promotionale in limba rusa sau ucraineana, limba engleza fiind utlizata relativ rar in mediile de afaceri.

Sursa: www.dce.gov.ro

REPUBLICA SUDAN

2008

*

MEDIUL DE AFACERI
*

REGIMUL DE COMERŢ EXTERIOR ŞI INVESTIŢII
*

INFORMAŢII UTILE

MEDIUL DE AFACERI

Date generale

Sudanul este situat în nord-estul Africii, între 3 – 22 de grade latitudine nordică şi 22 – 38 de grade longitudine estică. Republica Sudan este cea mai mare dintre ţările africane şi arabe şi a noua ţară din lume, acoperind o suprafaţă de 2,5 milioane de kilometri pătraţi. Sudanul se învecinează cu nouă state africane: Egipt, Libia, Ciad, Republica Centrafricană, Republica Democratică Congo, Uganda, Kenya, Etiopia şi Eritrea; la est, se învecinează cu Arabia Saudită, statele fiind despărţite de Marea Roşie.

Clima Sudanului este african tropicală şi diferă în funcţie de zonele ţării. Clima este ecuatorială în majoritatea zonei de sud, de savană în partea centrală, continentală în nordul ţării şi mediteraneeană, cu ploi pe timp de iarnă, în apropierea Mării Roşii. În părţile centrale, clima este caracterizată de frecvente furtuni de nisip în perioada aprilie – iulie. Sezonul ploios începe în luna iulie şi durează până în septembrie. În perioada noiembrie – februarie temperaturile scad în limitele de 16 – 30 grade Celsius.

Populaţia Sudanului este aproximată la 34 de milioane de locuitori, cu o creştere anuală de 2,6 %. Sudanul este populat de un număr mare de triburi care aparţin în majoritate populaţiilor arabe, dar şi africane sau de origine nubiană. Religia este majoritar islamică, o parte redusă aparţinând credinţelor animiste şi religiei creştine.

Limbile oficiale sunt araba şi engleza.

Moneda naţională este Lira sudaneză (indicativ internaţional – SDG). Este utilizat sistemul metric cu excepţia suprafeţei terenurilor care sunt de măsurate în fedani (1 fedan – 0,42 hectare sau 1,038 acri).

Forma de guvernământ – stat republican, Preşedintele republicii este şeful statului. Oraşul Khartoum este capitala federală a statului. Sudanul este stat federal, iar sistemul federal are trei niveluri: federal, statal şi districtual. Sudanul cuprinde 26 de state şi principalele localităţi sunt: capitala Khartoum situată la confluenţa Nilului Albastru cu Nilul Alb, care include în conurbaţie – Khartoum Nord şi Omdurman, Port Sudan – principalul port, El Obeid, Wad Medani, Halfa, Dongola, Karima, Atbara, Kosti, El Fasher, Niyala, Juba, Malakal şi Wau.

Situaţia economică şi perspective

În ciuda faptului că deţine resurse naturale substanţiale, Sudanul – cea mai mare ţară africană, este extrem de săracă conform standardelor regionale sau internaţionale. Managementul economic defectuos, combinat cu problemele economice datorate războiului civil, au blocat dezvoltarea. Această situaţie este de aşteptat să se schimbe în anii următori, ca urmare a implementării acordului de pace. Deşi întâmpină serioase dificultăţi şi izolarea comunităţii internaţionale, Sudanul are o macroeconomie surprinzător de liberalizată şi stabilă.

Atât în termeni de ocupare a forţei de muncă, cât şi al contribuţiei la produsul intern brut, agricultura reprezintă cel mai important sector economic, cu posibilitatea ca în anii următori sectorul petrolier să devină preponderent.

Sectorul agricol este dominat de câteva producţii, realizate pe terenuri combinate, irigate sau cu creştere naturală. Chiar şi producţiile irigate au avut de suferit, în ultimii ani, datorită lipsei de investiţii în întreţinerea canalelor de irigaţii. De asemenea, războiul a determinat părăsirea fermelor de către proprietari împiedicând cultivarea terenurilor şi determinând o producţie fluctuantă.

Producţia agricolă este influenţată şi de o reţea inadecvată de transport, pe care autorităţile au în intenţie să o dezvolte în anii următori. Proiectele prioritare includ dezvoltarea şi refacerea sistemului de transport feroviar, reabilitarea transporturilor fluviale, realizarea de comunicaţii rutiere în sudul ţării şi construirea de noi porturi.

Principala resursă valutară a Sudanului a fost bumbacul, însă valorile exporturilor au scăzut în ultimii ani. Ulterior, susanul a devenit principala reusursă de valută a ţării, însă şi acest produs a fost tot mai puţin cultivat atingând în anul 2003 cea mai scăzută producţie, cu un export de doar 75 milioane dolari SUA şi o uşoară revenire ulterior. Sudanul este cel mai mare exportator din lume de gumă arabică. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în sectorul creşterii animalelor. În acest sector s-a reuşit câştigarea unor segmente de piaţă din Golful Persic, îndeosebi în Arabia Saudită, precum şi atragerea de investiţii.

După dezvoltarea în ultimii opt ani a infrastructurii livrărilor de petrol şi realizarea a două terminale petroliere la Marea Roşie, exporturile de petrol au crescut anual şi se estimează că în anul 2007 acestea au atins 450.000 de barili pe zi. Producţia actuală de petrol a ţării este de peste 500.000 barili pe zi, iar autorităţile intenţionează să atingă o producţie de 750.000 de barili pe zi în cursul anului 2008, prin intrarea în producţie a unor noi unui câmpuri petroliere.

Dezvoltarea sectorului petrolier a dus la o creştere rapidă a investiţiilor străine şi a sprijinit dezvoltarea sectorului industrial. Cea mai rapidă schimbare a fost înregistrată în structura comerţului exterior al Sudanului, petrolul şi produsele petroliere devenind principalele produse exportate şi reprezentând 89,9%, în anul 2006, din veniturile obţinute la export. Se estimează că valoarea exporturilor petroliere în anul 2007 a fost de aproximativ 7,5 miliarde dolari SUA, echivalentul mai multor ani de exporturi înainte de 1999.

Dezvoltarea sectorului petrolier a determinat ca Sudanul să nu mai fie dependent de importul produselor petroliere şi a dus la dezvoltarea industriei asociate, respectiv a unei noi rafinării şi a staţiei de producere a energiei electrice de la Al-Jeili, la nord de capitala Khartoum.

Conform specialiştilor sudanezi din Ministerul Energiei şi Minelor, rezervele dovedite de petrol ale Sudanului sunt de circa 800 milioane de barili, cu posibilitatea ca rezervele totale să atingă 2,5 miliarde de barili. Petrolul sudanez are un conţinut redus de sulf, alte metale şi este tranzacţionat sub denumirea de “Nile Blend”, “Dar Blend”, iar “Al Fula” este utilizat pe plan intern.

Principalele companii internaţionale implicate în sectorul petrolier din Sudan sunt: BP (Marea Britanie), China National Petroleum Company, ExxonMobil (SUA), Gulf Petroleum Corporation (Qatar), Lundin Oil AB (Suedia/Elveţia), OMV Aktiengesellschaft (Austria), Petronas (Malaezia), Rolls Royce (Marea Britanie), Royal Dutch/Shell (Olanda/Marea Britanie), Saras (Italia), Siemens (Germania), ONGC Videsh Ltd. (India), Total (Franţa/Belgia), Trafigura (Olanda/Marea Britanie/Elveţia), Weir Pumps Ltd. (Marea Britanie).

Sudanul dispune şi de rezerve de gaze naturale, în volum estimat de 850 miliarde de metri cubi şi a căror explorare abia a început, de către compania malaeziană Petronas, pe platforma marină a Mării Roşii. Un volum redus de gaze naturale este exploatat în câmpurile petrolifere din sudul ţării şi exploatat pe plan local.

Sudanul deţine rezerve de aur (export de aproximativ 7 – 8 tone anual), crom, argint, minereu de fier, cupru, plumb, mică, tungsten, zinc, diamante şi uraniu.

În sectorul manufacturier, cea mai importantă producţie este cea de zahăr, peste 700.000 de tone pe an. Sudanul este singurul stat exportator de zahăr din lumea arabă.

Sudanul a dezvoltat şi o mică industrie de autovehicule în cadrul complexului industrial GIAD. Alte sectoare cu o producţie redusă sunt cele farmaceutic, produse electrice, ciment, făină şi băuturi răcoritoare. În ciuda eforturilor autorităţilor sectorul producţiei textile nu a înregistrat evoluţiile dorite.

Sectorul construcţiilor a avut cea mai mare dezvoltare în zonele urbane, iar majoritatea costrucţiilor sunt cu caracter privat. Un proiect deosebit care a fost lansat împreună cu investitori emiratezi este centrul comunităţii de afaceri Al-Mogran. Proiectul menţionat, în valoare de 4 miliarde de dolari SUA, va fi realizat în Khartoum, la confluenţa Nilului Alb cu Nilul Albastru şi se doreşte să devină viitorul centru al comunităţii de afaceri din Africa de Est.

Principalele obiective ale Programului de Dezvoltare a Sudanului sunt:

- promovarea Sudanului ca destinaţie atractivă pentru investiţii;

- atragerea de capital şi parteneri comerciali pentru proiecte deja iniţiate;

- crerea de relaţii între oameni de afaceri proeminenţi pe plan internaţional şi cei locali;

- asigurarea transparenţei dezvoltării diverselor sectoare industriale din Sudan;

- asigurarea schimburilor de date, know-how şi a legăturilor între participanţii la diverse proiecte de investiţii.

Apartenenţa la organizaţii regionale şi mondiale

IGAD – Autoritatea Inter-Guvernamentală pentru Dezvoltare a fost înfiinţată în anul 1986 şi poartă actuala denumire din martie 1996, în urma unui summit organizat la Nairobi, Kenya.

La sfârşitul anilor ’90 legăturile Sudanului cu IGAD au avut de suferit ca urmare a relaţiilor tensionate dintre autorităţile de la Khartoum, atât cu Eritrea cât şi cu Uganda. Începând cu anul 2002 s-au înregistrat progrese în obţinerea păcii în Sudan, iar în luna iulie a aceluiaşi an a fost semnat Acordul de la Machakos, Kenya, pentru organizarea unui referendum de autodeterminare a sudului Sudanului, după o perioadă interimară de şase ani.

IGAD desfăşoară întruniri regulate ale membrilor pentru integrare economică şi cooperare în domeniul infrastructurii, însă datorită tensiunilor interne existente nu sunt de aşteptat acţiuni concrete.

Liga Statelor Arabe (LSA) şi OPEC. LSA cuprinde 22 de state aparţinînd „naţiunii arabe”. În cadrul organizaţiei există divergenţe privind relaţiile cu Israelul (Sudanul nu recunoaşte Israelul) şi legate de războiul din Irak.

Comitetul de implementare a deciziilor în domeniul economic şi social a solicitat autorităţilor sudaneze să reducă taxele şi tarifele vamale. Statele arabe puţin dezvoltate au fost amânate în reducerea taxelor vamale, iar cele mai dezvoltate au reuşit liberalizarea completă a taxelor în schimburile de bunuri.

Consiliul Ministerial al Ligii Arabe a solicitat statelor membre să contribuie la Fondul Arab pentru dezvoltarea de proiecte în sudul Sudanului. Liga Arabă susţine eforturile Uniunii Africane pentru rezolvarea crizei umanitare din provincia vestic – sudaneză, Darfur.

Sudanul este membru observator al OPEC. OPEC a lansat o nouă invitaţie Sudanului de aderare ca membru deplin, in anul 2006, iar decizia de aderare aparţine noului Guvern de Uniune Naţională.

Uniunea Africană (UA) – a fost înfiinţată oficial în iulie 2002, cu ocazia întâlnirii şefilor de state africane la Durban, în Africa de Sud şi are sediul în capitala etiopiană, Addis Abeba. UA este creată după modelul Uniunii Europene şi urmăreşte înfiinţarea unei bănci centrale africane, folosirea unei monede unice, infiinţarea unei curţi de justiţie şi a unei bănci de investiţii. Datorită fondurilor reduse de care dispune UA, proiectele enumerate anterior probabil că nu vor putea fi puse în aplicare pe termen mediu. UA promovează iniţiative mai puţin costisitoare, legate de integrarea comerţului statelor africane şi reducerea blocurilor comerciale regionale, armonizarea legislaţiei comerciale, promovarea stabilităţii legislative şi macroeconomice.

COMESA – Piaţa Comună a Africii de Sud şi Est a fost formată în anul 1994 şi în prezent cuprinde 20 de membri, între care şi Republica Sudan. COMESA are o populaţie totală de aproximativ 400 milioane şi un PIB estimat la 170 miliarde dolari SUA. Scopurile organizaţiei sunt de a elimina problemele structurale şi instituţionale ale statelor membre, de a promova stabilitate şi securitate politică pentru o dezvoltare economică susţinută a statelor ce o compun şi colectiv, ca bloc regional. Aceste scopuri urmează să fie puse în practică prin crearea unei uniuni monetare, a unei monede unice şi a unei bănci centrale. La începutul anului 2003, doar nouă state au agreat să devină membri deplini, între care şi Sudanul. Statele membre COMESA au înlăturat în anul trecut toate barierele tarifare intra-regionale, dar menţin taxele de import pentru produsele din state care nu aparţin organizaţiei.

Datorită dezvoltării reduse a industriei şi producţiei manufacturiere, multe dintre statele membre nu sunt pregătite pentru a reduce şi mai mult tarifele vamale, din teama de a nu submina industriile locale şi veniturile de care beneficiază.

Datorită infrastructurii puţin dezvoltate, a transporturilor ineficiente, a lipsei de educaţie şi pregătire, ca şi a birocraţiei existente în statele membre, atât schimburile comerciale cât şi proiectele de investiţii între acestea vor mai avea de suferit. S-a încercat, de asemenea, crearea unui sistem de rezolvare a datoriilor între statele COMESA, echivalent cu Drepturile Speciale de Tragere ale Fondului Monetar Internaţional, fiind creat dolarul Comesa, însă disputele comerciale nu pot fi practic rezolvate datorită sistemelor juridice naţionale ale statelor componente.

Organizaţia Mondială a Comerţului

Sudanul a depus cererea de aderare ca membru deplin la Organizaţia Mondială a Comerţului, iar încheierea negocierilor este prevăzută să aibă loc în anul 2008.

Autorităţile sudaneze susţin că au reuşit să îndeplinească 70% din cerinţele impuse pentru aderare şi urmează să fie revizuite o serie de documente bilaterale. Sudanul beneficiază de iniţiativa „Totul cu Excepţia Armamentului”, prin care poate exporta în Uniunea Europeană zahăr la un preţ avantajos. Este prevăzut ca în anul în curs să crească cantitatea de zahăr exportată în UE.

Sudanul a solicitat OMC exceptarea de la sistemul TRIPS, taxe vamale la produsele agricole şi unele bunuri manufacturate. Sunt deja în pregătire legea anti-dumping, legea salvgardării şi legea concurenţei.

Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială

Relaţiile Sudanului cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială s-au îmbunătăţit în ultimii ani.

O echipă a FMI poartă discuţii anuale cu autorităţile statului privind evoluţia economiei, dezvoltarea şi politicile economice. În luna septembrie 2007 Consiliul Executiv al FMI a încheiat Articolul IV al consultărilor purtate cu Sudanul.

În cursul lunii august 2006 a fost inaugurat oficiul pentru Sudan al Băncii Mondiale, după 12 ani de suspendare. Sudanul nu este eligibil pentru a obţine împrumuturi din partea Asociaţiei pentru Dezvoltare Internaţională (IDA) datorită arieratelor şi a datoriei externe de aproximativ 28 miliarde dolari SUA.

Banca Mondială este prezentă în Sudan ca administrator a două fonduri de donatori (Multi Donor Trust Funds – MTDF) înfiinţate la Conferinţa de la Oslo, în 2005, unul pentru guvernul naţional şi unul pentru sudul ţării. Fondurile amintite au rolul de a sprijini reconstrucţia, reabilitarea şi dezvoltarea post-conflict a statului. În primăvara anului 2007 consorţiul a reevaluat progresele în îndeplinirea obiectivelor Misiunii Reunite de Evaluare şi a identificat priorităţile pentru etapa a doua, pe perioada 2008 – 2011.

Sudanul ar putea deveni eligibil pentru ştergerea datoriei în cadrul iniţiativei „Ţărilor Sărace Foarte Îndatorate – HIPC” şi a celei mai recente iniţiative, „Iniţiativa Multilaterală de Ştergere a Datoriilor – MDRI”.

REGIMUL DE COMERŢ EXTERIOR ŞI INVESTIŢII

Regimul de comerţ exterior

Autorităţile locale au simplificat procedurile legale pentru a încuraja exporturile. În acest sens, exporturile nu mai sunt supuse regimului de licenţiere de către Ministerul Comerţului Exterior. Toate bunurile sunt permise la export, cu excepţia cărbunilor şi a lemnelor de foc, din motive legate de mediul înconjurător.

Alte măsuri de politică financiară şi monetară luate de autorităţi pentru creşterea eficienţei economice sunt: liberalizarea cursului de schimb al monedei naţionale; redirijarea resurselor financiare ale băncilor spre sectoarele productive, în special spre export şi sectorul privat; încurajarea producţiei naţionale prin reducerea taxelor pe profit impuse întreprinderilor de stat, băncilor şi companiilor care investesc în sectorul public; anularea taxelor de export pentru mărfurile sudaneze; anularea subvenţiilor la majoritatea bunurilor de consum şi diminuarea acestora la carburanţi; liberalizarea preţurilor tuturor mărfurilor industriale şi agricole, în vederea stimulării producătorilor şi a creşterii producţiei.

Comisia Europeană oferă informaţii legate de tariful vamal al Sudanului prin intermediul site-ului http://madb.europa.eu/mkaccdb2/indexPubli.htm. Adresa poate fi accesata numai din spaţiul UE. Ghidul exportatorilor cuprinde o secţiune privind formalităţile de import.

Procedurile de import se derulează prin intermediul autorităţilor bancare şi vamale, fără a fi necesară obţinerea licenţelor de import, după următoarele reguli:

- toate bunurile pot fi importate în Sudan cu excepţia alcoolului (n.n. – permis în sudul ţării) şi narcoticelor, armelor şi muniţiei, echipamentelor de jocuri de noroc, substanţelor chimice ptr. producerea pâinii şi jucăriilor care simulează arme de foc;

- produsele importate trebuie să fie înregistrate la Registrul de import/export, înregistrarea trebuie să fie validă, iar bunurile trebuie să fie incluse în lista de produse;

- plata bunurilor importate nu se poate face din resursele de monedă internă ale importatorului, iar procedura de import cu valoare nulă nu este acceptată;

- tranzacţiile bancare trebuie efectuate printr-o bancă comercială şi să respecte procedurile operaţiunilor bancare;

- este necesară aprobarea prealabilă a facturilor bunurilor de către autorităţile în cauză, în cazul importurilor de natură specifică (ex. bunuri cu destinate producţiei agricole, au nevoie de aprobarea Ministerului Agriculturii);

- bunurile importate sunt supuse examinării de către Organizaţia Sudaneză de Metrologie şi Standardizare;

- taxele se aplică la preţul CIF a produselor importate.

Alte taxe aplicate produselor importate

Toate produsele importate sunt supuse TVA – 12% cu excepţia: importurilor cu destinaţie diplomatică, bunurilor de capital, produselor cu destinaţie agricolă (seminţe, îngrăşăminte şi pesticide), hârtiei pentru ziare şi reviste, echipamentelor pentru tipărit, materialelor sportive şi bunurilor importate de către organizaţiile neguvernamentale. La importurile de zahăr se adaugă o taxă fixă de 30 de Lire sudaneze pe tonă.

Următoarele produse sunt supuse unor taxe adiţionale, echivalente accizelor pentru produsele realizate pe plan local, după cum urmează:

Taxa pe valoarea adăugată (indirectă) se aplică majorităţii produselor de import, excepţie făcând medicamentele, maşinile şi echipamentele destinate proiectelor de investiţii, bunurile pentru uzul ambasadelor, grâul şi unele produse destinate agriculturii (seminţe, îngrăşăminte, pesticide, insecticide etc.).

Reglementări privind efectuarea importurilor:

- nu este necesară licenţierea la import;

- nu se aplică restricţii cantitative sau cote tarifare;

- Sudanul aplică sistemul armonizat de clasificare a importurilor/exporturilor;

- pentru stabilirea valorii în vamă, Sudanul utilizează definiţia de la Bruxelles a valorii (valoarea facturii);

- importatorii trebuie să prezinte la vamă declaraţia de import, factura comercială, certificatul de origine, licenţa pentru carantină (dacă este cazul), să se conformeze cerinţelor Organizaţiei Sudaneze pentru Standarde şi Metrologie (SSMO) şi să indeplinească formalităţile bancare;

- taxele vamale şi orice alte taxe la import se plătesc înaintea obţinerii documentului care certifică intrarea în posesia mărfii (eliberarea mărfii din vamă);

- reglementările sudaneze nu obligă importatorii să efectueze controlul mărfii înainte de livrare, dar se recomandă să aibă un certificat de pre-inspecţie, eliberat de inspectori internaţionali agreaţi de SSMO, aceasta din urmă putând efectua un al doilea control. Toate bunurile care nu sunt însoţite de un certificat de calitate sunt supuse controlului SSMO la punctul vamal de intrare în Sudan;

- certificatul de origine a mărfii se solicită, în special, în cazul în care se aplică un regim preferenţial (reduceri de taxe vamale) şi în orice situaţie în care importatorul sudanez convine acest lucru cu exportatorul;

- Sudanul nu are reguli proprii de origine.

Scutirile de taxe vamale se aplică următoarelor categorii de mărfuri:

- cele prevăzute în anexele la Legea încurajării investiţiilor (anumite categorii de materii prime, maşini şi utilaje folosite pentru realizarea proiectelor de investiţii);

- bunurile prevăzute la art. 4 din Legea vămilor (efecte personale, bunuri pentru uzul organizaţiilor neguvernamentale şi ambasadelor);

- calculatoare şi accesorii pentru acestea;

- anumite produse folosite în agricultură.

Taxe de acciză (care variază intre 10 – 210% din valoarea mărfii de import) se aplică unui număr de circa 40 de articole (la nivel de 8 cifre în tariful vamal) grupate în 6 categorii: zahăr – 14%, ciment – 25%, ţigări – 210%, vopseluri – 10%, băuturi carbogazoase şi sucuri – 10%, automobile – 10% şi autovehicule pick-up – 40%. Acelaşi nivel de taxe se aplică celor 6 categorii de mărfuri la preţul intern de producţie.

În cadrul tarifului vamal, la import se aplică doar trei niveluri de taxare: 10% pentru mai mult de o treime din totalul poziţiilor tarifare, 25% pentru mărfuri semi-finite şi 45% pentru alte articole (automobile, autovehicule de teren, mobilă, articole electrice pentru uz casnic, articole de lux).

Operatorii economici români interesaţi să exporte produse pe piaţa locală sunt sfătuiţi să stabilească legături cu un agent sudanez şi să aibă în vedere posibilitatea încheierii unui contract cu agentul local.

Reguli privind ambalarea şi etichtarea produselor

Eticheta trebuie să includă:

- ţara de origine;

- producătorul;

- mărimea şi materialul produselor

- este acceptată folosirea limbii engleze;

- produsul nu trebuie să conţină poze sau text ce contravin tradiţiilor islamice;

- numele utilizatorului final trebuie înscris de preferinţă în mai multe locuri;

La ambalare să se prevadă condiţiile climatice excesiv de calde, drumurile dificile din Sudan şi condiţiile grele de mânuire a produselor.

Produsele exportate în Sudan pe cale maritimă trebuie să deţină un conosament de bord sau o scrisoare de transport aerian, în cazul transportului aerian, în care să fie înscris numele şi adresa furnizorului şi a cumpărătorului, numărul, cantitatea, greutatea netă etc.

Prevederi legislative privind inregistrarea exportatorilor/importatorilor

Efectuarea de importuri şi exporturi de bunuri în şi din Sudan necesită înregistrarea firmei la registrul specializat al Ministerului pentru Comerţ Exterior, ce cuprinde:

- înregistrarea la Camera de Comerţ ca importator sau exportator;

- completarea unui formular la Ministerul pentru Comerţ Exterior cu numele şi adresa aplicantului şi în plus, următoarele:

- depunerea unei licenţe valabile de comerţ, din partea unui contabil autorizat, care să ateste capitalul folosit în activităţile de import şi export, conform ultimului buget;

- certificate de plata a datoriilor la zi din partea Camerei de taxe şi a Zakat-ului (obligaţie financiară religioasă musulmană).

Cererea va fi ulterior aprobată de către un comitet consultativ.

Sudanul nu are în vigoare legislaţie anti-dumping deşi guvernul are în vedere emiterea de legi privind protecţia produselor proprii, competiţia şi anti-dumping. Taxele privind bunurile refuzate sau reexportate sunt stabilite de către autoritatea vamală. Mostrele, inclusiv cele gratuite, sunt supuse restricţiilor obişnuite de import.

Există posibilitatea efectuării de exporturi destinate organismelor guvernamentale şi sectorului de stat sudanez, iar licitaţiile sunt anunţate în presa locală. În general, termenele la care sunt anunţate licitaţiile sunt foarte scurte şi nu mai permit participarea operatorilor economici străini cu excepţia firmelor care au reprezentare pe piaţa locală. Cerinţele generale pentru licitaţii sunt: bunurile se livrează CIF Port Sudan; de regulă, se cere o garanţie de 2% din valoare; taxele de participare la licitaţie sunt, de regulă, nereturnabile.

Termeni de plată

După ajungerea la un acord cu o companie sudaneză pentru exportul de bunuri sau servicii în Sudan este esenţial să fie asigurat aspectul financiar al operaţiunii. Recomandăm utilizarea scrisorii de credit irevocabil confirmat şi efectuarea plăţii în Euro. Aprecierea riscurilor în cazul unei companii sudaneze necunoscute este dificilă având în vedere volatilitatea pieţei locale. De regulă, Banca Centrală a Sudanului nu permite importatorilor locali să efectueze plata 100% în avans.

Taxe de export

Toate produsele sunt exceptate de la plata taxelor de export, mai puţin pieile brute, la care se aplică o taxă de 15%.

Reglementări privind efectuarea exporturilor:

- este necesară înregistrarea firmei;

- nu este necesară obţinerea unei licenţe de export (excepţie – cazul în care exportul se face fără încasarea contravalorii, situaţie în care Ministerul Comerţului Exterior şi Banca Sudanului eliberează licenţe de export ce trebuie validate);

- nu se aplică restricţii cantitative sau cote la export;

- se aplică taxa de 1% (taxa la cheu) la exporturile pe cale maritimă (beneficiar – Sudan Sea Corporation) şi o taxă de 1,2 % la exporturile cu avionul (beneficiar – Civil Aviation Authority).

La exportul de produse sudaneze în ţările membre COMESA, Uniunea Camerelor de Comerţ din Sudan eliberează certificatul de origine al mărfii şi se aplică regulile de origine convenite prin tratat.

Prevederile ale sistemului general de preferinţe tarifare comerciale (SGPC)

Odată cu aderarea la UE, România a devenit donator de preferinţe, prin retragerea din Sistemul global de preferinţe comerciale între ţările în curs de dezvoltare, negociat sub egida UNCTAD, în virtutea căruia România a acordat şi a primit o serie de concesii tarifare pentru produsele ce fac obiectul schimburilor comerciale între anumite ţări în curs de dezvoltare.

Comerţul exterior

în procente – 2006

Principalii parteneri la export (FOB)

Principalii parteneri la import (CIF)

China

75

China

20

Japonia

9,2

Arabia Saudită

8

Emiratele Arabe Unite

4

Japonia

7,4

Arabia Saudită

2,2

India

6,6

NOTA: Sudanul a importat din UE 21,5% din valoarea totală a anului 2006.

Comerţul exterior (milioane dolari SUA)

2005

2006

Exporturi FOB

4.824,3

5.656,6

Importuri CIF

6.755,8

8.073,5

Balanţa comercială

– 1.932,5

- 2.416,9

Principalele produse exportate de Sudan, în 2006, au fost: ţiţei şi produse petroliere, susan, animale vii, bumbac gumă arabică şi zahăr.

Principalele produse importate în Sudan în 2005 au fost: maşini şi echipamente, produse manufacturate, echipamente de transport, produse chimice, grâu şi făină, alte produse alimentare, produse petroliere rafinate şi textile.

Regimul investiţiilor

Pentru a încuraja investiţiile străine directe de capital în Sudan, autorităţile au luat următoarele măsuri: abrogarea monopolului de stat în proiectele agricole şi industriale, sectorul serviciilor economice şi marketing. Statul şi-a retras participarea la unele corporaţii şi instituţii publice; au fost adoptate politici economice, comerciale şi financiare în sprijinul economiei de piaţă; abrogarea sistemului de licenţe de import, cu excepţia statelor cu care se desfăşoară un comerţ preferenţial; amendarea, în anul 2003, a Legii Încurajării Investiţiilor – promulgată în anul 1999.

Legea încurajării investiţiilor din 1999, amendată în 2003, constituie baza legală pentru efectuarea de investiţii şi încurajeză iniţierea de proiecte care duc la promovarea venitului intern, extind baza economiei naţionale, conduc la realizarea scopurilor dezvoltării economice şi sociale, îndeosebi în zonele rurale.

Domeniile în care este încurajată efectuarea de investiţii sunt: activităţile din agricultură, creşterea animalelor, industrie, energie şi minerit, transport, comunicaţii, turism, mediu, depozitare, construcţia de locuinţe, infrastructură, servicii de consultanţă şi administrative, tehnologia informaţiei, educaţie, sănătate, alimentare cu apă, cultură şi informare.

Legislaţia în vigoare clasifică proiectele de investiţii în două categorii: proiecte strategice şi alte proiecte. Proiectele strategice sunt scutite de taxa pe profit pe o perioadă de 10 ani, iar celelalte proiecte pot primi o scutire de taxă pe profit pe o perioadă de până la 5 ani.

Sunt considerate proiecte strategice cele din următoarele domenii:

– infrastructură, drumuri, poduri, energie electrică, baraje, comunicaţii, energetic, transport, construcţii, educaţie, sănătate, turism, servicii IT, alimentare cu apă;

– exploatarea resurselor subterane şi subacvatice de mare adâncime;

– producţia agricolă, industrială, creşterea animalelor şi alte domenii ce vor fi stabilite;

Proiectele strategice trebuie să fie extinse pe teritoriul a cel puţin două state sudaneze. Proiectele de investiţii beneficiază de scutirea de taxe vamale pentru importurile necesare implementării sau a funcţionării acestora. Proiectele iniţiate în zonele defavorizate, care participă la dezvoltarea capacităţii de export a ţării, sprijină dezvoltarea zonelor rurale, asigură crearea de noi locuri de muncă, participă la dezvoltarea cercetării tehnice şi ştiinţifice, sunt acordate preferenţial.

Principalele garanţii acordate investitorilor:

– proiectul nu poate fi naţionalizat, confiscat sau rechiziţionat în interes public decât în condiţiile legii şi prin compensare justă;

– fondurile destinate proiectului nu pot fi blocate, reţinute, îngheţate sau confiscate decât în condiţiile în care a fost emisă o decizie a unei Curţi de justiţie în acest sens;

– orice proprietate imobiliară aparţinând proiectului nu poate fi expropriată integral sau parţial decât în condiţiile legii; în acest caz, investitorul va fi compensat pe baza preţului pieţii al proprietăţii în momentul în care s-a efectuat expropierea;

– eliberarea capitalului investit în moneda iniţial investită, în caz de lichidare sau desfiinţare, dacă proiectul nu a început să funcţioneze, cu specificarea respectării tuturor angajamentelor asumate de către investitor.

Sudanul este semnatar al Acordului Unificat de Investiţii Arabe – 1980, Acordului de soluţionare a disputelor de investiţii apărute între Statele Arabe Gazdă şi cetăţenii altor state – 1974, Acordului comercial între statele membre ale Organizaţiei Conferinţei Islamice, precum şi al altor acorduri. Sudanul este membru al Marii Zone Arabe de Comerţ Liber, Agenţiei Multinaţionale de Garantare a Investiţiilor, Autorităţii Arabe de Garantare a Investiţiilor.

Obligaţiile investitorului

- să înceapă executarea proiectului, în termen de 12 luni de la alocarea terenului, cu excepţia cazului în care perioada a fost extinsă cu aprobarea ministrului sau a unui secretar de stat din domeniul responsabil;

- să înainteze în perioada de graţie, ministrului sau secretarului de stat competent, rapoarte bianuale, privind progresul punerii în aplicare a proiectului, până la începerea funcţionării acestuia, a producţiei sau activităţii;

- să păstreze la zi registre de evidenţă pentru bunurile scutite de taxe vamale şi materialele importate;

- să prezinte anual, ministrului sau secretarului de stat competent, evidenţa financiară a proiectului, aprobată de audit.

Investiţiile străine în Sudan, în anul 2006, au atins cifra de aproximativ 2 miliarde dolari SUA.

România a iniţiat negocieri cu autorităţile sudaneze pentru semnarea Acordului de promovare şi protejare reciprocă a investiţiilor. În luna iunie 2007 a fost semnată la Bucureşti Convenţia de evitare a dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital. În luna iunie 2003 a fost semnat Acordul de înfiinţare a Consilului Oamenilor de Afaceri româno-sudanezi, între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Federaţia Oamenilor de Afaceri din Sudan.

Reglementări locale pentru înregistrarea filialei unei companii străine în Sudan

În cazul în care proiectul de realizat este specific şi durează o perioadă scurtă, licenţa de funcţionare va fi temporară. Formularul de înregistrare a filialei, însoţit de o cerere de înregistrare, se depun la Registrul General al Comerţului, împreună cu următoarele documente:

- copie autentificată a Memorandumului Articolelor de Asociere din ţara de origine a societăţii;

- copie a Certificatului de Înregistrare a societăţii, în ţara de origine;

- lista Consiliului de directori a societăţii.

Toate documentele specificate mai sus trebuie traduse în limba arabă şi autentificate de către Ambasada Republicii Sudan, în ţara de origine – România sau alt stat.

Se mai solicită:

– împuternicire pentru reprezentarea societăţii în Sudan şi nominalizarea reprezentantului autorizat cu reşedinţă pe plan local, căruia autorităţile sudaneze îi pot adresa corespondenţă (documente legale/oficiale);

- copie a imputernicirii legale care conferă unui reprezentant al societăţii, cu reşedinţa, de regulă, în Sudan, să deruleze operaţiuni în numele societăţii, pe plan local.

Zonele libere în Sudan şi avantaje oferite

Sudanul are o aşezare strategică în nord-estul Africii, învecinându-se cu 9 ţări, are acces la Marea Roşie şi este semnatară a majorităţii convenţiilor cu privire la arbitraje şi garantarea investiţiilor.

În prezent operează următoarele zone libere:

- la Marea Roşie (în suprafaţă de 6.000 hectare, formată din portul Swakin şi aeroportul Port Sudan). Această zonă este considerată ca având utilizări multiple, terenul fiind structurat şi destinat astfel: 41% pentru activităţi industriale, 15% pentru activităţi comerciale şi 44% pentru serviciile aferente;

- la El Jeili (suprafaţă de 600 de hectare), aflată la circa 60 km. nord de Khartoum. Terenul pentru investiţiile considerate strategice se acordă gratuit.

Unele dintre stimulentele şi facilităţile acordate investitorilor în zonele libere sunt: 100 % drept de proprietate, 100 % drept de repatriere a capitalurilor investite şi a profiturilor, nu se aplică taxe pe venitul personal si nici taxe corporative (o perioadă de 15 ani, reînoibilă), nu se aplică restricţii valutare şi nici restricţii la permisele de muncă.

Chiria percepută în zonele libere variază, între 2,5 $/an/m2 de teren amenajat şi 50$/an/m 2 pentru birouri şi depozite în construcţii de beton. Taxele de obţinere a licenţelor de operare variază între 200 $/an, pentru servicii, agenţi de transport şi vamali şi 600 $/an, pentru bănci. Pentru o investiţie industrială, taxa este de 500 $/an, iar pentru una comercială sau spaţiu de prezentare de 400 $/an.

INFORMAŢII UTILE

a) Regimul de vize

- vize de tranzit – se acordă persoanelor care tranzitează Sudanul pentru o perioadă de 1 – 7 zile. Ţara de destinaţie trebuie indicată în formularul de cerere a vizei. Paşaportul solicitantului trebuie să fie valabil pentru intrarea în ţara de destinaţie;

- viză de intrare – se eliberează în scop turistic sau de afaceri pentru o perioadă de la 8 zile la 3 luni. Extinderea perioadei de şedere se face prin intermediul autorităţilor de la Khartoum. Alte cerinţe: paşaportul trebuie să fie valabil cel puţin 6 luni de la data intrării în Sudan;

- în cazul vizei de afaceri se solicită o scrisoare din partea firmei sudaneze partenere în care să fie specificate scopul vizitei, durata şederii, responsabilitatea financiară, date de contact în Sudan şi eventual copii ale corespondenţei cu partenerii sudanezi;

- în cazul paşapoartelor diplomatice sau oficiale se solicită Notă verbală şi nu se percep taxe.

Cetăţenii români care efectuează vizite în Sudan, în scop de afaceri sau turism şi nu deţin paşaport diplomatic trebuie să se înregistreze în termen de trei zile la Departamentul pentru Străini, unde vor completa un formular şi sunt necesare două fotografii.

Viza pentru Sudan se poate obţine de la:

Ambasada Sudanului în Romania

Adresa: Str. Pictor Ion Negulici nr. 3, sector 1, Tel. 233.91.81/87/89; Fax 233.91.88 Email: sudanbuc@sudanembassy.ro Web: www.sudanembassy.ro

Orar: L-V: 9-15.

În cazul în care paşaportul are înscrisă o viză sau o cerere de viză de Israel, pentru vizitarea Sudanului, deţinătorul trebuie să obţină un nou paşaport.

b) Restricţii impuse la vamă cu privire la intrarea – ieşirea din ţară cu bunuri şi valori

Nu există restricţii cu privire la sumele în valută cu care o persoană fizică intră sau iese din Sudan, însă sumele importante trebuie declarate la intrarea în ţară.

Este necesară obţinerea de licenţe din partea organismelor sudaneze abilitate, pentru introducerea/scoaterea din ţară a următoarelor: animale vii din fauna africană (aflate sub protecţie internaţională) şi părţi ale acestora (ex. piei de animale, fildeş etc.), plante şi seminţe de plante, medicamente şi produse farmaceutice (cu excepţia celor pentru consum propriu, deci în cantităţi care nu permit comercializarea), arme şi muniţie, receptoare pentru captarea transmisiunilor TV prin satelit.

c) Sărbători legale

Ora oficială a Sudanului este GMT+3 ore şi nu există practica orei de vară. În timpul verii ora oficială a Sudanului corespunde cu ora oficială a României.

Program oficial de lucru – zilnic, mai puţin vinerea pentru statele din nordul Sudanului şi duminica pentru statele din sudul Sudanului, între orele 08.30-15.30. În perioada lunii “Ramadan” activităţile, în general, se reduc. Programul de lucru prevede o pauză de masă de 15 minute la ora 10.00 şi la prânz, pentru rugăciune.

Băncile au program în zilele lucrătoare între orele 09.00 – 12.30.

Zile legale de sărbătoare:

- Ziua Independenţei – 1 ianuarie;

- Ziua Naţională a Salvării Revoluţiei – 30 iunie;

Sărbători religioase:

- Crăciunul – 25 decembrie – 1 zi şi Crăciunul Coptic – 7 ianuarie – 1 zi;

- Paşte – martie/aprilie – 1 zi;

- Ramadan în perioada la 02.09 – 02.10.2008 (Eid Al-Fitr, prima zi a lunii islamice Shawal – 3 zile libere începând cu 2 oct. 2008);

- Eid Al-Adha, a zecea zi a lunii islamice Zu Al-Hija – 3 zile libere (9 dec. 2008);

- Anul nou Islamic – 1 zi (10 ian. şi 29 dec. 2008);

- Naşterea Profetului – 1 zi (20 mart. 2008);

- Al-Isra wa Al-Miaraj, a 27-a zi a lunii islamice Rajab – 1 zi;

NOTĂ: pentru sărbătorile musulmane se va avea în vedere că, întrucât anul musulman este mai scurt cu 11 zile faţă de calendarul internaţional, sărbătorile nu sunt ţinute la aceiaşi dată şi diferă în fiecare an.

d) Uzanţe comerciale şi financiare locale

Serviciile financiare în Sudan au o formă dublă, existând atât sistemul islamic cât şi cel internaţional. În total există 26 de bănci din care 17 sunt private. În Sudan sunt prezente cu operaţiuni câteva bănci străine şi o serie de companii de asigurări. Este de aşteptat ca numărul băncilor străine să crească şi o serie de bănci din Liban, Kuweit, Emiratele Arabe Unite au deschis oficii în Khartoum. De asemenea, o serie de bănci internaţionale intenţionează să deschidă oficii in sudul Sudanului.

Rezervele valutare ale ţării la sfârşitul anului trecut au fost estimate la 3 miliarde de dolari SUA, echivalentul a aproximativ 5 luni de importuri – valoare redusă conform normelor internaţionale, însă este cea mai mare înregistrată până în prezent.

Moneda locală s-a apreciat în ultimele luni, faţă de dolarul SUA, iar scăderea valorii monedei americane în ultimii ani a dus şi la o reducere a presiunilor exercitate asupra Guvernului sudanez. Cursul actual de schimb este de 1USD = 2 Lire sudaneze.

e) Sistemul bancar

Banca Sudanului (banca centrală)

Web site: www.bankofsudan.org

Tel: 00249-183-778064-778594 Fax: 778547

Bănci guvernamentale

Bank of Khartoum

Tel: 00249-183-779924-770198-780137

Fax: 772880-774528

Sudanese Saving and Social Development Bank

Tel: 00249-183-774358- 775157

Bănci specializate: Elnilein Industrial Development Group Bank, Agricultural Bank of Sudan, Farmer’s Commercial Bank, Animal Resources Bank.

Bănci particulare: Tadamon Islamic Bank, Elbaraka Bank, Omduman National Bank, Elgharb Islamic Bank, Faisal Islamic Bank, Islamic Co-operation and Development Bank, Islamic Bank of Sudan, Sudanese – Saudi Bank, Sudanese French Bank, ElShamal Islamic Bank, Almashriq Bank.

e) Modul de contactare a Ambasadei României la Khartoum

Ambasada României la Khartoum

Tel: 00249-185-338114

Fax: 00249-13-330113

E-mail: ambromania@sudanmail.net

Biroul de Promovare Comercial – Economică, Khartoum (în sediul Ambasadei)

E-mail: bce_khartoum@hotmail.com

Adresă: Kafouri Area – Kassala Road, Plot 172, Khartoum

P.O.Box: 1494

f) Modul de contactare a altor reprezentanţe româneşti (turism, TAROM etc.) – la data actualizării îndrumarului nu existau alte reprezentanţe româneşti în Sudan, în afara Ambasadei.

g) Eticheta în afaceri

Deşi Sudanul are numeroase reguli sociale proprii şi majoritatea regulilor musulmane sunt respectate, nu există restricţii altele decât cele impuse de regulile normale de politeţe. Persoanele pot fi apelate cu prenumele sau poate fi folosit apelativul „said”, care înseamnă „domnule”, urmat de numele persoanei.

Se obisnuieşte strângerea mâinilor cu toate persoanele prezente, chiar dacă acestea sosesc în mijlocul întâlnirii. Întâlnirile sunt mai puţin formale decât în Europa, iar purtarea costumului nu este necesară în toate situaţiile, fiind suficientă purtarea unei cămăşi cu sau fără cravată. Femeile trebuie să fie îmbrăcate decent şi modest.

h) Hoteluri şi restaurante

Numărul hotelurilor de bună calitate este destul de redus, iar cele mai bune sunt: Acropole, Grand Holiday Villa, Le Meridien Khartoum Hilton şi Rotana. În Port Sudan cazarea se poate face la Hotelul Hilton Port Sudan. În Khartoum nu există multe restaurante la standard european, dar principalele hoteluri au restaurante adecvate. Există un număr suficient de fast-food-uri.

i) Angajarea de personal local

Angajarea de personal local se poate face doar prin anunţuri în presă şi nu există publicaţii specializate. Anunţurile pot fi făcute în limba engleză. Anterior încheierii unui contract este recomandată consultarea unui avocat.

j) Poştă şi alte servicii

Serviciile de comerţ electronic sunt aproape inexistente, însă Internetul devine tot mai frecvent folosit în afaceri. Telefonia fixă şi mobilă sunt bine dezvoltate în Sudan. Toate numerele telefonice în Khartoum cuprind şase cifre. La apelarea unui număr de telefon din România în Sudan se formează 00249, urmat de codul localităţii şi şase cifre.

Codurile telefonice în conurbaţia Khartoum şi principalul port sunt următoarele:

Khartoum – 183

Khartoum Nord – 185

Omdurman – 187

Port Sudan – 3118.

Pentru apelarea pe plan local, pe linie fixă, se formează ultimele două cifre ale codului localităţii, respectiv 83, 85 sau 87, urmat de şase cifre. De pe linie mobilă pe linie fixă în Sudan se formează codul întreg al localităţii, precedat de cifra „0” (ex. 0183) urmat de şase cifre. Regulile se aplică şi în cazul faxurilor.

Pentru telefonia mobilă, din România se formează codul de ţară, 00249, urmat de numărul de telefon fără cifra „0”, situată prima la numerele de telefon mobil, aceasta din urmă se formează doar pe plan local.

Faxurile sunt frecvent utilizate în Sudan şi pot fi găsite la hotelurile din Khartoum şi centrele de telefonie publică din capitală.

Serviciile poştale funcţionează după un sistem învechit şi nu prezintă siguranţă. În cazul în care este folosit sistemul poştal se recomandă utilizarea numerelor de căsuţe poştale (P.O. Box).

Pentru publicitate există unele publicaţii specializate periodice în limba arabă, însă nu există ziare specializate. Anunţurile pot fi făcute prin intermediul cotidianelor locale, în limba engleză sau arabă. Reclamele la alcool şi tutun sunt interzise.

Deşi limba engleză este folosită de majoritatea oamenilor de afaceri şi reprezentanţilor guvernamentali, în cazul în care se doreşte angajarea unui translator poate fi contactată Univesity of Khartoum, Department of Translation and Arabization, tel. 00249-183-784845.

Deplasarea de la şi spre aeroport. Sunt disponibile servicii de taximetrie, însă majoritatea taxiurilor oferă condiţii foarte reduse. Se poate închiria o maşină din aeroport, de la firme specializate.

Serviciile medicale în Sudan nu pot fi obţinute pe baza unei asigurări medicale sau a unui card de sănătate şi plata trebuie efectuată în numerar. Anterior plecării din România este obligatorie vaccinarea preventivă şi obţinerea „Cărţii galbene”.

Reţeaua de electricitate este de 220V si 50Hz, însă penele de curent sunt frecvente, mai ales vara.

Avocaţii şi contabilii locali pot fi contactaţi prin intermediul Ambasadei.

k) Organisme publice şi neguvernamentale care au ca obiect furnizarea de informaţii economice şi comerciale

Ministerul Comerţului Exterior/Ministry of Foreign Trade
Trade Information Centre
PO Box 194
Khartoum
Tel: 00249 11 772540/ 772640
Fax: 00249 11 773950/ 776359
E-mail: tic@sudanmail.net

Ministerul Finanţelor şi Economiei Naţionale

http://www.mof-gov.com

Ministerul Industriei

http://www.industry.gov.sd

Sudan Trade Point (STP)

Web site: www.tpsudan.org

Tel. 00249-183-762589 Fax: 788116

Adrese e-mail ale STP:

- pentru informatii generale: info@sudantradepoint.org

- pentru cereri de oferta adresate STP: tpsudan@hotmail.com

Taxation Chamber (impozite si taxe)

http://www.sudatax.gov.sd

Ministerul Investitiilor

http://www.sudaninvest.org/English/Default.htm

Sudan Standard & Metrology Organisation (SSMO)

PO Box 13573

Khartoum

Tel: 00249 11 775247

Fax: 00249 11 774852

E-mail:SSMO@Sudanet.net

Companies Registrar General

PO Box 774

Khartoum

Tel 00249 11 772174/ 774959

Fax: 00249 11 779841

Contact: Mr. Ahmed ElFaki Ali

Union Chamber of Commerce

PO Box 81

Khartoum

http://www.sudanchamber.org

Tel: 00 249 11 772346/ 776518/ 781886

Fax: 00 249 11 780748

The Sudanese Businessmen & Employers Federation

PO Box 1758

Khartoum

http://www.sudbiz.biz

Tel: 00 249 11 431276/ 431277/ 431278

Fax: 00 249 11 431281/ 431283

Sudan Airways

http://www.sudanair.com

Sudan Telecomunications

http://www.sudatel.net

DHL

Tel: 00249 11 777500

Fax: 00249 11 773956

E-mail:ailott@cai-co.eg.dhl.com

URL: www.dhl.com

TNT

Tel: 00249 11 472203/4/5/6

Fax: 00249 11 473011

E-mail: tnteww@sudanmail.net

URL: www.tnt.com

Telefoane de urgenţă:

* Ambulanţa: 774300

* Poliţia:773333

* Pompieri:774444

* Urgenţe: 991.

Întocmit: Ionuţ Ciobănoiu, Consilier economic – BPCE Khartoum-18.10.2007

Sursa: www.dce.gov.ro

POLONIA

-2008-

Cap.1: PROFILUL DE TARA

Cap.2: ECONOMIA POLONIEI

Cap.3: MEDIUL DE AFACERI

Cap.4: INVESTITII STRAINE

Cap.5: RELATIILE ECONOMICE ROMANO-POLONE

Cap.6: TARGURI SI EXPOZITII INTERNATIONALE IN POLONIA

Anexa 1: Componenta Guvernului Republicii Polone

Anexa 2: Ministere si institutii guvernamentale
Anexa 3: Zone Economice Speciale

Anexa 4: Camere de comert si asociatii profesionale

Anexa 5: Targuri internationale in Polonia in anul 2008

Anexa 6: Targuri internationale in Polonia in anul 2009

Capitolul 1: PROFILUL DE TARA

Denumirea oficială: Republica Polonă (în polonă: Rzeczpospolita Polska).

Forma de guvernamant: Democraţie parlamentară. Un parlament bicameral deţine puterea legislativă, puterea executivă – Consiliul de Miniştri şi Preşedintele, iar puterea juridică – Curţile de Justiţie autonome.

Preşedintia. Presedintele este ales prin vot universal pentru o perioda de 5 ani Presedintele este şeful statului si desemnează primul ministru.

Parlamentul, de tip bicameral, ales pentru un mandat de 4 ani, este alcătuit din:

· SEIMUL (Camera Deputaţilor) – camera inferioara a parlamentului: 460 locuri;

· Senatul: 100 locuri.

-Guvernul (Consiliul de Ministri). Primul ministru, ales din randul partidului care detine singur sau in coalitie majoritatea parlamentara, si membrii Consiliului de Ministri, sunt numiti de presedinte si validati de parlament.

Principalele partide politice parlamentare in urma alegerilor din 21 octombrie 2007:

-Partidul Platforma Civica (PO) este principalul partid reprezentat in Parlamant (cca 41,5 % din voturi), Partidul Dreptate si Justitie (PIS), care a obtinut 32,1 din sufragii, Partidul Taranesc Polonez (PSL) care a obtinut 8,9 % din sufragii.

PO si PSL au format coalitia guvernamentala, validata de Parlament in luna noiembrie 2007, avand ca prim-ministru pe presedintele PO, domnul Donald Tusk.

Prezentam, in anexa nr. 1 componanta Guvernului Republicii Polone

Suprafata: 312 685 kmp, pe locul al noualea in Europa.

Asezare geografica: Polonia este situată în nordul Europei centrale între 49o-54o50’ latitudine nordică şi 14o07’-24o08’ longitudine estică.

Lungimea hotarelor: Marea Baltică (528 km) la Nord; Rusia (210 km), Lituania (103 km), Belarus (416 km), Ucraina (529 km) la Est; Slovacia (539 km), Cehia (790 km) la Sud; Germania (467 km) la Vest.

Populatia: 38,115 milioane locuitori in 2007 (Oficiul Central de Statistica-GUS), din care peste 61,2% in mediul urban si 38,8 % in mediul rural.

Proportia populatiei pe varste: 0-14 ani =15,5 %; 15-64 ani = 71,0 %; 65 ani si peste =13,5 %

Speranta de viata: populatia totala = 74,41 ani; barbati = 70,3 ani; femei = 78,76 ani.

Cresterea demografica: -0,04 % (est. 2008)

Ora locala: GMT + 1h

Capitala: Varsovia (cca. 1, 7 milioane locuitori)

Orase importante: Lodz (cca. 800 000 loc), Cracovia (cca. 750 000 ), Wroclaw ( cca 640 000 ), Poznan (cca 575 000 ), Gdansk ( cca 460 000 ), Szczecin (cca 420 000), Katowice (cca 350 000 loc).
Clima: Temperat continentala, cu medii ale temperaturii in luna iulie intre 17-19 grade C si intre –1 si –4 grade C in luna ianuarie.

Structura administrativa: Din anul 1999, Polonia este structurată în 2487 de comune, 314 districte şi 65 de municipii cu statut de district, precum şi 16 voievodate (Dolnośląskie, Małopolskie, Mazowieckie, Opolskie, Podkarpackie, Podlaskie, Pomorskie, Śląskie, Świętokrzyskie, Warmińsko-Mazurskie, Zachodniopomorskie).

Limba oficiala: Polona. Limbile straine sunt putin cunoscute (cca 35 % din populatie declara ca nu poate comunica intr-o limba straina). In randul populatiei tinere si urbane sunt vorbite engleza (cu preponderenta) si franceza, iar in randul populatiei varstnice rusa si germana.

Moneda oficiala: Zlotul (PLN) are ca subdiviziune grosz-ul (1 ZT/PLN=100 groszy). Din ianuarie 1999, zlotul a devenit convertibil, iar din aprilie 2000 cursul este flotant. Zlotul (PLN) are ca subdiviziune grosz-ul (1 ZT/PLN=100 groszy). Fata de moneda europeana si cea americana, cursul mediu in prima jumatate a anului 2007 a fost de 1 EUR = cca 3,80 PLN si 1 USD = cca 2,85 PLN. Trecerea Poloniei la moneda europeana este prognozata in jurul anului 2012.

Sarbatori nationale

si religioase: 11 noiembrie: Ziua Nationala;

3 mai: Ziua Constitutiei;

1 Ianuarie, Anul Nou; Pastele; 1 Mai: Ziua Muncii, 15 august: Adormirea Maicii Domnului; 1 noiembrie: Ziua Sfintilor; 25-26 decembrie: Craciunul

Religia: Catolica (cca 95 la suta din populatia Poloniei). Alte confesiuni: ortodoxa/ucrainiana, neo-unitarieni, armeana.

Program de lucru: Ministere si institutii centrale: 8,30-17,00

Reteaua comerciala (supermarketuri si detail): programe de lucru variabile, inclusiv sambata si duminica.

Regimul vizelor: Polonia aplica regimul de vize si drepturi si restrictii de circulatie a persoanelor specifice statelor membre ale Uniunii Europene.

Polonia este membra a urmatoarelor organisme si organizatii internationale si regionale: ONU si institutiile afiliate acesteia, OMC, NATO (din 1999), Consliliul Europei, UE

(1 mai 2004), FMI, Banca Mondiala, OSCE, OECD, BIE, BERD, Grupul de la Visegrad.

Infrastructura

de transport: Reteaua rutiera este in curs de modernizare; autostrazi in functiune cca 500 km si alte cateva sute de km in constructie, iar 65 % din reteaua feroviara, de aproape 23 000 km, nu suporta viteze mai mari de 80 km. Transportul maritim este bine dezvoltat si deservit de mari porturi la Marea Baltica (Gdansk, Gdynia, Szczecin). Transportul aerian beneficiaza de o ampla retea aeroportuara.

Cap. 2: ECONOMIA POLONIEI

Cresterea economica: 5,4 % (2004), 3,5 % (2005), 6,1% (2006), 6,5 % (2007), 5,6 % (est. 2008)

Produsul Intern Brut

(ppp): 624,6 miliarde USD (est. 2007)

PIB/locuitor: 16200 USD USD/loc (est. 2007)

Ponderea principalelor

sectoare de activitate

la formarea PIB: agricultura (4,1%), industrie (31,9%), servicii (64%) (estimari la nivelul anului 2007)

Rata inflatiei: 3,4 % (2004), sub 2,2 % in 2005, 1,6 % in 2006, 2,5 % in 2007, peste 4 % (est. 2008).

Rata somajului: 19% in 2004, 17,8 % in 2005, 14,9 % in 2006, 11,4 % in 2007.
Datoria externa: cca 187,8 miliarde USD (iunie 2007)
Sistemul bancar: Sistemul bancar are structura caracteristică economiei de piaţă, în care Banca Naţională a Poloniei (NPB) are responsabilitatea politicii monetare şi valutare şi pe cea a controlului fluxurilor bancare.

Sistemul bancar polonez este alcatuit din:

-peste 67 bănci comerciale având forma juridică de societăţi pe acţiuni, majoritatea dintre acestea fiind cotrolate de actionari privati, 17 sunt societăţi pe acţiuni cu capital integral străin, 20 cu capital majoritar străin. Cei mai mari investitori in domeniu sunt Germania, Italia, SUA şi Olanda.

-cooperative de credit agricol, in mediul rural, cu o pondere foarte redusa in sistemul financiar si de creditare.

Detalii privind legislatia in domeniu, politica monetara, sistemele de plati si finanaciare etc se pot obtine pe site-ul BNP: www.npb.pl

Investitii straine: 9,9 miliarde Euro (2004), 8,28 mld Euro (2005), 15 mld Euro (2006), 12,8 mld.Euro (2007). In perioada 1993-2007, totalul capitalului strain investit in Polonia a fost de peste 100 miliarde Euro. Dupa tara de origine, pe primele locuri in stocul de investitii straine in Polonia se afla: Franta, Olanda, SUA, Germania. (Sursa: PAIiIZ, Agentia Poloneza de Informatii si Investitii Straine, website: www.paiz.gov.pl)

Ajutoare externe: Pentru perioada 2007-2013, pe baza noilor scheme de finantare stabilite de Comisia Europeana, Polonia va beneficia de un volum impresionant de fonduri structurale si de coeziune, acestea insumand 67,3 miliarde Euro (preturi curente), ceea ce propulseaza Polonia ca primul beneficiar al ajutoarelor comunitare (19,3 % din totalul de 348 miliarde Euro ce se vor aloca de UE statelor eligibile).

Comertul Exterior: Potrivit Oficiului Central de Statistica (GUS), in anul 2007, valoarea exporturilor a fost de 101 142,5 milioane Euro, mai mare cu 15 % fata de anul precedent, iar cea a importurilor a fost de 118 770, 8 milioane Euro, mai mare cu 17,8% fata de anul precedent. In aceste conditii, deficitul balantei comerciale a fost de -17 628, 3 milioane Euro.

Ponderea tarilor dezvoltate s-a mentinut la acelasi nivel in ultimii doi ani (cca 84 %, la export si cca 71 % la import), din care tarile membre UE au avut, de asemenea, o pondere constanta in ultimii doi ani (cca 79 % la export si 64% la import).

Principalii parteneri ai Poloniei, la export, in anul 2007,
comparativ cu anul 2006

Nr.

crt.

Tara

Export in anul 2007

(miliarde Euro)

Crestere 2007 fata de 2006

Pondere

in anul 2006

Pondere

in anul 2007

1.

Germania

26,122

109,4

27,2

25,8

2.

Italia

6,879

119,6

6,5

6,8

3.

Franta

6,111

111,4

6,2

6,0

4.

Marea Britanie

5,969

118,9

5,7

5,9

5.

Republica Ceha

5,566

114,2

5,5

5,5

6.

Federatia Rusa

4,706

125,2

4,3

4,6

7.

Ucraina

4,033

127,5

3,6

4,0

8.

Olanda

3,861

114,2

3,8

3,8

9.

Suedia

3,228

114,4

3,2

3,2

10.

Ungaria

2,933

109,8

3,0

2,9

Ponderea exporturilor in PIB-ul Poloniei

– in procente -

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Rata de crestere a PIB

4,0

1,0

1,4

3,8

5,3

3,6

6,2

6,5

Ponderea exporturilor in total PIB

20,1

20,6

21,4

25,6

29,4

29,4

32,3

33,0

Principalii parteneri ai Poloniei, la import, in anul 2007,
comparativ cu anul 2006

Nr.

crt.

Tara

Export in anul 2007

(miliarde Euro)

Crestere 2007 fata de 2006

Pondere

in anul 2006

Pondere

in anul 2007

1.

Germania

28,376

117,3

24,0,2

23,9

2.

Federatia Rusa

10,500

118,3

9,7

8,8

3.

R.P. Chineza

8,515

138,0

6,1

7,2

4.

Italia

8,076

117,9

6,8

6,8

5.

Franta

6,055

109,5

5,5

5,1

6.

Republica Ceha

4,110

116,9

3,5

3,5

7.

Olanda

3,995

125,9

3,1

3,4

8.

Marea Britanie

3,704

128,1

2,9

3,1

9.

Belgia

3,025

119,4

2,5

2,5

10.

Republica Coreea

2,801

120,8

2,3

2,4

Sursa: Oficiul Central de Statistica (GUS)

3. MEDIUL DE AFACERI

3.1. Cadrul legal

Cadrul legal al desfasurarii activitatii economice in Polonia este asigurat de Codul Civil Polonez, Codul Polonez al Societatilor Comerciale si Legea privind activitatea comerciala.

Codul Civil defineste drepturile de proprietate, tipul de contracte in domeniul economic si comercial, drepturile efective intre parti.

Codul Societatilor Comerciale, din 15.09.2000, stabileste reglementarile legale privind infiintarea, organizarea, procedurile, dizolvarea, divizarea si transformarea societatilor comerciale.

Legea privind activitatea comerciala, in vigoare de la 01.01.2001, asigura libertatea de a desfasura activitati economice si garanteaza conditii egale pentru toate entitatile economice. Un intreprinzator trebuie sa respecte principiile unei competitivitati corecte, traditiile si interesele consumatorilor. Legea pretinde tuturor autoritatilor guvernamentale si locale sa sprijine activitatea antreprenoriala. De asemenea, in mod particular, autoritatile locale au ca sarcina promovarea antreprenoriatului in regiune, activitati de informare, organizarea de cursuri de specializare, cooperarea cu autoritatile guvernamentale si asociatiile patronale.

Potrivit legislatiei poloneze urmatoarele forme legale de activitati comerciale pot fi constituite:

-asocieri de persoane: pareteneriate/societati inregistrate, in nume colectiv, in comandita simpla, in comandita pe actiuni si societati civile profesionale;

-societati de capitaluri: societate cu responsabilitate limitata (spolka z ograniczona odpowiedzialnoscia (abreviat: sp. z o.o.) si societate pe actiuni (spolka akcyjna, abreviat: S.A.).

3.2. Concurenta si protectia consumatorului

Oficiul Concurentei si Protectiei Consumatorului (OCPC) asigura libera concurenta si protejeaza consumatorii impotriva practicilor de monopol, supravegheaza fuziunile si protejeaza interesele consumatorilor.

Incepand cu 1 aprilie 2001, noua Lege a concurentei si protectiei consumatorului, armonizeaza legislatia autohtona cu cea din U.E., stimpuland, in privinta fuziunilor transnationale, ca societatile care intentioneaza sa fuzioneze intr-o structura transnationala sunt obligate sa notifice intentia lor la OCPC atunci cand oricare dintre ele au sucursale in Polonia, au retea de distributie in Polonia sau realizeaza vanzari permanente pe teritoriul Poloniei.

Prevederile legii sunt aplicabile acordurilor dintre intreprinzatori, cand acestea determina restrictii ale libertatii activitatii economice sau restrictii substantiale ale competitiei pe piata libera. Acordurile interzise se refera la impunerea de preturi, direct sau indirect, sau alte conditii de cumparare sau vanzare pe piata, limitarea accesului la o piata sau de eliminare a intreprinzatorilor neparticipanti la intelegere.

3.3. Proceduri pentru achizitii publice

Sistemul polonez al achizitiilor publice este guvernat de Legea Achizitiilor publice din anul 1994, cu modificarile ulterioare. Aceasta stabileste principiile, formele si procedurile pentru efectuarea achizitilor publice, organismele guvernamentale carora le este aplicabila si procedurile pentru solutionarea contestatiilor. Cu putine exceptii, legea este aplicabila in toate cazurile in care este implicat banul public pentru achizitia de lucrari, produse si servicii.

Oficiul Achizitiilor Publice publica un buletin in care sunt listate toate achizitiile cu valori de peste 30 000 euro.

3.4. Permise si licente pentru activitatea economica

In Polonia sunt supuse regimului obtinerii de premise, din partea autoritatilor de resort, pentru a activa pe piata, operatorii care desfasoara urmatoarele activitati: comertul cu bauturi alcooloce, productia de alcool, tigari, productia si vanzarea de substante toxice, productia si vanzarea de materiale radioactive, managementul aeroportuar, productia si comertul de produse farmaceutice, operatiunile de casino, operatiunile bancare, de asigurari si borkeraj, de schimburi valutare, servicii de telecomunicatii, transportul de drumuri, agentii vamale, comertul cu ingrasaminte chimice si pesticide.

Sunt supuse licentierii activitati specifice, cum sunt serviciile de detectivi, transport terestru si pe calea ferata. De asemenea, pentru importul si comercializarea anumitor produse se cer certificate speciale sau licente , cum sunt activitatile privind cosmeticele, unele bunuri destinate folosirii de catre copii.

Este interzis importul anumitor bunuri care afecteaza mediul inconjurator Este restrictionat sau supus licentelor exportul de obiecte ce fac parte din patrimonial cultural si istoric national, iar Ministerul Economiei si Muncii poate impune licente la export si import in conditiile prevazute de legislatia interna si internationala.

3.5. Zone economice speciale

Legea privind Zonele Economice Speciale, din 20.10.1994, a pus bazele pentru înfiinţarea şi funcţionarea zonelor economice speciale (ZES). Această lege oferă investitorilor care operează în zonele respective diferite facilităţi şi scutiri de taxe. Cea mai importantă dintre ele este scutirea parţială sau totală de la plata taxei pe venit, daca acesta este cheltuit pentru un scop generator de venit.

Legea precizează scopurile ZES şi cum iau acestea fiinţă, regulile şi condiţiile ce se aplică investiţiilor în aceste zone şi avantajele pentru investitori. Toţi investitorii care au pornit acţiuni de afaceri în ZES-uri înainte de sfârşitul anului 2000 se supun prevederilor aplicabile până la acea dată. Cei care au demarat afaceri în 2001 şi mai târziu sunt supuşi prevederilor legii modificate din 16.11.2000 şi Legii Ajutorului Public din 30.06.2000 care a intrat în vigoare la 01.01.2001. Aceste reglementări sunt compatibile în totalitate cu legislatia UE în materie.

Polonia a obtinut derogari din partea U.E. privind functionarea ZES si dupa integrarea sa la 1 mai 2004, argumetul principal fiind acela ca astfel se asigura cresterea economica a tarii si armonizarea dezvoltarii regionale. In prezent in Polonia functioneaza 14 ZES, inclusiv parcurile tehnologice.

Pentru a putea beneficia de asistenţa regională, un investitor trebuie să obţină o aprobare pentru a desfasura activitati economice şi să respecte termenii şi condiţiile acesteia. Aprobarea se dă de către Ministerul Economiei prin licitaţie sau prin negocieri angajate în baza unei licitatii publice sau negocieri directe. O astfel de aprobare precizează domeniul de activitate, dimensiunea investiţiilor şi numarul de persoane ce urmeaza a fi angajate de investitot.

În plus, investitorul trebuie să îndeplinească condiţiile prevazute de legea privind ajutorul public. Pentru o perioadă de cinci ani el trebuie:

- să desfăşoare activitatea în domeniul specificat în aprobare,

- să rămână proprietarul mijloacelor fixe dobândite prin investiţiile în ZES (dacă ajutorul regional a fost acordat investitorului sub forma de fonduri de investţtii),

- să menţină locurile de muncă create (dacă ajutorul regional a fost acordat investitorului pentru crearea de locuri de muncă).

Ajutorul regional dat ZES este oferit sub forma de scutiri de impozit pe venit. Investitorii sunt liberi să aleagă dacă cer ajutorul sub forma de fonduri de investiţie (minimum 100.000 euro) sau pentru crearea de locuri noi de muncă. În general, valoarea ajutorului nu poate depăşi 50% din fondurile investiţiei iniţiale sau 50% din costurile mâinii de lucru pe doi ani. Tratament mai avantajos se oferă întreprinderilor mici şi mijlocii. În cazul acestora valoarea maximă a ajutorului public se ridică la 65%.

Nu se acordă aprobări şi nu se oferă ajutor public anumitor categorii de activităţi, intre care: producţia de explozibili, producţia de produse din tutun, îmbutelierea şi procesarea băuturilor spirtoase şi alcoolice, prelucrarea de combustibili pentru motor, activitatea sălilor de jocuri, oferirea de servicii privind instalarea, repararea şi întreţinerea de maşini şi echipamente folosite pentru desfăşurarea de activităţi de afaceri în zonă, anumite tipuri de servicii în construcţii, servicii legate de vânzarea cu amănuntul şi engros, reparaţii de vehicule cu motor şi articole de uz casnic şi personal, servicii hoteliere şi de catering, servicii de intermediere financiară, servicii în domeniul imobiliar, închirieri, educaţie, servicii în domeniul administraţiei publice, apărarea naţională, asigurarea socială obligatorie, educaţie, sănătate şi asigurări sociale, servicii municipale şi anumite activităţi de afaceri supuse licenţei.

3.6. Zone scutite de taxe vamale

Zonele scutite de taxe vamale se incadreaza normelor europene in domeniu, acestea fiind situate, in primul rand pe langa marile rute de comunicatii (aeroporuri sau noduri de comunicatii terestre).

3.7 Impozite si taxe

In conformitate cu prevederile Constitutiei Poloniei, introducerea de impozite si taxe publice nu se poate realiza decat prin adoptarea de acte legislative de catre Parlament. Sistemul fiscal polonez se imparte, la fel ca in majoritatea tarilor europene, in impozite directe, cele care nu pot fi suportate de terte persoane (impozitele asupra veniturlor persoanelor fizice, juridice, asupra donatiilor si mostenirilor, asupra activitatilor agricole, forestiere, imobiliare, asupra mijloacelor de transport) si impozite indirecte, care pot fi atribuite tertilor (impozitul asupra marfurilor si serviciilor, accize sau taxe asupra jocurilor de noroc).

Principalele impozite si taxe care au impact deosebit asupra activitatii economice in Polonia:

3.7.1. Impozit pe venitul persoanelor fizice

Conform Legii impozitului asupra veniturilor persoanelor fizice, impozitul se calculeaza la venitul obtinut de persoana fizica.

Pentru anul 2005 se aplică următoarea grilă de impozitare:

Baza de impozitare

Impozit pe venit (PLN)

Până la 37.024 PLN

19% mai puţin 530,08

De la 37.024 la 74.048 PLN

6.504,48 + 30% din ceea ce depăşeşte 37.024

Peste 74.048

PLN

17.611,68 + 40% din ceea ce depăşeşte 74.048

3.7.2. Impozit pe venit aplicat persoanelor juridice

Contribuabilii persoane juridice care au sediul social sau isi gestioneaza afacerea de pe teritoriul Poloniei sunt supuse impozitarii pe venitul societatii/impozitul pe profit al companiei (Corporate income tax). Nivelul impozitului este de 19 la suta.

3.7.3. Impozlt pe dividende

Se aplică la persoanele juridice şi fizice care au calitatea de acţionari si la acele societati care hotarasc distribuirea unei parti din profit drept divident. Impozitul pe dividende este stabilit, in prezent, la 19 %, dacă nu s-a stabilit altfel printr-o înţelegere de evitare a dublei impuneri.

3.7.4. Impozit pe terenuri agricole

Reglementat de Legea impozitelor pe terenuri agricole, acesta se referă la persoanele juridice şi fizice. Se calculează în funcţie de suprafaţa terenului şi categoria pământului.

3.7.5. Impozit pe proprietăţi imobiliare

Este o taxă locală şi variază în funcţie de hotărârile autorităţilor locale, conform Legii impozitelor şi taxelor locale. Se calculează pe suprafata/m2. Plafonul maxim al acestui impozit este stabilit anual de Ministerul Finanţelor, iar autorităţile locale nu au dreptul să aplice o cotă mai mică de 50% din valoarea maximă.

3.7.6. Taxa pe valoarea adaugata (TVA (VAT)

Taxa pe valoarea adaugata (in poloneza VAT) a fost introdusa in Polonia din anul 1993 si se aplica persoanelor juridice si persoanelor fizice care vand marfuri si servicii. Facturile si documentele vamale dau posibilitatea stabilirii TVA/VAT.

Odata cu intrarea Poloniei in Uniunea Europeana, cotele de aplicare a TVA sunt:

-cota standard (de baza) de 22 % asupra majoritatii bunurilor si serviciilor, in afara celor care au reducere sau sunt exceptate de la plata TVA;

-7 %, taxa preferenţială, care se aplică în cazul unor bunuri alimentare, medicamante si materiale sanitare, bunuri pentru copii, servicii hoteliere, constructii si servicii casnice/domestice, servicii de transport (cu exceptia taximetriei), servicii municipale (furnizarea de apa, intretinerea strazilor etc), ingrasaminte chimice.

-0 %, cota care se aplica furnizarii de bunuri si servicii intracomunitare, exportului de produse, precum si serviciilor de transport international.

Un nivel de 3% al TVA se mai aplica pana in aprilie 2008 (printr-o derogare de la directivele UE) pentru anumite materii prime produse de industria alimentara.

3.7.7. Accize

În afară de TVA, unele bunuri sunt supuse accizelor. Reglementarile privind accizele au fost armonizate cu legislatia Uniunii Europene. Există circa 200 de produse la care se aplică accizele, între ele se află combustibili pentru motoare si componente ale acestora, alcool si bauturi, autoturisme, parfumuri si cosmetice, arme de foc pentru vânătoare, precum şi unele bunuri de consum ca, de exemplu, echipamente video, iahturi şi bărci cu motor etc.

3.8. Regimul de comert exterior

3.8.1. Reglementari generale

Sectorul de comert exterior este guvernat de Legea privind administrarea comertului exterior cu produse si servicii. Legea permite introducerea de restrictii temporare in comertul exterior in anumite conditii, prin: interziceri, plafoane, contingente, inregistrari ale vanzarilor. Interzicerea importului sau exporturilui unor marfuri sau servicii trebuie autorizata de guvern. Alte restrictii pot fi impuse de Ministerul Economiei (in cazul produselor agricole sau alimentare, in consultare cu Ministerul Agriculturii). Produsele care fac obiectul restrictiilor necesita premise speciale de import/export si sunt acordate, la cerere, de catre Ministerul Economiei sau, dupa caz, de Agentia Agricola de Piata. Sub incidenta legii privind adminsitrarea comertului exterior, restrictiile pot fi impuse in cazurile de lipsuri de produse pe piata interna, catastrofe naturale, echilibrarea balantei de plati, protecta mediului.

Comertul cu anumite produse si tehnologii de importanta strategica pentru securitatea nationala este reglementat de o lege speciala. Pe baza legii anti-dumping, Ministerul Economiei poate stabili taxe vamale anit-dumping sau preturi corespunzatoare in cazul produselor importate si vandute la preturi de dumping. In cazul unor importuri excesive se pot stabili cote de import, pe baza legii de salvgardare.

3.8.2. Sistemul vamal

Codul vamal al Poloniei precizeaza principiile si procedurile pentru importul de marfuri in Polonia, precum si pentru export, si este in conformitate cu normele si reglementarile U.E. Pentru importul de marfuri in Polonia se respecta principiile tarifului vamal comunitar.

Normele de aplicare a “Tarifului Vamal de Import al Poloniei”, pot fi accesate pe paginile de internet ale Ministerului Economiei si Muncii (www.mgip.gov.pl) si Ministerului Finantelor – Directia Vamala (www.mf.gov.pl).

Cap. 4: INVESTITII STRAINE

4.1. Regimul investitiilor straine

De la 1 ianuarie 2001 activităţile economice desfăşurate de nerezidenţi în Polonia sunt supuse Legii Activităţii Comerciale din 19.11.1999 şi Codului Societăţilor Comerciale din 15.09.2000. Societăţile şi persoanele fizice străine pot opera în Polonia în conformitate cu principiile generale ce se aplică investitorilor autohtoni.

O societate cu capital strain înregistrată în Polonia dobândeşte personalitate juridică după ce este înscrisă în Registrul Societăţilor de pe lângă Registrul Juridic Naţional al Curţii Economice în jurisdicţia căreia se găseşte si a fost inscrisa in Registrul National al Investitorilor

Investitorii străini pot să-şi desfăşoare activitate economica sub următoarele forme legale:

-Societate cu răspundere limitată (spolka z ograniczona odpowiedzialnoscia -sp. z o.o.)

-Societate pe acţiuni (spolka akcyjna –S.A.)

-Societate în comandită simpla (spolka komandytowa)

-Entitatile economice straine pot infiinta in Polonia birouri sau oficii de reprezentare.

Persoanele straine pot dobandi si valorifica pe piata interna actiuni la companii poloneze, inclusive prin intermediul Bursei de Valori.

Pentru anumite domenii cum sunt: exploatarea de minereuri, transportul aerian, comerţul cu arme şi explozibili etc. activitatea economică poate fi desfăşurată numai dacă se obţin licenţele corespunzătoare. De asemenea, pentru desfăşurarea activităţii în alte domenii specifice este necesară obţinerea unei aprobări în baza altor reglementări legale.

Societăţile cu capital strain, ca si cele autohtone, pot angaja orice persoana care are drept de munca, inclusiv persoane străine (cu condiţia obţinerii unui permis de muncă), cu respecatrea tuturor conditiilor pe care legea le prevede pentru salariati si plata muncii la nivelul salariului minim pe economie. Angajaţii străini au dreptul să cumpere valută străină în contul zloţilor pe care îi câştigă în Polonia şi să transfere valuta în străinătate. Ca alternativă, angajatorul poate transfera salariul net după impozitare direct în conturile angajaţilor la bănci străine. Băncile pot totuşi solicita dovada plăţii oricărui impozit datorat.

Interesele şi drepturile investitorilor străini cât şi proprietăţile lor sunt protejate de lege. Polonia a semnat acorduri bilaterale privind protecţia şi promovarea investiţiilor străine cu multe state printre care şi România (semnat în 23.06.1994 şi intrat în vigoare de la 30.12.1995). Investitorilor străini le este garantată compensarea în caz de naţionalizare sau expropriere a proprietăţilor lor.

4.2. Proceduri pentru constituirea unei societati cu capital strain

Potrivit Codului Polonez al Societăţilor Comerciale, capitalul minim de înfiinţare a unei:

· Societăţi cu răspundere limitată se ridică la 50.000 PLN şi trebuie să fie vărsat în totalitate la înfiinţare, cash sau in natura. Valoarea minimă a unei acţiuni este de 50 PLN şi numărul minim de acţionari este de o persoană;

· Societăţi pe acţiuni se ridică la 500.000 PLN. Valoarea minima a unie actiuni este de 0,01 PLN (1 grosz, subdiviziunea PLN). Actionarii sunt obligati ca inainate de inregistrarea companiei sa depuna cash minimum 25% din capitalul social. Numărul minim de acţionari este de o persoană.

Contribuţia unui investitor străin la capitalul societăţii poate să fie în natură, în numerar (în PLN, obţinuţi pe bază de documente legale, sau în valută străină transferată de investitorul străin printr-o bancă străină). Contribuţia în natură la o societate pe acţiuni este verificată de experţi numiţi de judecător.

Mijloacele fixe care sunt contribuţia în natură a unui acţionar străin sunt scutite de taxe vamale în baza Decretului Consiliului de Miniştri din data de 28.12.2001, cu condiţia ca societatea să rămână proprietara bunurilor cel puţin 3 ani de la data vămuirii acestora. Legislatia poloneza prevede, de asemenea, anumite excepţii de la plata de taxe vamale asupra mijloacelor fixe ce aparţin întreprinzătorilor care îşi transferă activităţile din străinătate în Polonia.

După aprobarea bilanţului anual de către acţionari (şi auditării acestuia dacă societatea este supusă statutar auditului) un acţionar străin are dreptul să transfere în străinătate în întregime profitul acţiunilor sale rămas după impozitare. Investitorii străini au, de asemenea, dreptul să transfere în străinătate câştigurile rezultate din vânzarea de capital şi acţiuni sau alte active sau indemnizaţii primite.

Principalele etape de parcurs la infiintarea unei societati cu raspunedere limitata sau societati pe actiuni sunt urmatorii:

a)> pregatirea, semnarea si legalizarea la notariat a actului de constituire a societatii; b)>inregistrarea comapaniei la Registrul Juridic National, KRS-Krajowy Rejestr Sadowy; c)> inscrierea la Oficiul Central de Statistica pentru obtinerea Numarului de Identificare Statistica – REGON; d)>inscrierea la Oficiul de Impozite pentru obtinerea Numarului de Identificare Fiscala (NIP); e)> deschiderea unui cont la o banca poloneza; f)>inregistrarea la Institutul de Asigurari Sociale (IAS); g)> inregistrarea la Inspectoratul National de Munca; h)> obtinerea, daca este cazul, a permisului sau licentei pentru desfasurarea activitatii economice in acele sectoare in care legea impune acest lucru.

Sucursalele si birourile de reprezentare

Sucursala este o parte autonoma si organizata a activitatii economice realizata in afara sediului social al intreprinzatorului strain. Sucurasala poate functiona numai dupa ce a fost inmatriculata in registrul antrepreneorilor.

Biroul de reprezentare al unei societati straine exercita numai activitati care sa promoveze interesele intreprinzatorului strain pe piata polona.

Nici sucursala si nici biroul de reprezentare nu au personalitate juridica

4.3. Statutul legal al cetăţenilor străini

4.3.1. Regimul cetatenilor membri UE in Polonia

Un cetăţean UE şi un membru de familie ce nu este cetăţean UE poate sta pe teritoriul Poloniei pentru o perioadă mai mică de 3 luni, fără a fi obligat să înregistreze şederea. În această perioadă cetăţeanul UE este obligat să deţină un document de călătorie valabil sau un alt document valabil care să ateste identitatea şi cetăţenia acestuia. Membrul de familie, care nu este cetăţean al UE, este obligat să deţină un document de călătorie valabil sau o viză.

Un cetăţean UE poate sta pe teritoriul Poloniei pentru o perioadă mai mare de 3 luni, dacă:

· este angajat sau persoană care lucrează pe cont propriu,

· deţine o asigurare generală, de sănătate sau poate beneficia de protecţie a sănătăţii pe baza normelor de coordonare a sistemelor de asigurare socială şi deţine mijloace financiare suficiente pentru întreţinerea sa şi a membrilor de familie în Polonia.

· studiază sau realizează instruiri profesionale şi deţine o asigurare de sănătate sau este o persoană ce beneficiază de protecţie a sănătăţii, ori deţine mijloace financiare suficiente pentru întreţinerea sa şi a membrilor de familie în Polonia,

· este soţ (soţie) al cetăţeanului polonez.

Drept mijloace financiare necesare întreţinerii proprii şi a membrilor de familie, în Polonia, sunt considerate acele mijloace financiare care pot fi baza unei aplicaţii pentru acordarea unui ajutor social. Dovezile ce atestă deţinerea de mijloace financiare suficiente pentru întreţinerea proprie şi a membrilor de familie, fără a necesita acordarea unui ajutor social, pot si, mai exact:

-cartea de credit,

-adeverinţa de deţinere a unor mijloace de plată în bancă sau într-o altă instituţie financiară, aprobate prin ştampila şi semnătura unui angajat împuternicit al acelei bănci sau al unei alte instituţii, emisă cel târziu cu o lună înainte de depunerea cererii de înregistrare a şederii.

Dacă şederea pe teritoriul Poloniei depăşeşte 3 luni, atunci cetăţeanul UE este obligat să îşi înregistreze şederea, iar membrul de familie care nu este cetăţean al UE trebuie să obţină cartea de şedere a membrului de familie a cetăţeanului UE.

Cererea de înregistrare sau de emitere a cărţii de şedere pentru membrul de familie al cetăţeanului UE trebuie depusă personal voievodului corespunzător din punctul de vedere al locului de şedere. La oficiu trebuie prezentat un document de călătorie valabil sau un alt document ce atestă identatea şi cetăţenia (în cazul unui cetăţean UE) sau un alt document de călătorie (în cazul mebrului de familie a cetăţeanului UE).

4.3.2. Contractul de munca

La 17 ianuarie 2007 a intrat în vigoare ordonanţa Ministrului Muncii şi Politicii Sociale din data de 10 ianuarie 2007, ce amendează ordonanţa privind domeniul restricţiilor în sfera desfăşurării muncii de către străini pe teritoriul Republicii Polone (J.O. Nr.7, poz. 54). Această ordonanţă a anulat obligaţia de a deţine un permis de muncă de către străinii, pentru care au fost aplicate – pe baza unor acorduri internaţionale – perioade de tranziţie. În practică, începând cu data de 17 ianuarie a.c. noile drepturi de realizare a unei munci fără obligaţia de a deţine un permis de muncă au obţinut cetăţenii: Austriei, Belgiei, Danemarcei, Elveţiei, Franţei, Germaniei, Lichtensteinului, Luxemburgului, Norvegiei şi Olandei. Ceilalţi cetăţeni ai statelor UE au obţinut aceste drepturi în prealabil – în baza principiului de reciprocitate.

Cetăţenii Bulgariei şi ai României pot lucra în Polonia fără restricţii începând cu data de 1 ianuarie 2007, adică din momentul aderării acestor state la Uniunea Europeană. În privinţa cetăţenilor Bulgariei şi ai României se aplică direct normele legii din data de 20 aprilie 2004, privind promovarea angajării şi instituţiile pieţei de muncă (J.O. Nr. 99, poz. 1001 cu amendamentele ulterioare), ce stabileşte că cetăţenii Uniunii Europene sunt scutiţi de obligaţia de a deţine un permis de muncă.

Cetăţeanul UE care încheie cu un angajator polonez un contract de muncă se supune normelor poloneze din domeniul legislaţiei muncii.

În Codul Muncii sunt diferenţiate următoarele tipuri de contracte de muncă:

· pentru o perioadă de probă – un astfel de contract poate preceda orice alt tip de contract, dar nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 3 luni;

· pentru o perioadă de timp determinată – este un contract cu termen încheiat pentru o perioadă concretă de timp. Codul Muncii limitează numărul de astfel de contracte încheiate cu acelaşi angajat. În cazul în care contractul de muncă pentru o perioadă de timp determinată a fost încheiată de două ori, pentru două perioade consecutive, atunci următorul contract este considerat – dacă este vorba de efecte juridice – drept contract pentru o perioadă de timp nedeterminată (chiar dacă din punct de vedere formal acesta a fost încheiat pentru o perioadă de timp determinată),

· pentru perioada de realizare a unei anumite sarcini,

· pentru o perioadă de timp nedeterminată – nu stabileşte termenul angajării.

Contractul de muncă trebuie să fie încheiat în scris şi să stabilească părţile, tipul de contract, data încheierii acestuia, precum şi condiţiile de muncă, plată, după cum urmează: tipul muncii; locul de desfăşurare a muncii; termenul la care se începe lucrul; salarizarea corespunzătoare tipului de muncă; durata timpului de lucru.

În cazul în care contractul nu a fost încheiat în scris, angjatorul trebuie ca, nu mai târziu de data la care angajatul începe lucrul, să îi confirme acestuia în scris care este tipul contractului, precum şi condiţiile acestuia.

Cap. 5: RELATIILE ECONOMICE ROMANO-POLONE

5.1. Cadrul juridic

Schimburile comerciale ale Romaniei cu Repubica Polona se deruleaza in baza principiilor instituite de regulile pietei interne comunitare, precum si de cele ale politicii comerciale comune ale Uniunii Europene.

Alte acorduri importante:

- Acordul privind promovarea şi protejarea reciproca a investiţiilor, semnat în iunie 1994 şi intrat in vigoare la 31.12.1994;

- Acordul privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit, semnat în ianuarie 1995 şi intrat în vigoare la 15.09.1995.

5.2. Evoluţia schimburilor de mărfuri

Volumul schimburilor comerciale romano-polone în perioada 2000-2007:

– mil.euro -

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Total

319,7

419,5

480,2

640,9

908,9

1 265,0

1 596,77

2 365,4

Export

110,4

112,0

112,4

149,5

250,4

325,1

468,27

635,0

Import

209,3

307,5

367,8

491,4

658,5

940,0

1128,44

1 730,4

Sold

-98,9

-195,5

-255,4

-341,9

- 408,1

- 614,9

- 660,17

-1 095,4

Sursa: Institutul National de Statistica

In anul 2007 a continuat dinamica inalta a schimburilor comerciale bilaterale, exporturile romanesti in Polonia fiind cu cca 36 % mai mari fata de perioada corespunzatoare din anul 2006, unul dintre cele mai importante ritmuri de crestere a exporturilor Romaniei cu cele 26 de state din UE. Importurile au inregistrat, de asemenea, o dinamica mai inalta fata de anul precedent.

Polonia ocupa, la sfarsitul anului 2007 locul 10 (2,2 %, fata de 1,78 %, in anul 2006) in totalul exporturilor Romaniei, iar Polonia detinea locul 9 (3,4 %, fata de 2,60 %, in anul 2006) in totalul importurilor tarii noastre.

Din punct de vedere al structurii de marfuri industriale, schimburile comerciale romano-polone evidentiaza ponderea mare pe care o detin produsele cu inalt grad de prelucrare in comertul bilateral de bunuri si servicii:

-masini, aparate, echipamente electrice;

-metale comune si articole din acestea;

-materiale plastice, cauciuc si articole conexe;

-vehicule, aeronave si echipamente de transport;

-produse ale industriei chimice si conexe;

Impreuna, aceste cinci grupe de produse, au reprezentat peste 75 % din structura schimburilor comerciale dintre Romania si Polonia.

5.3. Investitiile polone in Romania

Situatia investitiilor polone in Romania se prezenta, la sfarsitul lunii iunie 2007, astfel:

-valoarea capitalului polon investit in Romania a fost de 57,7 milioane USD;

-Polonia ocupa, la mijlocul anului trecut, locul 29 in topul investitorilor straini in Romania;

-numarul de firme cu capital polon inregistrate in Romania a fost la 31 decembrie 2007 de 427, fata de 328 in anul 2006 si 271 la sfarsitul anului 2005.

In ultimii doi ani a sporit interesul fondurilor de investitii poloneze pe piata de capital din Romania si realizarea de investitii poloneze, in special in domeniul productiv.

Cap. 6: TARGURI SI EXPOZITII INTERNATIONALE IN POLONIA

Participarea firmelor romanesti si polone la targuri, expozitii si alte manifestari internationale, organizate in cele doua tari, reprezinta unul din principalele instrumente de promovare a exportului si stimulare a investitiilor reciproce.

Informatii asupra programului de targuri si expozitii comerciale din Polonia se pot obtine de la “Polska Korporacja Targowa/ Polish Trade Corporation”, adresa: 60-734 Poznan, ul. Glogowska 26, tel: +48-61-866 15 32; fax: +48-61-866 10 53; website: www.polfair.com.pl, precum si de la Poznan International Fair: www.mtp.pl

In anexa 5 si anexa 6 prezentam propuneri pentru participarea firmelor romanesti la principalele targuri si manifestari internationale organizate in Polonia.

Anexa 1
Componenta Guvernului Republicii Polone
Guvernul Republicii Polone, rezultat in urma alegerilor din 21 octombrie 2007:

DONALD TUSK, prim ministru, presedintele Partidului Platforma Civica.

Membrii Consiliului de Ministri:

1. Waldemar Pawlak, vice-prim ministru, ministrul Economiei

2. Grzegorz Schetyna, vice-prim ministru, ministru de Interne si al Adminstratiei

3. Elzbieta Bienkowska, minstrul Dezvoltarii Regionale

4. Zbigniew Cwiakalski, minsitrul Justitiei

5. Miroslaw Drzewiecki, ministrul Sporturilor si Turismului

6. Jolanta Fedak, ministrul Muncii si Politicii Sociale

7. Cezary Grabarczyk, ministrul Infrastructurii

8. Aleksander Grad, ministrul Trezoreriei Publice

9. Katarzyna Hall, ministrul Educatiei Nationale

10. Bogdan Klich, ministrul Apararii Nationale

11. Ewa Kopacz, ministrul Sanatatii

12. Barbara Kudrycka, ministrul Stiintei si Invatamantului Superior

13. Maciej Nowicki, ministrul Mediului

14. Jan Rostowski, ministrul Finantelor

15. Marek Sawicki, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

16. Radoslaw Sikorski, ministrul Afacerilor Externe

17. Bogdan Zdrojewski, ministrul Culturii si Patrimoniului National

18. Zbigniew Derdziuk, ministru fara potrofoliu, membru al Consiliului de Ministri

Anexa 2

Ministere si institutii guvernamentale

Ministerul Afacerilor Externe

Website: www.msz.gov.pl

Ministerul Economiei

Website: www.mgip.gov.pl

Ministerul Infrastructurii

Website: www.mi.gov.pl

Ministerul de Finanate

Website: www.mf.gov.pl

Minsiterul Trezoreriei

Website: www.msp.gov.pl

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

Website: www.minrol.gov.pl

Serviciile Vamale

Website: www.mf.gov.pl

Oficiul Central de Statistica

Website: www.stat.gov.pl

Agentia de Informatii si Investitii Straine (PAIiIZ)

Website: www.paiz.gov.pl

Anexa 3
Zone Economice Speciale

1. Special Economic Zone in Kamienna Góra

Kamiennogórska Specjalna Strefa Ekonomiczna

Ma³ej Przedsi_biorczo_ci S.A.

ul. Jana Pawla II 11a; 58-400 Kamienna Góra

tel.: (+48-75) 6451503 do 06; fax: 7442017

e-mail: strefa@ssemp.pl

www.ssemp.pl

2. Special Economic Zone in Katowice

Katowicka Specjalna Strefa Ekonomiczna S.A.

ul. Sienkiewicza 28; 40-032 Katowice

tel.: (+48-32) 2510736; fax: 2513766

e-mail: ksse@ksse.com.pl

www.ksse.com.pl

3. Special Economic Zone in Kostrzyn-Slubice

Kostrzy_sko-S³ubicka Specjalna Strefa Ekonomiczna

ul. Or³a Bia³ego 22; 66-470 Kostrzyn n. Odr_

tel.: (+48-95) 7219800; fax: 7524167

e-mail: info@kssse.pl

www.kssse.pl

4. Special Economic Zone in Kraków

Specjalna Strefa Ekonomiczna

Krakowski Park Technologiczny

Centrum Zaawansowanych Technologii-Kraków

ul. Jana Paw³a II 37; 31-864 Kraków

tel.: (+48-12) 6401940; fax: 6401945

e-mail: biuro@sse.krakow.pl

www.sse.krakow.pl

5. Special Economic Zone in Legnica

Legnicka Specjalna Strefa Ekonomiczna S.A.

ul. Kardyna³a B. Kominka 9; 59-220 Legnica

tel.: (+48-76) 8522446/7; fax: 8522443

e-mail: strefaleg@cuprum.com.pl

www.cuprum.com.pl/strefa
6. Special Economic Zone in £ód_

£ódzka Specjalna Strefa Ekonomiczna

ul. Ks. Tymienieckiego 22/24; 90-349 £ód_

tel./fax: (+48-42) 6762753; fax: 6762755

e-mail: info@sse.lodz.

www.sse.lodz.pl

7. Special Economic Zone in Mielec

Agencja Rozwoju Przemys³u Oddzia³ w Mielcu

EURO-PARK Mielec

ul. Partyzantów 25; 39-300 Mielec

tel.: (+48-17) 7887236; fax: 7887769

e-mail: europark@europark.com.pl

www.europark.com.pl

8. Special Economic Zone in Olsztyn

Warmi_sko-Mazurska

Specjalna Strefa Ekonomiczna S.A.

ul. Mickiewicza 21/23; 10-508 Olsztyn

tel.fax: (+48-89) 5350241

e-mail: wmsse@wmsse.com.pl

www.wmsse.com.pl

9. Special Economic Zone in Slupsk

Slupska Specjalna Strefa Ekonomiczna

Pomorska Agencja Rozwoju Regionalnego S.A.

ul. Pozna_ska 1a; 76-200 S³upsk

tel./fax: (+48-59) 8425116, 8413261

e-mail: office@parr.slupsk.pl

www.sse.slupsk.pl

10. Special Economic Zone in Starachowice

Specjalna Strefa Ekonomiczna Starachowice S.A.

ul. Radomska 29; 27-200 Starachowice

tel.: (+48-41) 2754101; fax: 2754102

e-mail: sekretariat@sse.com.pl

www.sse.com.pl

11. Special Economic Zone in Suwalki

Suwalska Specjalna Strefa Ekonomiczna S.A.

ul. Noniewicza 49; 16-400 Suwa³ki

tel/fax: (+48-87) 5652217

e-mail: ssse@ssse.com.pl

www.ssse.com.pl

12. Special Economic Zone in Tarnobrzeg

Agencja Rozwoju Przemys³u S.A.

Tarnobrzeska Specjalna Strefa Ekonomiczna

EURO-PARK Wis³ostan

ul. Zak³adowa 48; 39-405 Tarnobrzeg-Machów

tel.: (+48-15) 8229999 tel/fax: 8236888

e-mail: biuro@tsse.pl

www.tsse.pl

13. Special Economic Zone in Walbrzych

Wa³brzyska Specjalna Strefa Ekonomiczna

Invest-Park Sp. z o.o.

ul. Uczniowska 21; 58-306 Wa³brzych

tel.: (+48-74) 6649164; fax: 8410177

e-mail: invest@invest-park.com.pl

www.invest-park.com.pl

14. Special Economic Zone in Gdansk

Pomorska Specjalna Strefa Ekonomiczna

ul. Wladyslawa IV 9; 80-703 Sopot

tel.: (+48-58) 5559700; fax: 5559711

e-mail: marketing@strefa.gda.pl

www.strefa.gda.pl

Anexa 4

Camere de comert si asociatii profesionale

Polish Chamber of Commerce
www.kig.pl

Foreign Investors Chamber of Industry and Commerce

www.iphiz.com.pl

Chamber of Commerce of Exportrs, Importers and Co-operation

www.pcc.org.pl

Construction Industry Chamber of Commerce

www.budowlany.net

Metallurgical Chamber of Industry and Commerce

www.com.pl

Polish Steel Industries

www.steelmill.pl

Polish Chamber of Commerce for Agricultural Machines

www.pigmiur.pl

Pharmacy Polfarmed

www.polfarmed.com.pl

Polish Confederation of Private Employers – LEVIATAN

www.prywatni.pl

Anexa 5

PROPUNERI

de participare a societatilor comerciale romanesti

la targuri internationale in Polonia

pentru anul 2008

Nr

crt

Denumirea

targului

Data si locul de desfasurare

Organizator

local

Grupe de produse romanesti care se pot expune

1.

IFE Poland

International Food, Drink and Hospitality Exhibition

IFE Poland este membru al retelei internationale IFE

si principala manifestare expozitionala de acest fel pentru Europa Centrala si de Est

19-21 mai 2008
Varsovia

Coordonatele targului:

www.ifepoland.com

IFE Poland

Warsaw International Expocentre

Ul. Pradzynskiego 12/14

01-222 Warsaw

-produse agroalimentare:

-preparate din carne si peste;

-branzeturi, bunuri cu specific national si biologice;

-patiserie si dulciuri;

-bauturi alcoolice si nealcoolice;

-echipamente industriale pentru industria agoalimentara si de catering

2.

MEBLE
Furniture Trade Fair

28-31 mai 2008

Poznan

Coordonatele targului:

http://meble.mtp.pl

Miedzynarodowe Targi Poznanskie/ MTP/Poznan International Fair

Poznan (PIF) SA

Ul. Glogowska 14, 60-734 Poznan

-mobilier pentru sufragerii, dormitoare, bucatarii;

-mobilier de gradina;

-mobilier de birou;

-produse pentru decoratiuni interioare

3.

ITM Poland

Inovation – Technologies – Machines

Una dintre cele mai complexe manifestari expozitionale dedicata industriei mecanice, cercetarii si inovarii tehnologice, industriilor metalurgica si energetica

9-12 iunie 2008/Poznan

Coordonatele targului:

www.itm.poznan.pl

Miedzynarodowe Targi Poznanskie/ MTP/Poznan International Fair

Poznan (PIF) SA

Ul. Glogowska 14, 60-734 Poznan

-masini-unelte pentru prelucrarea si tratamentul termic al metalelor;

-echipamente, piese si subansamble pentru industria termo si hidro-energetica;

-proiecte si instalatii pentru transportul, stocarea si distributia petrolului si gazelor;

-piese si subansamble de turnatorie;

-produse finite si semifinite din industria metalurgica.

4.

TEX-STYLE

Fair of Clothing and Fabrics

02-04 septembrie 2008

Coordonatele targului:

http://fashion.mtp.pl

Miedzynarodowe Targi Poznanskie/ MTP/Poznan International Fair

Poznan (PIF) SA

Ul. Glogowska 14, 60-734 Poznan

-imbracaminte si tesaturi;

-textile si mercerie;

-tricotaje;

-accesorii pentru industria de confectii

5.

POLAGRA FOOD

International Trade Fair for the Foodstuffs and Gastronomy

15-18 septembrie 2008/Poznan

Coordonatele targului:

www.polagra-food.pl

Miedzynarodowe Targi Poznanskie/ MTP/Poznan International Fair

Poznan (PIF) SA

Ul. Glogowska 14, 60-734 Poznan

-bunuri, echipamente

si tehnologii pentru industria agroalimentara;

-salon de vinuri;

-materiale si echipamente pentru viticultura, inclusiv oferte de la producatori de butasi de vita de vie si imbuteliatori de vinuri;

-produse agroalimentare romanesti, ale caror branduri au fost inregistrate/recunoscute in statele UE;

6.

FARMA

International Trade fair of Animal Breeding, Horticulture and Rural Development

03-05 octombrie 2008/Poznan

Coordonatele targului:

http://farma.mtp.pl

Miedzynarodowe Targi Poznanskie/ MTP/Poznan International Fair

Poznan (PIF) SA

Ul. Glogowska 14, 60-734 Poznan

-tehnologii, masini si echipamente pentru cresterea animalelor;

-produse vegetale;

-fructe proaspete si preclucrate;

masini si echipamente pentru agricultura si industria forestiera

7.

ENOEXPO

International Wine Trade Fair

Targ International pentru producatori, exportatori si importatori de vinuri din Europa

19-21 noiembrie 2008

Cracovia

Coordonatele targului:

www.targi.krakow.pl

Targi w Krakowie sp.z o.o.

Cracovia

Ul. Centralna 41 a

31-586 Kraków

-vinuri seci, demiseci, spumante;

-tehnologii pentru producerea vinului;

-instalatii de imbuteliat;

-accesorii

Anexa 6

PROPUNERI

de participare a societatilor comerciale romanesti

la targuri internationale in Polonia

pentru anul 2009

Nr

crt

Denumirea

targului

Data si locul de desfasurare

Organizator

local

Grupe de produse romanesti care se pot expune

1.

BUDMA’2009

Targ international de materiale, tehnologii si utilaje pentru constructii civile si industriale

Ianuarie 2009/Poznan

Coordonatele targului: www.budma.pl

Miedzynarodowe Targi Poznanskie/ MTP/Poznan International Fair

Poznan (PIF) SA

Ul. Glogowska 14, 60-734 Poznan

-intreaga gama de produse pentru constructii civile si industriale, materiale traditionale si/sau noi pentru exterioare si interioare de cladiri de locuinte si birouri, pentru acoperisuri;

-tehnologii noi in domeniul constructiilor;

-utilizarea informaticii in constructii;

-proiecte si rezultate ale colaborarii dintre designeri, arhitecti si ingineri in sectorul constructiilor civile, industriale, drumuri si poduri.

2.

IFE Poland

International Food, Drink an Hospitality Exhibition

IFE Poland este membru al retelei internationale IFE

si principala manifestare expozitionala de acest fel pentru Europa Centrala si de Est

Mai 2009
Varsovia

Coordonatele targului:

www.ifepoland.com

IFE Poland

Warsaw International Expocentre

Ul. Pradzynskiego 12/14

01-222 Warsaw

-produse agroalimentare:

-preparate din carne si peste;

-branzeturi, bunuri cu specific national si biologice;

-patiserie si dulciuri;

-bauturi alcoolice si nealcoolice;

-echipamente industriale pentru industria agoalimentara si de catering

3.

MEBLE
Furniture Trade Fair

Mai 2009

Poznan

Coordonatele targului:

http://meble.mtp.pl

Miedzynarodowe Targi Poznanskie/ MTP/Poznan International Fair

Poznan (PIF) SA

Ul. Glogowska 14, 60-734 Poznan

-mobilier pentru sufragerii, dormitoare, bucatarii;

-mobilier de gradina;

-mobilier de birou;

-produse pentru decoratiuni interioare

4.

ITM Poland

Inovation – Technologies – Machines

Una dintre cele mai complexe manifestari expozitionale dedicata industriei mecanice, cercetarii si inovarii tehnologice, industriilor metalurgica si energetica

Iunie 2009/Poznan

Coordonatele targului:

www.itm.poznan.pl

Miedzynarodowe Targi Poznanskie/ MTP/Poznan International Fair

Poznan (PIF) SA

Ul. Glogowska 14, 60-734 Poznan

-masini-unelte pentru prelucrarea si tratamentul termic al metalelor;

-echipamente, piese si subansamble pentru industria termo si hidro-energetica;

-proiecte si instalatii pentru transportul, stocarea si distributia petrolului si gazelor;

-piese si subansamble de turnatorie;

-produse finite si semifinite din industria metalurgica.

5.

TEX-STYLE

Fair of Clothing and Fabrics

Septembrie 2009

Coordonatele targului:

http://fashion.mtp.pl

Miedzynarodowe Targi Poznanskie/ MTP/Poznan International Fair

Poznan (PIF) SA

Ul. Glogowska 14, 60-734 Poznan

-imbracaminte si tesaturi;

-textile si mercerie;

-tricotaje;

-accesorii pentru industria de confectii

6.

POLAGRA FOOD

International Trade Fair for the Foodstuffs and Gastronomy

Septembrie 2009/Poznan

Coordonatele targului:

www.polagra-food.pl

Miedzynarodowe Targi Poznanskie/ MTP/Poznan International Fair

Poznan (PIF) SA

Ul. Glogowska 14, 60-734 Poznan

-bunuri, echipamente

si tehnologii pentru industria agroalimentara;

-salon de vinuri;

-materiale si echipamente pentru viticultura, inclusiv oferte de la producatori de butasi de vita de vie si imbuteliatori de vinuri;

-produse agroalimentare romanesti, ale caror branduri au fost inregistrate/recunoscute in statele UE;

7.

FARMA

International Trade fair of Animal Breeding, Horticulture and Rural Development

Octombrie 2009/Poznan

Coordonatele targului:

http://farma.mtp.pl

Miedzynarodowe Targi Poznanskie/ MTP/Poznan International Fair

Poznan (PIF) SA

Ul. Glogowska 14, 60-734 Poznan

-tehnologii, masini si echipamente pentru cresterea animalelor;

-produse vegetale;

-fructe proaspete si preclucrate;

masini si echipamente pentru agricultura si industria forestiera

8.

ENOEXPO

International Wine Trade Fair

Targ International pentru producatori, exportatori si importatori de vinuri din Europa

Noiembrie 2009

Cracovia

Coordonatele targului:

www.targi.krakow.pl

Targi w Krakowie sp.z o.o.

Cracovia

Ul. Centralna 41 a

31-586 Kraków

-vinuri seci, demiseci, spumante;

-tehnologii pentru producerea vinului;

-instalatii de imbuteliat;

-accesorii

Sursa: www.dce.gov.ro

2009

Steag

Stema

Imn national:
Ee Mungu Nguvu Yetu
(O Dumnezeu al întregii Creatii)

Deviza:
Harambee
(swahili: Sa muncim împreuna)

2

1. Informaţii generale

Denumirea oficială: Republica Kenya (Jamhuri Ya Kenya) este situată pe
coasta de est a Africii, fiind străbătută de Ecuator şi învecinându-se la sud cu Tanzania, la
vest cu Uganda, la nord cu Sudan şi Etiopia şi la est cu Oceanul Indian.
Populaţia Kenyei: 37,2 mil. locuitori (2007), cu un spor al populatiei de 2,57 %
pe an. Populatia Kenyei este formata, in proportie de 97 %, din negri africani (cca. 42
triburi), 2,0 % de origine asiatica (indieni, pakistanezi si arabi) si 0,25 % europeni.
Suprafata: 582.646 kmp;
Religia: protestanti (45 %), catolici (33 %), credinte locale (10 %), musulmani
(10 %), alte religii (2 %);
Limbi oficiale: engleza şi kiswahili.
Capitala Kenyei: orasul Nairobi, situat in centrul tarii, la 1790 metri altitudine,
care se intinde pe o suprafata de 680 kmp si are o populatie de circa 2,5 miloane locuitori.
Moneda nationala: Shillingul Kenyan, care fluctueaza liber in raport cu alte
valute straine. In anul 2008, cursul mediu a fost de 70 shillingi la 1 US $;
Ziua Nationala: 12 decembrie (la 12 decembrie 1963 Kenya si-a castigat
independenta de sub dominatia britanica).

2. Structura de stat şi sistemul politic

Scurt istoric. Colonizarea Kenyei a început încă din secolul al VIII-lea, odată cu
pătrunderea negustorilor arabi şi persani pe coasta de est a Africii. În secolul al XIX-lea,
Marea Britanie a instituit pretectoratul asupra teritoriului kenyan, iar în anul 1920 l-a
declarat colonie a coroanei britanice. Kenya a dobândit independenţa la 12 decembrie
1963, iar la 12 decembrie 1994 s-a proclamat republică.
Forma de guvernământ: republică prezidenţială. Începând din anul 1992, în
Kenya s-a introdus pluripartitismul.
Rezultatele alegerilor prezidentiale si parlamentare din 27 decembrie 2007 au
fost contestate de opozitie, Miscarea Democratica Portocalie (MDP), prin miscari si lupte
de strada cu fortele de ordine. Dupa trei luni de criza politica, urmare interventiilor
externe, s-a ajuns la un compromis de impartire a puterii intre principalele doua grupari
politice invingatoare in alegeri, Partidul Unitatii Nationale (PUN), condus de Mwai
Kibaki si MDP, condusa de Raila Amollo Odinga si crearea functiei de prim-ministru in
cadrul guvernului condus de presedintele tarii. In parlament, MDP detine mai mult de
jumatate din locuri.
Parlamentul şi preşedintele ţării sunt aleşi la fiecare 5 ani. Cabinetul (guvernul)
este prezidat de preşedintele ţării, avand in componenta vicepreşedintele tarii (numit de
preşedinte), primul ministru şi miniştrii.
Preşedintele Republicii Kenya: Mwai Kibaki, reales in urma alegerilor din 27
decembrie 2007.
Puterea executivă este exercitată de Preşedintele ţării ajutat de prim ministru şi
Guvern.
Prim Ministru: Raila Amollo Odinga
3
Puterea legislativă: Adunarea Naţională (parlament unicameral), compus din 210
membri aleşi pe o perioadă de 5 ani şi 12 membrii numiţi de preşedintele ţării.
Politica externă. Actuala administraţie, instalată la putere în Kenya, în urma
alegerilor din decembrie 2007, se bucură de sprijin din partea comunităţii internaţionale.

3. Repere economice kenyene

Kenya este relativ săracă în resurse minerale (aur, soda calcinata, barite, rubine,
argint, cupru etc, in cantitati mici si rezerve de titei si gaze naturale, in curs de evaluare).
Cu toate acestea, conform unor statistici elaborate la nivelul continentului african,
economia Kenyei este a şaptea ca mărime pe intreg continentul african, şi respectiv,
numai Africa de Sud şi Nigeria o depăşesc în Africa sub-sahariană.
Produsul Intern brut (PIB): circa 1.200 USD/locuitor in anul 2007. Cresterea
economica a fost de 6,0 % in acelasi an.
Ponderea principalelor ramuri economice in formarea Produsului Intern Brut
(PIB), în anul 2007, a fost următoarea:
- Agricultura, silvicultura si pescuitul: 24,44 %
- servicii guvernamentale: 12,35 %
- transporturi şi comunicaţii: 11,71 %
- comertul si turismul: 11,44 %
- industria prelucrătoare: 9,78 %
- educatie, sanatate si servicii sociale: 7,82 %
- bunuri imobiliare, inchirieri si servicii pentru afaceri: 5,31 %
- sectorul financiar, inclusiv servicii financiare: 3,72 %
- constructiile: 3,01 %
- altele: 10,42 %.

Agricultura este principala ramura a economiei kenyene, ocupa 80% din
populatia tarii si asigura 30% din veniturile provenite din exporturi.
Realizarile agriculturii kenyene din anii precedenti si in semestrul I/2008 sunt
prezentate in tabelul de mai jos:

Cultura 2005 2006

2007

2007
Sem. I
Ceai
Productia (mii tone)
Rata de crestere (%)
328,5
1,2
310,6
-5,5
369,6
19,0

157,4
-20,8
Produse horticole
Productia (mii tone)
Rata de crestere (%)
163,2
12,0
166,7
2,2
192,1
17,7

104,8
16,1
Cafea
Productia (mii tone)
Rata de crestere (%)
47,65
4,6
50,5
6,0
52,3
3,4

22,9
-35,2
Trestie de zahar
Productia (mii tone)
Rata de crestere (%)
4.693
22,1
4.933,8
5,1
5.208,0
5,6

2.621,1
0,9

4

Principalele destinatii ale exportului kenyan de ceai, in anul 2007, au fost Pakistan
(25,5 %), Egypt (23,1 %), Marea Britanie (16,2 %), Afganistan (6,2 %) si Sudan (5,9 %).
In domeniul horticulturii, Europa continua sa absoarba cea mai mare cantitate de
flori, Kenya devenind principalul furnizor de flori al Uniunii Europene.
La cafea, Germania ramane cea mai importanta destinatie pentru cafeaua
kenyana (30,23 %), urmata de Belgia (8,43 %) si Marea Britanie (8,29 %). Cu
ponderi cuprinse intre 6,12 – 6,48 % in exportul kenyan de cafea sunt Suedia, S.U.A. si
Arabia Saudita.

Industria prelucratoare, cu o pondere de 9,78 % in formarea P I B, asigura,
prin diversitatea sa, nevoile majore ale economiei kenyene. Ea este caracterizata
printr-o tehnicitate medie, dimensiuni reduse, productie sub licenta sau asamblare
componente importate. Principalele produse ale industriei kenyene sunt zaharul, soda
caustica, laptele, berea si tigarile. In tabel, Productia si cresterile la principalele produse
manufacturate:

Produsul 2005 2006

2007

2008
Sem. I
Zahar
Productia (mii tone)
Rata de crestere (%)
491,0
-5,0
475,7
-3,1

520,1
9,3
266,9
3,1
Ciment
Productia (mii tone)
Rata de crestere (%)
2.123,1
1,5
2.174,1
2,4

2.314,2
6,5
1.293,0
7,6
Soda caustica
Productia (mii tone)
Rata de crestere (%)
364,3
2,5
374,0
2,7

386,6
3,4
241,9
28,3
Lapte
Productia (mil litri)
Rata de crestere (%)
337,0
25,0
356,8
5,9

423,5
18,7
178,6
-12,7
Bere
Productia (mil litri)
Rata de crestere (%)
286,4
11,3
280,5
5,3

379,5
35,3
189,1
0,9
Tigari
Productia (mii mile)
Rata de crestere (%)
10.963
22.1
12.303,3
12,2

15.475,3
25,8
7.013,7
-5,4

Turismul este bine dezvoltat, punand in valoare marea diversitate si frumusete
a florei si faunei Kenyei. In anul 2007, numarul turistilor ce au vizitat Kenya a fost de
1.048.732, iar castigurile au fost de cca 650 milioane dolari SUA.

Forta de munca: Numarul total de salariati in anul 2007 a fost de 12,7
milioane, din care in zona rurala cca 75 %. Rata somajului: 40 %. In anul 2007, in
economia Kenyei au fost create cca 110.000 noi locuri de munca, ceea ce reprezinta o
crestere de 10,0 % fata de anul 2006.

5

4. Relaţiile economice externe ale Kenyei

Kenya este un pilon de stabilitate în Africa, iar prin alegerile democratice din
decembrie 2002 si decembrie 2007 a devenit un model pentru realizarea tranziţiei pe cale
paşnică, democratică si de soloutionare a problemelor politice complexe. Drept urmare,
Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială (BM) au reluat asistenţa
financiară pentru Kenya în vederea realizării unor proiecte de infrastructură, privatizarea
unor regii autonome, aplicării unor programe sociale (educaţie, sănătate) şi de reducere a
sărăciei, sprijinirii programelor de reformă economică, schimburilor comerciale şi
balanţei de plăţi, etc.
De asemenea, Uniunea Europeana a sprijit financiar Kenia pentru stabilitatea
macro-economica, realizarea unor politici si proiecte sectoriale si prin ajutor umanitar.

Comerţul exterior kenyan

Comertul exterior kenyan confirma trendul ascendent al economiei Kenyei, cu
cresteri valorice, la export si la import. Structura comertului exterior al Kenyei este
reflectata de Balanta comerciala inregistrata in anii 2005-2007 si semestrul I/2008
(tabelul de mai jos).
– mii USD -
2005 2006

2007

2008
Sem. I
EXPORT (FOB)
din care:
3.225 3.311
4.080
2.506
Cafea 128 133 166 90
Ceai 561 615 693 439
Produse horticole 433 474 637 434
Produse petroliere 101 101 162 69
Produse
manufacturate
350 370 513 301
Materii prime 382 147
218 185
Re-exporturi 664 448
193 117
Alte produse 606 1.023 1.498 871
IMPORT (CIF)
din care:
6.149 6.419
8.989
5.170
Petrol si produse
petroliere
1.341 1.606
1.918 1.431
Produse chimice 834 879
1.156 722
Produse
manufacturate
779 854
1.435 736
Masini, echip. ind.
si de transport
1.783 1.808
2.800 1375
Alte produse 1.413 1.272 1.680 906
SOLD Balanta
comerciala -2.924 -3.108

-4.909
-2.664

6

Rezultatele pozitive inregistrate de Kenya, in semestrul I al anului 2008, in
domeniul schimburilor comerciale cu alte tari, au fost favorizate si de intrarea in vigoare,
la 1 ianuarie 2005, a Uniunii Vamale a tarilor membre ale Comunitatii Africii de Est
(EAC), din care fac parte, in prexent, Kenya, Tanzania, Uganda, Rwanda si Burundi.
Drept urmare, volumul schimburilor comerciale dintre cele cinci tari a crescut cu circa
20,8 %, in prima jumatate a anului 2008 fata de aceeasi perioada a anului 2007. Aceasta
crestere se datoreaza, in principal, sporirii volumului, cu 23,4 %, a exportului Kenyei in
Tanzania si Uganda.
Avand in vedere faptul ca taxele vamale de 25 %, pentru produse finite si de 10
%, pentru bunurile semi-fabricate au fost ridicate, se preconizeaza o crestere, in
continuare, a volumului schimburilor comerciale in cadrul comunitatii.

Principalele destinatii ale exportului kenyan, in Sem I – 2008 au fost Uganda (12,4
%), Marea Britanie (11,3 %), Olanda (8,1 %), Tanzania (8,0 %), SUA (6,1 %), Sudan
(4,3 %), Somalia (3,9 %), Pakistan (3,7 %), Egypt (3,4 %), EAU (3,3 %).
Exportul kenian catre tarile din Africa a avut o pondere de 45,5 %.
La import, principalele surse, in Sem. I – 2008 au fost E.A.U. (16,3 %), India
(10,9 %), China (8,3 %), Japonia (6,6 %), Rep. Africa de Sud (6,1 %), Marea Britanie
(4,2 %), SUA (4,0 %), Germania (3,6 %), Indonezia (3,4 %), Arabia Saudita (2,9 %), si
Singapore (2,0 %).

Datoria externa a Kenyei la finele anului 2007 a fost de 7,3 miliarde USD, cei
mai mari creditori fiind Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (AID) – 3,5 miliarde
USD si Japonia – 1,2 miliarde USD. Alti creditori, cu valori mai mici, ai Kenyei sunt
Banca Africana pentru Dezvoltare, FMI, guvernele Frantei si Germaniei.

5. Mediul de afaceri

De la preluarea puterii, in decembrie 2002, printr-un proces democratic si tranzitie
pasnic, noul guvern kenyan s-a angajat intr-un vast proces de revigorare a economiei si
de reducere a saraciei (se apreciaza ca circa 56 % din populatia tarii traieste sub limita de
saracie).

In primii ani de guvernare, noua administratie kenyana a aratat abilitate si
hotarare pentru reforma si a adoptat o serie de masuri, printre care si o strategie privind
revigorarea economica, bunastarea si crearea de noi locuri de munca.

Dupa alegerile generale din decembrie 2007, noul guvern kenian de coalitie a
acordat prioritate deosebita promovarii bunei guvernari, luptei impotriva coruptiei,
dezvoltarii sectoarelor productive, incurajarii investitiilor in infrastructura, agricultura,
turism si comert.

Cu toate acestea, problemele economice majore ale Kenyei au ramas in mare
parte aceleasi, intre acestea impunandu-se economia de factura predominant agrara
(sectorul agricol contribuie cu 24,44 % la formarea Produsului Intern Brut), o
7
infrastructura precara si o structura foarte restransa a produselor oferite la export (ceai,
cafea, imbracaminte, produse horticole, artizanat, unele materii prime si piretrum).

In conditiile date, in comertul cu Kenya sunt avantajate tarile membre ale
Comunitatii Est-Africane (Tanzania,Uganda, Rwanda si Burundi) si cele ale Pietei
Comune pentru Estul si Sudul Africii (COMESA) – in special Egiptul, tara cu o industrie
mult mai puternica decat a celorlalte tari membre.

De asemenea, relatiile economice si comeriale ale Kenyei cu Uniunea Europeana
si SUA se bazeaza pe intelegeri multilaterale, cum sunt Acordul de la Cotonou si
respectiv African Growth and Opportunity Act (AGOA).

6. Regimul de comert exterior si investitii

Incepand din anul 1993, Kenya a adoptat o serie de masuri pentru liberalizarea
economiei si a comertului. Printre acestea sunt de mentionat urmatoarele :
- abolirea licentierii exportului si importului;
- rationalizarea si reducerea tarifelor de import;
- liberalizarea cursului de schimb a shillingului kenyan si fluctuarea libera a
acestuia in functie de cerintele pietei;
- eliminarea tuturor restrictiilor privind conturile curente. Rezidentii si
nerezidentii pot deschide conturi in valuta la bancile locale;
- rezidentii se pot imprumuta, fara limite, peste hotare;
- eliminarea restrictiilor privind imprumuturile in moneda locala facute de
catre companiile detinute de straini;
- liberalizarea neconditionata a pietei de capital. Companiile straine pot
cumpara actiuni la NSE (Nairobi Stock Exchange) pana la maxim 40 %
din capitalul companiilor cotate la bursa, iar individualii pana la 5 %;
- eliminarea controlului preturilor.

6.1 Regimul importurilor si exporturilor

Kenya este una din tarile membre ale Grupului tarilor ACP (Africa, Caraibe si
Pacific). Accesul produselor kenyene pe piata tarilor membre ale Uniunii Europene se
bucura de un regim tarifar preferential (“The Everything but Arms Initiative”, pentru cele
mai putin dezvoltate tari sau de Sistemul Generalizat de Preferinte), in concordanta cu
prevederile Acordului de parteneriat dintre UE si tarile ACP, semnat la 23 iunie 2000, la
Cotonou.

Incepand cu anul 2008, in baza Acordurilor de Parteneriat Economic ale Uniunii
Europene cu cele sase grupuri economice regionale ale ACP ( Africa de Vest, Africa
Centrala, Africa de Est si de Sud, Comunitatea Sud Africana in vederea dezvoltarii,
Caraibe si Pacific), tarifele preferentiale vor fi inlocuite cu prevederi de liberalizare
treptata a schimburilor comeciale intr-o perioada de 10-12 ani. Negocierile pentru
incheierea si semnarea acestor acorduri nu au fost finalizate.

8
In aceste conditii, produsele kenyene vor avea treptat, din punct de vedere legal,
un acces liber pe piata romaneasca. Practic, insa, accesul va fi destul de dificil acesta
fiind conditionat de indeplinirea unor standarde europene de calitate, cote sau de
competitivitate cu produse similare europene.

Romania a importat, in principal, cafea din Kenya, valoarea medie anuala fiind
cuprisa intre 1-2 mil. USD. Alte produse importate din Kenya sunt unele fructe tropicale,
extracte vegetale, peste si crustacee. Tarifele Vamale (TV) pentru aceste produse in
prezent, dupa aderarea Romaniei la UE sunt cuprinse in tabelul de mai jos:

Produs TV UE
Cafea neprajita Exceptat
Cafea prajita Exceptat
Fructe tropicale Exceptat
Peste si crustacee 5
Extracte vegetale Exceptat

La 30 noiembrie 1999, la Arusha, sefii de stat din Kenya, Tanzania si Uganda au
semnat Tratatul de constituire a Comunitatii Africii de Est (CAE).
La 1 ianuarie 2005 a intrat în vigoare Uniunea Vamala a ţărilor membre ale
Comunităţii Africii de Est (CAE). Ulterior, a fost creat Tariful Extern Comun CAE
pentru produsele importate din afara comunitatii, stabilindu-se trei tarife: 0 % (pentru
materii prime), 10 % (pentru produse semi-prelucrate) si 25 % (pentru produse finite).
In anul 2007, comunitatea s-a largit prin primirea altor doua tari din regiune si
anume: Rwanda si Burundi.

Politica tarifara aplicata de Kenia ca membru al Comunitatii Africii de Est a atras
multe proteste din partea partenerilor din afara CAE si chiar in cadrul comunitatii,
catalogate drept bariere tarifare. Astfel, aplicarea TVA-ului la produsele importate si in
special la cele agricole, reducerea arbitrara a tarifului de la 25 % la 10 % pentru unele
produse si cresterea peste 25 % la altele(lapte si produse din lapte, porumb, orez,
faina,etc.).

Kenia a eliminat barierele netarifare. Totusi, un control al calitatii este efectuat la
toate importurile. Importatorii kenieni trebuie sa prezinte in vama urmatoarele
documente: declaratie de import, un raport de calitate emis inainte de expediere si factura
proforma originala.

6.2 Investitiile

In ceea ce priveste investitiile, autoritatile kenyene acorda investitorilor straini o
serie de stimulente si garantii, printre care sunt mentionate :
a. Repatrierea capitalui si profitului;
b. Garantarea impotriva expropierii proprietatii.

9
In anul 1986 a fost infiintat Centrul de Promovare a Investitiilor (IPC), organizata
ulterior sub numele de Autoritatea Keniana pentru Investitii (AKI), organism al carui
obiectiv principal este promovarea investitiilor private in Kenya. AKI este responsabila,
de asemenea, pentru facilitarea si licentierea noilor proiecte de investitii, precum si
organizarea promovarii activitatilor de investitii, atat pe plan local, cat si international.

Codului de Investitii din 2004 (Investment Promotion Act 2004) i-au fost aduse
in anul 2005 unele modificari care sa stimuleze investitiile, atat locale cat si straine.
Astfel, suma minima a unui proiectde investitii a fost redusa de la 500.000 USD la
100.000 USD si numarul de licente necesare s-a redus de la 71 la 18. Nu sunt admise
investitii in sectoarele in care statul detine monopolul. Investitorii straini nu pot cumpara
terenuri penru investitii dar au dreptul sa ia cu chirie aceste terenuri. Impoziul pe venit
al invetitiilor din surse locale este de 30 % din profit, in timp ce pentru cele din surse
externe este de 37,5 %. Taxa pe Valoarea Adaugata (TVA) este unica, de 16 %. Strainii
angajati in proiectele de investitii trebuie sa obtina permis de lucru.

In ultimii 2-3 ani nivelul investiţiilor străine directe în Kenya nu au depasit 70
milioane dolari SUA pe an, ceea ce reprezintă foarte puţin în comparaţie cu ţările vecine,
Uganda şi respectiv Tanzania.

Investitile in Kenia intampina mari greutati datorita nerespectarii de catre guvern
a propriilor reglementari, ineficientei in toate sectoarele, costuri mari pentru electricitate
si apa care si asa sunt furnizate cu intreruperi, sector de telecomunicatii si IT
subdezvoltat, infrastructura de transport slaba si costuri mari legate de insecuritate, jaf si
crima (servicii de paza).

7. Uniunea Europeana – Kenya

Uniunea Europeana este unul dintre principalii partenerii comerciali ai Keniei.
Relatiile comerciale UE – Kenya au fost stimulate de prevederile Acordului de la Cotonou
prin care Uniunea Europeana s-a angajat sa acorde gradual si unilateral preferinte
comerciale celor 77 tari din grupul ACP. Exporturile din Kenya catre Uniunea Europeana
beneficiaza de reduceri de taxe si de neimpuneri privind cantitatea produselor exportate pe
piata europeana. Preferintele comerciale includ, de asemenea, exportul pe piata UE de
produse industriale si o gama larga de produse agricole, fara taxe vamale.

In anul 2007, importurile UE din Kenia au fost de 952,0 milioane euro (flori -
27,8 %, legume – 12,6 %, ceai – 12,5 %, cafea – 8,1 %, fructe – 4,2 %, peste si crustacee
– 3,4 %), în timp ce exporturile europene s-au situat la nivelul de 962,5 milioane euro
(medicamente – 4,6 %, autovehicule – 2,7 %, imbracaminte – 2,6 %, aparate electrice
pentru linii telefonice – 2,6 %, tractoare – 2,4 %, calculatoare – 2,2 %, insecticide,
fungicide si herbicide – 2,2 %, componente si piese de schimb auto – 2,0 %).

In anul 2005, Guvernul Keniei si Delegatia Comisiei Europene la Nairobi au
antamat negocieri pentru definirea principalelor orientari privind cooperarea in perioada
2008-2013. In urma acestor negocieri, Delegatia Comisiei Europene la Nairobi a pregatit
si prezentat Guvernului Keniei documentul „Country Strategy Paperand Indicativ
Programme for the Period 2008-20013” (87 pagini) in care sunt prezentate pe larg
10
urmatoarele aspecte: Strategia UE pentru Kenia, Situatia politica, economica, sociala si
de mediu din Kenia, Cooperarea si dialogul politic si Programul general de sprijin al UE
in sectoarele cheie ale economiei Keniei.
In document se mentioneaza ca UE va sprijini Kenia in perioada 2008-2013 cu
suma de 306 milioane Euro in dezvotarea sa macroeconomica, politicilor sectoriale,
programe si proiecte (infrastructura de transport, agricultura, industrie, etc.).
Acest document va fi o anexa la noul Acord de Parteneriat UE-ACP care ureaza a
fi incheiat in cel mai scurt timp.

8. Perspectiva dezvoltării relaţiilor economice cu România

În ultimii ani, mediile de afaceri şi politice kenyene se interesează de ţara noastră,
de posibilităţile de cooperare cu societăţile comerciale româneşti pentru participarea la
reconstrucţia Kenyei.

Cadrul juridic al relaţiilor economice bilaterale.

Avand in vedere necesitatea respectarii de catre Romania a obligatiilor ce-i revin
in calitate de stat membru al Uniunii Europene, s-a luat masura compatibilizarii cu
legislatia comunitara a tuturor acordurilor bilaterale.

In privinta relatiilor cu Kenya a fost denuntat Acordul Comercial dintre Romania
si Kenya. Aceasta s-a realiza printr-un schimb de note verbale.

Pentru a se asigura cadrul juridic de desfasurare, in continuare, a relatiilor
romano – kenyene, s-a luat masura modificarii Acordului-Program privind dezvoltarea pe
termen lung a schimburilor comerciale si a cooperarii economice dintre Romania si
Kenya, pentru introducerea amendamentelor convenite in cadrul negocierilor cu Comisia
Europeana, prin incheierea unui Protocol.

Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, relatiile
economice bilaterale sa se deruleze in baza cadrului juridic comunitar in materie.

Alte acorduri

– Acord privind transporturile aeriene civile, semnat la Nairobi in 1985, valabil
pe o perioada nedeterminata.
– Acord de colaborare intre Camera de Comert si Industrie a Romaniei si
Camera Nationala de Comert si Industrie din Kenya, semnat la 21 aprilie 1993

Proiecte de noi documente

Conventie pentru evitarea dublei impuneri. – Cu Nota Verbala nr. 500 din 25
septembrie 2007, Ambasada Romaniei la Nairobi a prezentat Ministerului kenian al
Afacerilor Externe propunerea de text a Coventiei intre Romania si Republica Kenya
pentru evitarea dublei impuneri. Se asteapta reactia partenerului.

11
Schimburile comerciale

1. Evolutia schimburilor comerciale bilaterale in perioada 2002-2008:
– mil. dolari SUA -
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008*
Total 1,74 15,12 24,388 11,26 37,93 7,461 21,82
Export 1,30 14,11 22,594 9,31 35,20 5,236 20,46
Import 0,44 1,01 1,794 1,79 2,73 2,225 1,36
Sold +0,86 +13,10 +20,80 +7,35 +32,47 +3,011 19,1
* la 31 august

2. Structura schimburilor comerciale

Export : ingrasaminte chimice, benzina pentru avioane, burlane de foraj, tractoare
si piese de schimb, anvelope, otel beton, sarma si profile metalice diverse, motoare si
cabluri, echipament electric si electrotehnic, rulmenti, produse chimice (soda caustica,
carbid), articole sanitare si faianta, fibre sintetice, PVC, vin de masa etc.
Import : cafea, taninuri, peste si crustacee, piei brute si semifinite de bovine, ovine
si caprine, sisal si ceai.

Din analiza datelor de mai sus rezulta ca structura exporturilor se aliniaza
structurii importurilor generale ale Keniei, exceptie fiind la capitolul masini, echipamente
industriale si de transport. La acest din urma aspect, produsele romanesti nu sunt
competitive. In plus o parte din aceste masini, echipamente industriale si de transport
importate fiind rezultatul unor cooperari economice cu tarile dezvoltate.

Marea majoritate a importurilor keniene sunt realizate prin licitatii, in baza unor
finantari externe sau guvernamentale. Sectorul privat, al micilor intreprinderi este slab si
nesprijinit de guvern care detine monopolul in toate sectoarele de activitate.

Produse romanesti competitive pe piata Keniei sunt in continuare produsele
chimice si petroliere, materialele de constructii, anvelope si accesorii auto, materiale si
echipament electric, bunuri de larg consum si ingrasemintele chimice, desi pretul acestora
a crescut in medie cu 40 % in anul 2008.

Avand in vedere ultimele evolutii in domeniul liberalizarii comertului mondial si
al Uniunii Europene in special, relatiile economice romano-kenyene, dupa aderarea
Romaniei la U.E., au posibilitati marite de dezvoltare.
Agentii economici romani vor trebui sa-si adapteze polica lor comerciala cu
Kenya si tarile din Africa de Est tinand seama si de urmatoarele elemente favorabile:
• cresterea gradului de valorificare a marfurilor romanesti pe piata kenyana prin
sporirea competitivitatii determinata de inlaturarea barierelor vamale;
• posibilitatea diversitatii ofertei romanesti la exporturile catre Kenya;
• cresterea numarului de oportunitati de afaceri;
• posibilitatea de a importa si de a comercializa marfuri kenyene pe piata
romaneasca la un pret avantajos;
• crearea unui mediu favorabil pentru angajarea firmelor romanesti la realizarea
prin cooperare a unor obiective economice in Kenya;
12

Tanand seama de puterea de absorbtie a pietei kenyene si de oferta romaneasca la
export, grupele de produse recomandate sunt urmatoarele:
• produse agroalimentare;
• produse minerale (combustibili si uleiuri minerale, ciment);
• produse ale industriei chimice (cauciuc si produse din cauciuc, lacuri si vopsele,
cosmetice, sapun, detergenti, adezivi, produse pirotehnice, produse din material
plastic si chibrituri);
• produse ale industriei textile si pielariei (fara piei neprelucrate);
• articole din piatra, ipsos, ciment, sticla si ceramica;
• metale comune si articole din acestea (fitinguri, obiecte sanitare din metal,
nichel, aluminiu si articole din cupru)
• produse ale industriei constructoare de masini, inclusiv electrotehnica (cabluri si
becuri electrice, televizoare, aparate radio si video, aparate cu inregistrare sunet
si imagini, microfoane si difuzoare, boilere, articole electrice de uz casnic,
acumulatori auto, tractoare, autoturisme, autobuze, locomotive si vagoane, nave
si barci).

9. Informatii utile pentru oamenii de afaceri romani

Regimul de vize
Cetatenii romani care se deplaseaza in Kenya pot obtine, pentru o perioada de
pana la 90 zile, vizele de intrare la sosirea pe aeroportul din Nairobi, respectiv in porturi
maritime sau la frontiere terestre, prin completarea unui formular (application form) si
plata taxei de 50 dolari SUA pentru detinatorii de pasapoarte simple/turistice, pentru
fiecare persoana.
Acte necesare: pasaport valabil înca 9 luni de la data plecarii.
IMPORTANT: Cu cel putin 10 zile inainte de plecare este obligatorie prezenta la
medic pentru administrarea obligatorie a vaccinului pentru febra galbena si chimio-
profilaxie pentru malarie.

Restrictii impuse de organele vamale cu privire la intrarea si iesirea din tara cu
bunuri si valori.
La intrarea si iesirea din Kenya sunt interzise la vama o serie de bunuri ca: arme,
munitii, droguri, fildes, corn de rinocer, piei de animale salbatice si altele. Nu exista
obligativitatea declararii valutei detinute, atat la intrare, cat si la iesirea din Kenya.

Zile legale de sarbatoare :
- 1 ianuarie;
- prima si a doua zi de Pasti;
- 1 mai;
- 1 iunie – aniversarea autoguvernarii;
- 10 octombrie – aniversarea presedintelui Moi;
- 20 octombrie – ziua fostului presdinte Kenyatta
- 12 decembrie – ziua Independentei;
- 25 si 26 Decembrie – Craciunul

13

Uzante comerciale si financiare locale

In Kenya functioneaza o serie de bancii straine, cum sunt Barclays Bank, Standard
& Chartered Bank, Citibank si altele, care accepta eliberarea de valuta cu ajutorul
cardurilor (VISA, MASTERCARD, MAESTRO etc), la automatele stradale.

Schimbul valutelor in moneda locala se face la birourile de schimb special
amenajate si pazite, cat si la banci. Nu exista piata neagra.

Plata cazarii la hoteluri se poate face, atat in moneda locala (shillings), cat si in
valuta (dolari, euro sau lire sterline).

Cursul de schimb (20 octombrie 2008) : 1 USD = 75 shillingi kenieni.

Date de contact ale misiunii diplomatice a României la Nairobi

Ambasada Romaniei la Nairobi
Eliud Mathu Street, Runda, Nairobi
P.O. Box : 63240,00619 Nairobi
Telefoane : 00254-020-7120607, 7123109
Sef de Misiune: mobil oo.254.722.97.33.50
Fax : 00254-020- 7122061
E-mail : secretariat@romanianembassy.co.ke
consulara@romanianembassy.co.ke
Sef de misiune: Mihai COMAN, Ambasador

Biroul de Promovare Comercial-Economica
Norfolk Towers, Building A, Flat no.4
P.O. Box 63240,00619 Nairobi
Telefon/fax : 00254-20-2242115
Mobil : 00254-722.20.36.20
E-mail : bpcenairobi@yahoo.com
Consilier economic: Mihai GEORGESCU

10. Institutii publice si neguvernamentale care au ca obiect activitati de
comert exterior si de furnizarea de informatii economice si comerciale:

Department of External Trade
Physical Address : Teleposta Towers, 15th Floor, Kenyatt Avenue
Postal Address : P. O. Box 43137, Nairobi, KENYA
Telephone : (0025420) 315001, 331030
Fax: (0025420) 315011
Email : kextrade@africaonline.co.ke

14

Kenya National Chamber of Commerce & Industry
Ufanisi House, P.O. Box 47024, Nairobi, Kenya
Tel: +254 (20) 334413/220867;
Fax: +254 (20) 340664
Contact: Mr. David Githere, Chairman
Email: info@kncci.co.ke ; kncci@swiftkenya.com
Website: www.kncci.org

Kenya Investment Authority (KenInvest)
3rd Floor, Block D, Kenya Railways Headquarters,
Workshops Road, P.O. Box 55704- 00200 City Square, Nairobi, Kenya.
Tel: (254) (20) 2221401 – 4,
Mobile: (254) (722) 205424/209902, (254) (733) 601184
Fax: (254) (20) 22243862
E-mail: info@investmentkenya.com
Website: http://www.investmentkenya.com

Export Promotion Council
Anniversary Towers, 16th Floor, University Way
P.O. Box 40247, 00100 GPO, Nairobi, Kenya
Phone: +254-20-2228534-8
Fax: +254-20-2218013
Email: chiefexe@epc.or.ke

Centre for Business Information in Kenya
Anniversary Towers, 1st Floor, University Way
P.O. Box 40247, 00100 GPO, Nairobi, Kenya
Phone: +254-20-2228534-8
Fax: +254-20-2218013
Email: manager@cbik.or.ke

Kenya Private Sector Alliance
P.O. Box 3556 00100, Nairobi, Kenya
Bishops Garden Towers, 1st Floor
Tel: +254 (20) 273-0371/2; fax: +254 (20) 273-0374
Contact: Mr. Lee Karuri, Chairman
Email: info@kepsa.or.ke
Website: www.kepsa.or.ke

Export Processing Zones Authority
P.O. Box 50563, 00200, Nairobi, Kenya
Tel: +254 (045) 264216;
Fax: +254 (045) 264217
Contact: Mr. Albert Gumo, Chief Executive
Email: info@epzakenya.com
Website: www.epzakenya.com
15

Central Bank of Kenya
Haile Selassie Avenue
P O Box 60000-00200, Nairobi.
Tel.: +254 20 2861000, +254 20 2860000
Fax: +254 20 340192
Email: info@centralbank.go.ke

Horticultural Crops Development Authority (HCDA)
Postal Address : 42601, Nairobi, Kenya
Telephone : 254 20 8272/1/2/7/8
Fax: 254 20 827264
Email : hcdamd@wananchi.com
URL : www.hcda.or.ke

Kenya Flower Council
Muthangari Gardens Off Gitonga Road
P.O. Box 56325-00200, Nairobi, Kenya
Tel: +254 (20) 560612/576597;
Fax: +254 (20) 576597
Email: kfc@wananchi.com
Website: www.kari.org

Tea Board of Kenya
P.O.Box: 56210, Nairobi, Kenya
Tel.: +254 20 572421/97, 574445/6
Fax: +254 20 562120
Email: teaboardk@kenyaweb.com

Kenya Bureau of Standards
Off Mombasa Road, Nairobi South C
P.O. Box 54974-00200, Nairobi, Kenya
Tel: +254 (20) 6902-8000 Fax: +254 (20) 609-660 / 604-031
Contact: Eng. John Masila, Managing Director
Email: info@kebs.org
Website: www.kebs.com

Central Organization of Trade Unions
Solidarity House, Digo Road
P.O. Box 13000-00200, Nairobi, Kenya
Tel: +254 (20) 267-61375/77 / 676-2695; fax: +254 (20) 267-62695
Contact: Mr. Francis Atwoli, Secretary General
Email: info@cotu-kenya.org
Website: www.cotu-kenya.org

16

Asociatii profesionale

Kenya Association of Manufacturers
Peponi Road, Westlands, P.O. Box 30225, 00100, Nairobi, Kenya
Tel: +254 (20) 3746005/7; Fax: +254 (20) 3746030/28
Contact: Ms. Betty Maina, Chief Executive
Email: kam@iconnect.co.ke
Website: www.kenyamanufacturers.org

Federation of Kenya Employers
Waajiri House, Hurlingham
P.O. Box 48311-00100, Nairobi, Kenya
Tel: +254 (20)-272-1929; Fax: +254 (20)-272-1990
Contact: Gerrison Nkonditi, Executive Director
Email: fke@wananchi.com
Website: www.fke-kenya.org

Kenya National Federation of Agricultural Producers
P.O. Box 43148, 00100, Nairobi, Kenya
Family Health Plaza – Langata Road, 2nd Floor
Tel: +254 (20) 608-324/500-036/600-355; Fax: +254 (20) 608-325
Contact: Mr. John K. Mutunga, Chief Executive
Email: producers@kenfap.org
Website: www.kenfap.org

Kenya Bankers Association
Trans National Plaza, Mama Ngina St 7th Floor
P. O. Box 73100-00200, Nairobi, Kenya
Tel: +254 (20) 221-704 / 217-757; Fax: +254 (20) 221-792 / 219-520:
Email: kba@kenyabankersassociation.com
Website: www.kenyabankersassociation.com

Law Society of Kenya
Professional Center, 1st Floor, Parliament Road
P. O. Box 72219-00200, Nairobi, Kenya
Tel: +254 (20) 311-337; Fax: +254 (20) 223-99
Contact: Mr. Tom Ojienda
Email: lsk@lsk.or.ke
Website: www.lsk.or.ke

Institute of Certified Public Accountants of Kenya
CPA Center, Off Ruaraka Rd.
P. O. Box 59963-00200, Nairobi, Kenya
Tel: +254 (20) 856-2011 / 6; Fax: +254 (20) 856-2206
Contact: Ms. Lucy Kamar, Human Resource Manager
Email: icpak@icpak.com
Website: www.icpak.com

17

Kenya ICT Federation
P. O. Box 79324 – 00200, Nairobi, Kenya
Tel: +254 (20) 444-0102/3 +254 (722) 517-067; Fax: +254 444-0104
Contact: Kezit Desai, Managing Director
Email: info@kif.or.ke / kezit@centurionsystemsltd.com
Website: www.kif.or.ke

Kenya Tourism Foundation
Hurlingham, Argwings Kodhek Road
P. O. Box 10711, Nairobi, Kenya
Tel: +254 (20) 271-4572 / 272-4823; +254 (722) 518-500
Fax: +254 (20) 571-369
Email: info@visitkenya.com
Website: www.destinationkenya.com

Kenya Association of Tourism Operators
Longonot Rd. (Off Kilimanjaro Ave.) Upper Hill
P.O. Box 48461-00100, Nairobi, Kenya
Tel: +254 (20) 271-3348 / 271-3386 / 272-2401 / 271-2401
Fax: +254 (20) 719-226; +254 (722) 434-845 / (733) 226-932
Contact: Fred Kaigua, The Chief Executive
Email: info@katokenya.org
Website: www.katokenya.org

Kenya Tourism Board
Kenya-Re Towers, Ragati Road
P.O. Box 30630, Nairobi, Kenya
Tel: +254 (20) 271-9924 / 26 / 28; Fax: +254 (20) 271-9925
Contact: Mrs. Betty Buyu
Website: www.magicalkenya.com

Companii importante

Kenya Electricity Generating Company
Stima Plaza, Kolobot Road, P.O. Box 47936, 00100, Nairobi, Kenya
Tel: +254 (20) 366-6000, 248-833; fax: +254 (20) 248-848
Contact: Mr. Eddy Njoroge, Managing Director
Email: comms@kengen.co.ke
Website: www.kengen.co.ke

Industrial & Commercial Development Corporation
Uchumi House, Aga Khan Walk
P.O. Box 45519, 00100, Nairobi, Kenya
Tel: +254 (20) 229-213 or 222-031; fax: +254 (20) 317-456
Contact: Eng. Joseph Munene, Executive Director
Email: icdc@icdc.co.ke
Website: www.icdc.co.ke
18

Kenya Power & Lighting Company
Stima Plaza, Kolobot Road
P.O. Box 30099, 00100, Nairobi, Kenya
Tel: +254 (20) 3201-3201; fax: +254 (20) 310-336
Contact: Mr. Jasper Oduor, Managing Director
Email: comms@kplc.co.ke
Website: www.kplc.co.ke

Telkom Kenya
Telposta Towers, Kenyatta Avenue,
P.O. Box 30301, 00100, Nairobi, Kenya
Tel: +254 (20) 323-2000; fax: +254 (20) 251-071
Contact: Sammy Kirui, Managing Director
Website: www.telkom.co.ke

Reprezentate banci international

African Development Bank
BP 323, 1002 Tunis Belvedère, Tunisia
Tel: (216) 713-33511/7110-3450; fax: (216) 713-51933
Email: afdb@afdb.org
Website: www.afdb.org

International Finance Corporation
P.O. Box 30577, 00100, Nairobi, Kenya
Tel: +254 (20) 272-0467; fax: +254 (20) 322-6383
Contact: Jeanphilippe Prosper, Manager, Eastern Africa
Email: j.prosper@ifc.org
Website: www.ifc.org

World Bank
Hill Park, Upper Hill Road
P.O. Box 30577, 00100, Nairobi, Kenya
Tel: +254 (20) 322-6000; Telex: 22022; fax: +254 (20) 322-6380
Contact: Mr. Coline Bruce, Country Director
Website: www.worldbank.org

Informatii generale despre Kenya :
Web site : www.kenyaweb.com/ si www.kenya.rcbowen.com/

BPCE Nairobi
21.10.2008

Sursa:www.dce.gov.ro

Cadrul juridic al relatiilor comerciale dintre Romania si Republica Moldova

Cadrul juridic al relatiilor bilaterale Romania-R.Moldova in domeniul economic este
complet si creaza premise dezvoltarii si diversificarii relatiilor comerciale bilaterale.
Principalele acorduri semnate in acest domeniu, care stau la baza dezvoltarii schimburilor
comercial-economice, sunt :
- Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova cu privire la cooperarea
economica, industriala si tehnico-stiintifica.
- Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind infiintarea
Comisiei mixte interguvernamentale de colaborare economica si integrare europeana
- Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind evitarea dublei
impuneri
- Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind promovarea si
protejarea reciproca a investitiilor

Dinamica schimburilor comerciale
– milioane USD-
1997 1998 *1999 2000 2001 2002 2003 2004

2005 2006

2007
2Total 191,1 190.4 141,4 183,6 150,2 159,9 220,7 282,3 411,2 564,0 882,17
Export 128,7 128,6 101,0 142,3 111,5 109,6 136,9 205,2 326,0 427,0 632,46
Import 62,4 61,8 40,4 41,3 38,7 50,3 83,8 77,1 85,2 137,0 246,4
Sold +66,2 +66,8 +60,6 +101 +72,8 +59,5 +53,1 +128,1 +240,2 +290,0 +386,06
*in anul 1999 s-a inregistrat o scadere a volumului livrarilor reciproce de marfuri cu circa
26% , datorita situatiei economice dificile a Republicii Moldova ca urmare a crizei
financiare din Federatia Rusa.
Schimburile comerciale in anul 2007
In anul 2007, volumul schimburilor comerciale dintre Romania si Republica Moldova a
insumat 882,17 mil $, fata de 564,0 mil $ in anul 2006, reprezentand o crestere cu 55,1 %.
Exportul romanesc a fost, in anul 2007, de 632,46 mil $, fata de 427,0 mil $ in anul 2006,
reprezentand o crestere cu 48,12 %, iar importul din R. Moldova a insumat in anul 2007,
246,4 mil $ fata de 137,0 mil $ in anul 2006, reprezentand o crestere cu 76,04 %.

In Romania sunt inregistrate un numar de 2925 societati mixte romano- moldovene, valoarea
capitalului moldovenesc investit fiind de 29,25 mil. $ (locul 36 in topul investitorilor straini),

2
2
iar in R.Moldova sunt inregistrate un numar de cca 600 societati mixte moldo-romane,
capitalul romanesc investit fiind de cca. 68 mil $ ( locul 9 in topul investitorilor straini). Pana
la aceasta data , numarul total al companiilor straine ce au investit in R.Moldova este de cca
5650, iar capitalul strain total investit este de cca 1,7 miliarde $.
Dintre firmele romanesti ce au investit in R.Moldova, evidentiem: PETROM ( domeniul
produselor petroliere), ROMPETROL ( domeniul produselor petroliere), BCR (domeniul
bancar), EUROPEAN DRINKS ( ape minerale), ROMSTAL ( instalatii incalzire0,
ARABESQUE ( materiale de constructii), LOGISTICS ( transporturi si expeditii ), MEDIA
PRO (media),

R. Moldova , din luna martie 2008. , beneficiaza din partea UE de Sistemul Preferintelor
Comerciale Autonome ( ATP) si de contingente tarifare la o serie de produse sensibile, ceea
ce va extinde si mai mult lista marfurilor ce vor putea fi exportate in tarile membre UE, fara
taxe vamale.
R.Moldova beneficiaza, de la 1.01.2006, de GSP+, sistem de preferinte vamale acordat de
UE R.Moldova in baza caruia exportul a cca 7200 produse in tarile membre ale UE sunt
scutite de taxe vamale.

COMERTUL BILATERAL

La 31.12.2007, volumul schimburilor comerciale ale Romaniei cu R. Moldova a fost
de 882,17 milioane dolari SUA, din care export 632,46 milioane dolari SUA si import
246,4 milioane dolari SUA.
Soldul balantei comerciale a fost de + 386,06 milioane dolari SUA.
Fata de aceeasi perioada a anului trecut, volumul schimburilor comerciale bilaterale
a crescut cu 55,1 % din care exportul a crescut cu 48,12 %, iar importul a crescut cu
76,04 %.

Capitol Categoria de marfa Mii $ Pondere Mii $ Pondere
EXPORT % IMPORT %
TOTAL 632458.40 100 249705.00 100
din care:
1 Animale vii si produse ale regnului animal 2411.10 0.4 76.60 0.0
2 Produse ale regnului vegetal 6382.60 1.0 15466.20 6.2
3 Grasimi si uleiuri animale si vegetale 1162.20 0.2 28933.60 11.6
4 Produse alimentare, bauturi, tutun 19849.00 3.1 13065.60 5.2
5 Produse minerale 210816.10 33.3 31822.70 12.7
6 Produse ale industriei chimice si conexe 43804.80 6.9 12.81.50 0.5
7 Mase plastice, si articole, cauciuc 40615.30 6.4 5014.00 2.0
8
Piei crude/tabacite, blanuri si art. din
acestea 3407.20 0.5 427.10 0.2
9 Lemn, carbune lemn, pluta, impletituri 8521.20 1.3 620.70 0.2
10 Pasta lemn, hartie, carton si art conexe 12055.50 1.9 8821.70 3.5

3
3
11 Materii textile si art. din acestea 28534.10 4.5 19293.40 7.7
12 Incaltaminte, palarii, umbrele 5644.30 0.9 23284.60 9.3
13
Articole piatra, ipsos, ciment, sticla,
ceramica 6996.70 1.1 19603.00 7.9
15 Metale comune si articole metalice 98595.20 15.6 64054.60 25.7
16 Masini, aparate, echipamente electrice 73336.30 11.6 4296.10 1.7
17 Vehicule,aeronave, vase si echipamente 32390.80 5.1 280.40 0.1
18 Aparate optice, foto si de masura 3148.30 0.5 140.10 0,1
20 Mobila, articole de interior si sportive 34642.30 5,5 13223.10 5.3
99 Alte marfuri 115.40 0.0 0.00 0.0

Investitii
La data de 31.12. 2007, in Romania erau inregistrate 2925 societati mixte romano-moldovene,
valoarea capitalului strain investit fiind de 29,5 milioane dolari SUA, R. Moldova ocupand locul 35.

Comisia Mixta
Sesiunea a IV-a a Comisiei mixte interguvernamentale de colaborare economica si integrare
europeana intre Romania si Republica Moldova s-a desfasurat pe 23 octombrie 2008, la
Bucuresti.
Protocolul Comisiei mixte prevede colaborarea si cooperarea in toate domeniile de interes
care sa asigure intensificarea continua a relatiilor bilaterale cu Republica Moldova.
Instrumentul Politicii de Vecinatate a UE
Noul cadru al instrumentului Politicii de Vecinatate al UE va face posibila identificarea unor
proiecte si oportunitati pentru cooperarea intre Romania si R.Moldova, in domenii esentiale
ale dezvoltarii economice, sociale si cooperarii transfrontaliere. Programul Operational
Comun (POC) Romania-R.Moldova-Ucraina, aprobat de guvernele celor 3 tari si de
Bruxelles, prevede 126 milioane Euro, suma nerambursabila gestionata de Romania, pentru
finantarea de proiecte comune, in perioada 2007-2013. Aria eleigibila a POC cuprinde in
intregime R.Moldova, iar din Romania judetele limitrofe Prut-ului.

II MEDIUL DE AFACERI DIN REPUBLICA MOLDOVA

Investitiile straine in Republica Moldova

Relevanta pentru climatul economic si de afaceri din Republica Moldova este
situatia investitiilor straine.
Conform ultimelor date statistice, volumul total al investitiilor straine este de 1,7
miliarde USD, iar numarul companiilor straine ce au investit in R.Moldova este
de 5650.

4
4
Topul tarilor straine investitoare in R.Moldova arata astfel: Olanda cu un capital
investit de 365 milioane USD ( 21,5%), F.Rusa cu 192 milioane USD ( 11,3 %),
Cipru cu 161,5 milioane USD ( 9,5 % ), Italia cu 161,5 milioane USD (9,5 % ),
Spania cu 134,3 milioane USD ( 7,9 % ), Marea Britanie cu 100,3 milioane USD
( 5,9 % ), Germania cu 83,3 milioane USD ( 4,9 % ), SUA cu 83 milioane USD (
4,8 % ), Romania cu 68 milioane USD ( 4 % ), Franta cu 66,3 milioane USD (
3,9 % ).
Principalele companii straine care isi desfasoara activitatea pe piata
R.Moldova sunt: Easeur Holding BV (holding din Olanda, investitii in terminale
portuare),”Gazprom”(Rusia), Compania spaniola “Union Fenosa”(energetica),
concernele germane “Sudzuker” (fabricarea zaharului) si “Stielmann” (fabricarea
confectiilor), Compania australiana “QBE Group” (asigurari), “Orange” ( Franta,
telefonie mobila) si “Trukcell” (telefonie mobila), Compania “Lafarge” ( Franta,
fabricarea cimentului). Petrom si Rompetrol (Romania, produse petroliere),
Alcatel-Lucent ( Franta/SUA, telecomunicatii), Lukoil ( F.Rusa, produse
petroliere) Societe Generale ( Franta, finante-banci), BCR ( Romania, finante-
banci)

Climatul de afaceri din Republica Moldova

- exista un climat de afaceri favorabil dezvoltarii economice datorita
adaptarii tot mai mult la climatul european;
- au fost simplificate procedurile de inregistrare, impozitare, suspendare
si lichidare a activitatii intreprinderilor;
- s-a aprobat o noua lege a investitiilor straine care acorda aceleasi
facilitati investitorilor autohtoni si straini;
- Reformarea sistemului de impozitare a persoanelor juridice prin
introducerea cotei zero la impozitul pe profit, in cazul in care acesta
este reinvestit. Initiativa are ca obiectiv crearea unui climat investitional
favorabil pentru stimularea investitiilor, sporirea capitalizarii activitatii
si imbunatatirea indicatorilor economico-financiari ai firmelor
autohtone.
- Amnistia fiscala, ce consta in anularea datoriilor catre stat a
intreprinderilor/ firmelor de stat. Aceasta initiativa legislativa contribuie
la sporirea capitalizarii activitatii intreprinderilor si imbunatatirea
indicatorilor economico-financiari ai acestora ceea ce ar putea atrage
mai multe resurse pentru proiecte investitionale
- pentru cresterea competitivitatii produselor moldovene pe pietele
externe s-au elaborat o serie de masuri ce fac obiectul unor capitole in
cadrul Strategiei Nationale de Dezvoltare, in perioada 2007-2011
- au fost editate si difuzate materiale propmotionale ce tin de crearea unei
imagini favorabile a R.Moldova in randul oamenilor de afaceri din
strainatate.

5
5
Cooperarea transfrontaliera

Un instrument modern de stimulare a activitatii de intreprinzator si de
impulsionare a schimburilor comerciale externe intre tari, este cooperarea
transfrontaliera.
.
In relatia cu Republicii Moldova au fost stabilite urmatoarele directii de
cooperare transfrontaliera:
- cooperarea multilaterala in cadrul Euroregiunii “Prutul de Sus” din care
fac parte judetele Suceava, Botosani din Romania, raioanele din fostele
judete Edinet si Balti din Republica Moldova si regiunea Cernauti din
Ucraina;
- cooperarea in cadrul Euroregiunii “Dunarea de Jos” din care fac parte
judetele Galati, Braila, Tulcea din Romania, raioanele din fostele judete
Cahul, Cantemir din Republica Moldova si regiunea Odessa din
Ucraina;
- cooperarea in cadrul Euroregiunii “Prut-Siret-Nistru” din care fac parte
judetele Iasi, Vaslui, Neamt din Romania si 18 raioane care au apartinut
fostelor judete Ungheni, Lapusna, Orhei, Soroca, Chisinau din
Republica Moldova.

III. ELEMENTE ESNTIALE ALE COMERTULUI EXTERIOR
AL REPUBLICII MOLDOVA

1. Comertul exterior al Republicii Moldova pe anul 2007

Volumul total al comertului exterior al Republicii Moldova, in anul
2007 (fara Transnistria) a fost de 5031,8 milioane dolari din care:
Exportul total al Republicii Moldova, in perioada analizata, a fost de
1341,8 milioane dolari SUA si a inregistrat o crestere cu 24 % fata de nivelul
inregistrat in anul 2006, in timp ce importul total a fost de 3690 milioane dolari
SUA si a crescut cu 35 % fata de anul 2006.
Exporturile in tarile membre CSI au fost de 550,2 milioane dolari SUA
si au crescut cu 20,1% fata de anul 2006.
S-au majorat esential exporturile catre Kazahstan cu 30,7% , Ucraina cu
28,9%, Belarus cu 14%.
Exporturile in tarile membre UE au insumat 679,3 milioane dolari SUA,
reprezentand 53 % din volumul total de export, cu o crestere cu 40 % fata de anul
2006. Principalele piete de desfacere pentru marfurile moldovenesti sunt:
Federatia Rusa care ocupa primul loc, urmata de Romania, Ucraina, Italia,
Germania, Belarus, Polonia, Kazahstan, Marea Britanie.
Principalele tari pentru importurile moldovene au fost: Ucraina, F.Rusa,
Romania, Germania, Italia, Belarus, Polonia, Olanda.

6
6
Orientarea geografica a comertului exterior al RepubliciiMoldova in anul
2007.

Pe primele locuri in clasamentul tarilor in care Republica Moldova a
efectuat exporturi in anul 2007 se afla Rusia cu un volum de 232,7 milioane
dolari SUA, Romania cu un volum de 211,3 milioane dolari, Ucraina 167,8
milioane dolari SUA, Italia cu 140,2 milioane dolari, Germania cu 86,2 milioane
dolari, Belarus cu 81,9 milioane dolari, Polonia cu 48,3 milioane dolari,
Kazahstan cu 45,5 milioane dolari. Aceste tari detin 90 % din totalul
exporturilor moldovene.
Pe primele locuri in clasamentul tarilor din care Republica Moldova a
efectuat importuri in perioada analizata se situeaza in continuare Ucraina cu un
volum de 686,9 milioane dolari, urmata de Rusia cu 498,6 milioane dolari,
Romania cu 450 milioane dolari (locul 3), Germania cu 319,4 milioane dolari,
Italia cu 269,2 milioane dolari, China cu 202,3 milioane dolari, Turcia cu 119,6
milioane dolari, Belarus cu 118,7 milioane dolari.
Soldul balantei comerciale, pe anul 2007 a fost negativ cu 2348 milioane
dolari SUA, majorindu-se cu 56,8% fata de anul 2006.

Principalele produse exportate si importate de Republica Moldova

a ) la export:
- animale vii (taurasi,vite,berbecuti,oi,porci);
- carne de vita si de porc;
- conserve din carne, legume si fructe;
- piei brute si finite de ovine,bovine,porcine;
- suc concentrat de mere;
- bauturi alcoolice (vin,vodca,coniac);
- tutun fermentat si nefermentat;
- zahar;
- ulei brut si rafinat de floarea soarelui si soia;
- seminte de floarea soarelui;
- miez de nuca;
- miere de albine;
- legume si fructe proaspete;
- covoare;
– confectii,tricotaje,incaltaminte.

b ) la import:
- combustibili energetici (gax metan,carbune,benzina,motorina);
- energie electrica;
- mobila;
- detergenti si produse cosmetice;
- ingrasaminte chimice;
- medicamente;

7
7
- masini si utilaje agricole;
- autoturisme si mijloace de transport in comun si de marfuri;
- mori de grau si de porumb;
- instalatii de imbuteliat vin;
- motoare electrice;
- produse electrotehnice;
- produse chimice;
- mase plastice;
- aparatura electrocasnica;
- hartie, cartoane;
- materiale de constructii;
- televizoare;
- anvelope auto;
- lacuri, vopsele, coloranti;
- produse metalurgice;
- confectii textile;

Produsele romanesti care au sanse sa-si pastreze si/sau sa-si
creasca ponderea la exportul pe piata R.Moldova

Dintre produsele romanesti cu sanse de a-si pastra sau majora ponderea pe
piata Republicii Moldova se pot mentiona urmatoarele:

- produse petroliere (benzina, motorina, gaz lichefiat)
Republica Moldova importa anual aceste produse din Romania, in valoare
totala de cca 220 mil.$
(Petrom si Rompetrol si-au dezvoltat reteaua de distributie si vanzare a
produselor petroliere, detinand in prezent peste 150 de statii de livrare la
pompa )

– masini, apratura, echipamente electrice
Exporturile romanest de astfel de produse se ridica anual la valoarea de cca 45
milioane $ si, exista perspective de crestere avand in vedere delocarea unor
activitati de productie in domeniul confectiilor textile si incaltamintei;

- mase plastice, anvelope si alte articole din cauciuc
Exporturile romanesti se ridica anual la valoarea de cca 45 milioane $ si
conform solicitarii pietei sunt perspective de crestere.

- produse chimice: substante organice, ingrasaminte chimice, produse
farmaceutice, medicamente, coloranti, detergenti si sapunuri, lacuri si vopsele
Exporturile romanesti de astfel de produse se ridica anual la valoarea de cca
25 milioane $;

8
8
- confectii textile, la aceasta grupa de produse exporturile sunt de cca 20
milioane $ anual;

- produse metalurgice, echipamente metalice, tabla si profile otel, profile
aluminiu; exporturile romanesti de astfel de produse insumeaza anual cca 25-
30 milioane $;

- mobila si prefabricate din lemn, exporturi anuale de cca 11 milioane $;

- vehicule si echipamente de transport: exporturi romanesti de cca 10-11
milioane $;

- produse alimentare, bauturi racoritoare, ape minerale, exporturi de cca 20
milioane $ anual;

- materiale de constructii: ciment, produse ceramice, ipsos, adezivi, lacuri si
vopsele: exporturile inregistreaza cca 8-9 milioane $ anual;

- vehicule si echipamente de transport: cca 10-11 milioane $ anual.

IV.INFORMATII UTILE AGENTILOR ECONOMICI

1. Actiuni necesare sustinerii cresterii volumului schimburilor comerciale
dintre Romania si Republica Moldova

In vederea sustinerii cresterii si diversificarii schimburilor comerciale cu
R.Moldova sunt necesare urmatoarele activitati:

- organizarea in continuare de misiuni economice specializate, inclusiv la
nivelul Camerelor de Comert judetene, atat la Chisinau cat si in alte orase
din R.Moldova, in domeniul procesarii produselor alimentare, vehiculelor,
echipamentelor electronice, mobilei, investitiilor etc;

- participarea mai activa la targurile si expozitiile specializate organizate in
Republica Moldova in domeniul tehnicii agricole, medicamentelor,
cosmeticilor, mobilei, tehnologiilor de procesare produse alimentare,
ecipamente si utilaje industriale.

- organizarea de catre Camerele de Comert si Industrie din cele doua tari a
unor Forum-ri economice de afaceri, in vederea impulsionarii relatiilor
economice bilaterale, precum si a promovarii exporturilor romanesti pe
piata CSI si a exporturilor R.Moldova pe pietele europene;

9
9
- participarea investitorilor si firmelor din Romania la procesul de
privatizare, in derulare, din R.Moldova si la realizarea unor proiecte de
investitii in productie, in mod deosebit pentru utilizarea eficienta a
produselor agricole primare, sau producerea in comun,cu firmele locale, a
acelor produse solicitate de piata tarilor CSI;

- promovarea marfurilor si ofertelor investitionale din Romania, in
Republica Moldova, intr-o mai mare masura, prin intermediul Biroului
Consilierului Economic al Ambasadei si utilizarea eficienta a spatiului
Centrului Romanesc de Afaceri de la Chisinau pentru organizarea unor
actiuni de promovare sau de organizare a unor mini-expozitii cu produse de
export romanesti;

- indrumarea agentilor economici din Romania, sa foloseasca relatiile
traditionale ale oamenilor de afaceri din Republica Moldova cu celelalte
state independente de pe teritoriul fostei URSS prin desemnarea acestora
ca intermediari in vederea promovarii exporturilor romanesti pe aceste
piete, inclusiv pentru atragerea de materii prime din spatiul ex-sovietic prin
intermediul unor firme din Republica Moldova;

- popularizarea si mediatizare facilitatilor oferite agentilor economici de
cadrul juridic existent intre celor doua state, cu mentionarea posibilitatii de
efectuare a operatiunilor de derulare prin intermediul Sucursalei BCR la
Chisinau si Balti;.

- mai buna identificare a posibilitatilor de cooperare bilaterala in cadrul
organizatiilor internationale cu caracter comercial in contextul evolutiei
procesului de integrare la nivel european si regional;

2. Oportunitati de afaceri

Luand in considerare oportunitatea oferita de zona si mediul de afaceri din
R.Moldova, apreciem ca trebuie luate in considerare urmatoarele actiuni:

a) Ofertele deja existente ale agentilor economici din Republica Moldova
de a infiinta societati mixte cu caracter productiv in vederea promovarii
in comun a produselor rezultate in spatiul CSI. Se au in vedere ofertele
din domeniul productiei de mobila, a masinilor agricole,
ingrasamintelor chimice, medicamentelor, confectiilor si tricotajelor,
incaltamintei, procesarii produselor agricole primare, etc.;

b) Oferte ale partii moldave de vanzare a productiei agricole in
contrapartida cu masini si utilaje agricole;

10
10
c) Cooperarea in producerea, in comun cu firmele producatoare din
Romania, de masini agricole, tractoare si piese de schimb si
subansamble necesare pe piata din R.Moldova;

e) Posibilitatea societatilor de asigurari din Romania de a presta o serie
de servicii pe piata asigurarilor din R.Moldova;

f) Dezvoltarea si punerea in aplicare in cadrul trilateralei Romania–
Moldova– Ucraina a mecanismelor de colaborare si facilitatilor
oferite de cadrul juridic al euroregiunilor “Prutul Superior” si
“Dunarea de Jos” precum si a Euroregiunii „Prut-Siret-Nistru”;

Referitor la cooperarea in productie pot fi avute in vedere si urmatoarele
forme: producerea in sistem lohn sau subcontracting, crearea
companiilor cu capital mixt orientate spre piata CSI sau piata Europeana.
Domenii de cooperare in productie:
– industria usoara: textile, confectii, incaltaminte;
– industria constructoare de masini;
– industria ambalajelor din materiale plastice;
– ambalaje pentru produse cosmetice si produse alimentare.

V. REGIMUL DE COMERT EXTERIOR AL REPUBLICII
MOLDOVA IN ANUL 2008

1. Cadrul juridic intern

Comertul exterior in Republica Moldova este reglementat de un sir de acte
normative din care cele mai importante sunt:
Legea “Cu privire la reglementarea de stat a activitatii comerciale externe”
(nr.1031-XIV din 08.06.2000) (Monitorul Oficial, 2000, nr.119 -120, art.838);
Legea “Cu privire la tariful vamal” (nr.1380-XIII din 20.11.1997)
(Monitorul Oficial, 1998, nr.40-41, art.286) cu completari si modificari conform
HG nr. 325/19.03.2008, aprobate de Parlament cu nr. 1019 din 20.03.2008

Sistemul de licentiere

Conform prevederilor legislatiei in vigoare, Legea nr. 451-XV din 30 iulie
2007, in R.Moldova fac obiectul licentierii o serie de activitati ale agentilor
economici. Licentele sunt eliberate de catre Camera de Licentiere, pe o perioada
de 3 pana la 25 de ani. Majoritatea licentelor de elibereaza pentru o perioada de 5
ani. Trebuie obtinuta licenta pentru desfasurarea urmatoarelor activitati:
- audit, evaluari de marfuri, bursa, asigurari, jocuri de noroc;
- producerea, importul si comercializarea bauturilor alcoolice si a berii;
- producerea, importul-exportul si comercializarea produselor din tutun;

11
11
- productia, stocarea sau comercializarea de material biologic animalier de
reproducere;
- farmacie veterinara si asistenta veterinara, cu exceptia activitatilor si
serviciilor veterinare de stat;
- transportul public si transportul international de marfuri;
- proiectari de constructii civile si industriale, recostructii, renovari,
reabilitari;
- productia si imbutelierea de ape minerale si naturale;
- colectarea, stocarea, procesarea, comercializarea, precum si exportul de
fier vechi, acumulatori si baterii uzate;
- import-exportul, transportarea sau stocarea de materiale si surse
radioactive;
- importul, stocarea, comercializarea sau exportul de produse si substante
chimice toxice;
- import-export, comercializare de arme si munitii;
- import, stocare or folosirea de material exploziv;
- import-export de materiale cripografice, instrumente tehnice specifice
pentru protectia informatiilor, cu exceptia activitatilor de stat;
- import-export, producere si comercializare substante farmaceutice, optica
medicala, cosmetice;
- import-export, producere si comercializare materiale din clasa III si IV de
risc privind modificari genetice;

Informatii suplimentare: Camera de Licentiere, Bld Stefan cel Mare nr. 124,
Chisinau, MD 2012, tel: + 373 22 272336, Fax: +373 22 542114

* Taxa pe valoarea adaugata

In Republica Moldova marfurile si serviciile sunt supuse impozitarii cu
taxa pe valoarea adaugata, 20% din valoarea marfurilor in vama, conform
prevederilor din Codul fiscal.

Sunt grupe de marfuri la care taxa pe valoarea adaugata este mai mica de 20%,
dupa cum urmeaza:
- TVA de 8 % pentru: paine si produse de panificatie, lapte si produse lactate
( exceptie produsele pentru copii la care TVA este 0 ), substantele
farmaceutice si medicamentele, produsele zaharoase ( la care zaharul
provine din sfecla de zahar0;
- TVA de 5% pentru importul de gaze naturale si gaz lichefiat;
- TVA 0% pentru marfurile si serviciile exportate, transporturi si expeditii
internationale, utilitati ( energie electrica, energie termica si apa calda),
bunurile si serviciile importate in zonele libere, importul de bunuri si
servicii destinate utlizarii oficiale ale misiunilor diplomatice sau
consumului de catre personalul misiunilor diplomatice

12
12
In anul 2008 sunt exceptate de la plata TVA :
1. Importurile de bunuri si servicii , precum si livrarile de bunuri si servicii de
catre platitorii de taxe si impozite ce desfasoara activitati de afaceri in
R.Moldova;
2. produsele alimentare si non-alimentare pentru copii;
3. proprietatile statului cumparate prin procesul de privatizare;
4. serviciile financiare;
5. serviciile medicale cu exceptia celor cosmetice, materiile prime si
materialele pentru productia de medicamente si ambalajele utilizate pentru
medicamente si substante farmaceutice;
6. importurile de bunuri pentru scopuri non comerciale, a caror valoare nu
depaseste 50 Euro;
7. bunurile si serviciile acordate de diferite guverne sub forma de grant-uri;
8. marfurile introduse in R.Moldova prin acorduri internationale de leasing, in
regim de importuri temporare;
9. majorarile de capital la capitalul social investit;
10. marfurile ce tranziteaza teritoriul R.Moldova;
11. marfurile de origine moldoveana exportate anterior si reintrate in tara in
cadrul a 3 ani;
12. importuri ce vor fi incorporate in produse de export.

In R.Moldova toate companiile cu exceptia institutiilor de stat, organizatiile non-
profit, agentiile publice, institutiile medicale publice si private, precum si
detinatorii de licente de afaceri sunt obligati sa se inregistreze la autoritatile
financiare de resort ca platitori de TVA, daca timp de 12 luni consecutive
desfasoara activitati taxabile cu marfuri si servicii sau import de marfuri si
servicii, a caror valoare depaseste 300.000 lei md ( 18.000 Euro).

Informatii suplimentare: Ministerul Finantelor, Directia generala politica
fiscala, tel: + 373 22 24 37 90, fax: +37322 22 13 07, website: www.minfin.md

* Accizele

Marfurile (productia) atat indigene, cat si cele importate sunt supuse
accizelor conform prevederilor Codului fiscal,Titlul II (Accizele). Accizele la
marfurile importate se calculeaza si se achita o data cu achitarea taxelor vamale.
In cazul exportului de marfuri supuse accizelor, obligatia de achitare a
accizelor este valabila pana in momentul repatrierii valutei si prezentarii
documentelor justificative.
Marfurile supuse accizelor, cum ar fi: cafeaua, caviarul, berea, vinul,
sampania, alcoolul, articolele din tutun, produsele petroliere, parfumurile,
autoturismele, aparatura electronica, articolele de giuvaiergerie, comercializate,
transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii Moldova sau importate pentru
comercializare pe teritoriul ei, precum si marfurile supuse accizelor procurate de
la agentii economici rezidenti aflati pe teritoriul Republicii Moldova care nu au

13
13
relatii fiscale cu sistemul ei bugetar, trebuie obligatoriu sa fie marcate cu timbru
de acciza.
(1) Accizele nu se achita la importul urmatoarelor marfuri supuse accizelor:
a) definite ca ajutoare umanitare, in modul stabilit de Guvern;
b) definite ca asistenta tehnica, acordata de organizatii de stat,
guvernamentale sau internationale;
c) destinate folosintei oficiale a misiunilor diplomatice si a altor misiuni
asimilate lor in Republica Moldova, precum si uzului sau consumului personal al
membrilor personalului diplomatic si administrativ-tehnic al acestor misiuni si al
membrilor familiei care locuiesc impreuna cu ei, pe baza de reciprocitate, in
modul stabilit de Guvern.
(2) Accizele nu se achita in cazul in care subiectul impunerii exporta
marfuri supuse accizelor in mod independent sau in baza contractului de
comision.
(3) Accizele nu se achita la introducerea marfurilor supuse accizelor
pe teritoriul vamal si plasarea acestora in regimurile vamale de tranzit, depozit
vamal, distrugere sau renuntare in folosul statului.
(4) La introducerea marfurilor straine supuse accizelor pe teritoriul vamal si
plasarea acestora in regimul vamal, acciza se achita cu restituirea ulterioara a
sumelor achitate la scoaterea de pe teritoriul vamal a produselor rezultate din
prelucrare.
(5) Accizele nu se achita la introducerea pe teritoriul vamal a marfurilor
straine supuse accizelor si plasarea acestora in regimul vamal prelucrate sub
supraveghere vamala.
(6) Accizele nu se achita la scoaterea de pe teritoriul vamal a marfurilor
autohtone supuse accizelor, plasate in regimul vamal reimport sau perfectionare
pasiva.
(7) La scoaterea de pe teritoriul vamal a marfurilor straine supuse
accizelor, plasate in regimul vamal de reexport, se restituie sumele accizelor
achitate la introducerea acestora pe teritoriul vamal.
(8) La marfuri supuse accizelor, importate de catre persoane juridice in
scopuri necomerciale,daca valoarea in vama a cestor marfuri nu depaseste suma
de 50 de euro.
(9) La marfurile supuse accizelor importate in Portul Internatioanal liber
Giurgiulesti, din strainatate sau zonele economice libere situate pe teritoriul
R.Moldova, precum si produsele exportate din Portul International Liber
Giurgiulesti din R.Moldova.
Lista marfurilor supuse accizelor si cotele accizelor au urmatoarele valori:
-sampania 10%din valoare in lei md.; bere 1,35lei md./l ; vinuri spumante
10%din valoare in lei md.; alcool intre 9% si 25 % acciza este de 30 %, iar alcool
peste 25% acciza este de 50%; tigari 1460 lei/1000 buc.; combustibili
1200lei/tona; blanuri 25% din valoare in lei; autoturisme capacitate cilindrica
pana la 1500cm cubi, 0,40 Euro/cubic cm, intre 1500 cmc si 2500 cmc accizele
sunt de 1,00 Euro/cubic cm., iar peste 2500 cmc, 1,60 Euro/cubic cm.

14
14
Informatii suplimentare: Ministerul Finantelor,
Directia generala politica fiscala, tel:+37322 24 37 90, fax:+37322 22 13 07;
Website: www.minfin.md

• Taxele vamale

La importul produselor din UE se aplica tariful vamal conform clasificarii
sistemului armonizat . In general taxa vamala este un procent aplicat valorii in
vama a marfurilor, taxa ad-valorem. Taxa vamala maxima este este de 35 % din
valoarea in vama a marfii..
Taxele vamale sunt reglementate de ;
1. Legea “Cu privire la tariful vamal” (nr.1380-XIII din 20.11.1997)
(Monitorul Oficial, 1998, nr.40-41, art.286) cu completari si
modificari conform HG nr. 325/19.03.2008, aprobate de Parlament
cu nr. 1019 din 20.03.2008

2 Taxa pentru proceduri vamale, conform Anexei 2 la Legea cu privire
la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20.11.1997 – 0,1% din valoarea în
vamă a mărfii, dar nu mai mult de 500 euro.

Urmatoarele marfuri sunt exceptate de la plata taxelor vamale:

1. bunurile de import, pentru alte scopuri decat cele comerciale, a caror
valoare nu depasesc 50 Euro;
2. bunurile care sunt importate in zonele economice libere si care nu sunt
comercializate pe teritoriul R.Moldova;
3. importurile in regim temporr;
4. importurile ce tranziteaza teritoriul R.Moldova;
5. bunurile si valorile ce fac obiectul majorarii capitalului social investit;
6. marfurile de origine moldoveana ce au fost exportate anterior si reintroduse
in tara in cursul a 3 ani;
7. bunurile si serviciile livrate R.Moldova in cadrul unor programe /proiecte
de asistenta internationala;
8. bunuri se servicii sub forma de imprumuturi sau grant-uri acordate
guvernului R.Moldova de catre institutiile financiare internationale;
9. bunuri introduse in R.Moldova pe baza unor acorduri interntionale de
leasing si care au regim de import temporar;

R.Moldova are acorduri comerciale de liber schimb cu tarile CSI si CEFTA, in
baza carora marfurile importate/exportate cu certificate de origine sunt scutite de
taxe vamale.

Cetatenilor R.Moldova ca si strainiilor li se permit intrarea sau iesirea din
R.Moldova cu bunuri, ce nu sunt destinate unor activitati comerciale, in limita
sumei de 200 Euro, fara a li se aplica plata taxelor vamale.

15
15

* Facilitati oferite de R.Moldova investitorilor straini
Printre principalele facilitati pe care cadrul legislativ al R.Moldova il ofera
investitorilor straini enumeram urmatoarele::
- Moldova reprezinta un mic pod intre civilizatiile Europei si cele ale tarilor
CSI;
- Forta de munca educata (vorbitoare de limba romana, rusa engleza si
franceza), calificta si la un cost foarte scazut, cca 100 Euro salariu mediu
lunar;
- O rata scazuta a criminalitatii si a actelor teroriste;
- Crestere economica stabila in ultimii 7 ani ( rata de crestere economica de
cca 7% anual);
- Crestere permanenta a exportului si in special pe relatia cu tarile UE;
- Acorduri de liber schimb cu toate tarile membre CSI si CEFTA
- Regim preferential de export, fara taxe vamale, pentru majoritatea
produselor, in tarile membre ale UE, beneficiind de GSP+ din ianuarie
2006 si preferinte comerciale autonome ( din martie 2008), precum si
contingente tarifare pentru produsele sensibile: vinuri, oua, produse
vegetale si animaliere;
- Ca membra a OMC, Moldova beneficiaza de preferinte comeciale privind
scutirea de taxe vamale la exportul sau in Elvetia, SUA si Japonia;
Dintre initiativele si facilitatile fiscale se por mentiona:
– Rata taxei de corporatie relative redusa de numai 15% cu scutire de la
taxa in proportie de 50% timp de 5 ani ptr un capital investit de peste 250 mii
USD, scutire de la plata taxei in prportie de 100% timp de 3 ani ptr capitalul
investit ce este cuprins intre 2,0 mil USD si 10,0 mil USD si scutire in proportie
de100% timp de 4 ani ptr un capital investit de peste 10 mil USD;
Legea investitiilor straine prevede, de asemenea, o libertate de investitii in orice
domeniu si in orice zona, se aplica in mod nediscriminatoriu ( investitorii straini
si cei autohtoni avand drepturi egale) si protejeaza investitorii straini impotriva
expropierii si nationalizarii.
Dintre sectoarele prioritare pentru investitii, selectate de expertii proiectului
TACIS, au fost mentionate vinurile si bauturile alcoolice, agricultura si industria
alimentara, industria textila, industria electronica si a tehnologiei informatiei.
Aceste sectoare prezinta unele particularitati si avantaje fiind sectoare traditionale
ale economiei nationale care utilizeaza tehnologii moderne, forta de munca cu
experienta si bine calificata, constituie prioritati ale guvernului si reprezinta
sectoarele care furnizeaza majoritatea produselor la export.

Au fost, de asemenea, evidentiate avantajele si facilitatile de care pot beneficia
invetitorii straini care investesc in zonele libere: Otaci – Business (220 Km
distanta de Chisinau), Ungheni-Business ( 107 Km dstanta de Chisinau),
Tvardita(115 Km distanta de Chisinau), Taraclia ( 153 Km distanta de Chisinau),
Vulcanesti ( 200 Km distanta de Chisinau) si Expo-Business-Chisinau, in
capitala.

16
16
Investitiile cu capital de peste 1,0 mil USD sunt scutite, timp de 3 ani, de la plata
taxei de corporatie, investitiile cu capital de peste 5,0 mil USD sunt scutite de
plata taxei de corporatie timp de 5 ani, iar veniturile care deriva din exporturile de
bunuri provenite din zonele economice libere sunt scutite de taxe in proportie de
50% pe o perioada nelimitata.

Investitile de capital, de peste 5,0 mil USD, in portul Giurgiulesti, vor fi scutite
de plata taxei de corporatie, in intregime, pe o perioada de 5 ani, iar capitalul ce
depaseste 5,0 mil USD beneficiaza de scutirea taxei de corporatie timp de 7 ani.
Proiectul portului Giurgiulesti cuprinde realizarea unui terminal petrolier,
terminal pentru marfuri in regim cargo, terminal de pasageri, zona industriala,
conexiuni cu retelele de drumuri si cai ferate.

Investitiile in R. Moldova pot fi greenfield (investitie incepand de la zero) sau
prin cumpararea unei firme existente, prin participare la programul de
privatizare.

Dintre dificultatile intimpinate si evidentiate de investitorii straini din
R.Moldova, enumeram urmatoarele:

In ceea ce priveste tratamentul national:
- restrictia intreprinderilor cu capital strain de achizitionare a terenurilor cu
destinatie agricola;
- necesitatea obtinerii asigurarii obligatorii de asistenta medicala de catre
cetatenii straini si apatrizi aflati temporar pe teritoriul R. Moldova;
Statul de drept:
- practica modificarii legislatiei ca urmare a unor abuzuri izolate;
- lipsa independentei instantelor judecatoresti si a procesului de selectare a
judecatorilor;
- lipsa insotirii deciziilor judecatoresti de argumentarea necesara;
Concurenta:
- lipsa de transparenta a activitatilor Agentiei Nationale pentru Concurenta,
inclusiv a metodologiei si instrumentelor utilizate pentru detectarea si
monitorizarea actiunilor anti-concurenta;
- subventionarea datoriilor intreprinderilor de stat, prin amnistia generala de
a fi scutiti de plata datoriilor.
Imixtiunea statului:
- existenta Legii ce reglementeaza preturile si termenii contractuali pentru
participantii pe piata agricola,:
- existenta unor libertati constitutionale in cadrul reglementarii
comunicatiilor electronice.
Politica fiscala:
- lipsa unei scheme eficiente stabile de restituire a TVA;
- interzicerea agentilor economici de a emite facturi fiscale proprii;
- lipsa unui cadru coerent de acordare a facilitatilor fiscale privind
investitiile;

17
17
- aplicarea dublei impuneri in cazul transferarii profitului;
- impozitarea indemnizatiei de detasare, a cheltuielilor de cazare si de
transport in cazul detasarilor internationale;
- lipsa legislatiei prin care sa se prevada ca subiectul impunerii este
propietarul obiectului contractului de locatie, daca nu sunt alte prevederi in
contract;
- interdictia decontarilor prin persoane terte.
Povara administrativa
- nerespectarea de catre autoritati a prezumtiei nevinovatiei;
- solicitarea unui numar foarte mare de rapoarte si dari de seama;
- cererea de certificate de securitate dubleaza conditiile pentru eliberarea
autorizatiei tehnice;
- suprapunerea controalelor din partea organelor de inspectie;
- lipsa unei singure Autoritati Nationale responsabila de siguranta
alimentelor.
Facilitarea comertului
- nerecunoasterea validitatii pe teritoriul R. Moldova a certificatelor
veterinare/igienice/de calitate, eliberate de statele membre ale UE;
- lipsa standardelor europene si suprapunerea functiilor Serviciului Veterinar
de Stat, a Seviciului Sanitaro-epidemiologic si a Seviciului Standardizare si
Metrologie.
Relatiile de Munca
- existenta grilei tarifare si lipsa conceptului de salariu minim pe economie;
- lipsa unor prevederi coerente care sa reglementeze relatiile dintre salariat si
angajator, inclusiv aspecte ca: demisionarea, concedierea, concediul de
maternitate, varsta de pensionare, munca suplimentara, perioada de proba,
concedii anuale, compensatii in caz de lichidare, etc.
Infrastructura si securitatea energetica
- lipsa unei strategii guvernamentale pentru atragerea sectorului privat,
inclusiv a companiilor straine, la constructia, modernizarea si gestionarea
drumurilor nationale;
- lipsa de reglementari tehnice si standarde nationale compatibile cu
standardele UE pentru bio-combustibili.

Cadrul juridic extern al relatiilor economice ale Republicii Moldova

Cadrul juridic extern al Republicii Moldova a fost creat in scopul
facilitarii promovarii marfurilor producatorilor autohtoni pe pietele externe.
In acest scop, pana in prezent, Republica Moldova a semnat:
a) 26 de Acorduri bilaterale privind colaborarea comercial-economica.
Asemenea Acorduri s-au semnat cu Romania, Austria, SUA, Turcia,
China, Ungaria, India, Letonia, Estonia, Iran, Elvetia, Bulgaria, Federatia
Rusa, Ucraina, Lituania, Polonia, Italia, Israel, Republica Elena,
Uzbekistan, Belarus, Tatarstan, Baskortostan, Cehia, Cipru, Vietnam.

18
18
Obiectivele Acordurilor sunt orientate spre:
- diversificarea si consolidarea relatiilor economice;
- dezvoltarea noilor forme de cooperare in productie;
- crearea de intreprinderi mixte, deschiderea de filiale si reprezentante ale
persoanelor juridice;
- incurajarea participarii agentilor economici la targuri si expozitii;
- accesul la noi surse de aprovizionare si noi piete de desfacere.
b) 10 Acorduri de Comert Liber care s-au semnat cu Federatia Rusa, Ucraina,
Belarus, Armenia, Kazahstan, Uzbekistan, Turkmenistan, Kargastan,
Azerbaidjan, Georgia.
Toate Acordurile de Comert Liber prevad taxe vamale „0” la produsele
importate, originare din tarile respective.
c) 30 de Acorduri bilaterale privind promovarea si protejarea reciproca a
investitiilor. Asemenea Acorduri s-au semnat cu Romania, Turcia, Polonia,
Germania, SUA, China, Uzbekistan, Ucraina, Elvetia, Olanda, Luxemburg,
Belgia, Finlanda, Kuweit, Iran, Ungaria, Bulgaria, Marea Britanie, Israel,
Franta, Italia, Georgia, Azerbaidjan, Federatia Rusa, Grecia, Belarus,
Letonia, Lituania, Austria si Croatia.
Aceste Acorduri stabilesc principiile juridice de baza menite sa extinda
dezvoltarea colaborarii comercial-economice, precum si sa incurajeze si sa
creeze conditii favorabile pentru investitiile cetatenilor unui stat pe
teritoriul celuilalt stat.

* Apartenenta la acorduri multilaterale si organizatii internationale

De la inceputul promovarii reformelor economice pana in prezent Republica
Moldova a actionat si in vederea integrarii sale in comunitatea internationala.
Inca din 1992, Republica Moldova face parte din cele mai importante organisme
economice si financiare internationale, cum ar fi: Fondul Monetar International,
Banca Mondiala (Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare),
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, ONU, Organizatia
Mondiala pentru Agricultura si Alimentatie, Organizatia pentru Securitate si
Cooperare in Europa, Organizatia Mondiala a Comertului (la 8 mai 2001 a fost
semnat Protocolul de aderare a R.Moldova la OMC). De asemenea, R.Moldova
are semnate Acorduri de Comert Liber cu Romania si cu 9 din statele CSI.

* Integrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana

Anul acesta s-a incheiat acordul dintre R.Moldova si UE privind Planul de
actiune UE-R.Moldova. Romania a reiterat sprijinul pentru finalizarea, sub
presedintia franceza a UE, a procesului de reflectie privind un nou cadru de
cooperare UE-R.Moldova si negocierea efectiva a unui nou acord in cursul anului
2009. Romania va insista ca noul acord sa prevada perspectiva europeana pentru
R.Moldova.

19
19
IV ALTE INFORMATII UTILE

* Zile legale de sarbatoare

Republica Moldova si-a declarat independenta la 27 august 1991, data
declarata « Zi Nationala ». La 31 august se sarbatoreste « Limba noastra », la 29
septembrie « Ziua Constitutiei », care sunt zile libere, la care se adauga
urmatoarele alte Zile libere : 1 ianuarie, 7-8 ianuarie (Craciun pe rit vechi), 8
martie (Ziua Femeii), 2 zile de Paste, 1 mai (Ziua Muncii), 9 mai (Ziua Victoriei),
Perioada de concedii : 24 zile lucratoare, la care, in functie de vechimea in
munca, se mai adauga 1-5 zile.

* Adrese utile oamenilor de afaceri din Romania

Parlamentul Republicii Moldova
Bd. Stefan cel Mare, 105
Chisinau MD-2073
Tel: +373 22 23 32 79
Fax: +373 22 23 32 10
Web site: www.parlament.md

Ministerul Economiei si Comertului
Piata Marii Adunari Nationale, 1
Chisinau MD-2033
Tel: +373 22 237448
Fax: +373 22 234064
Web site: www.mec.md

Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene
Str. 31 August, 80
Chisinau MD-2012
Tel: 373 22 233940
Fax: 373 22 232302
Web site: www.mfa.md

Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare
Bd. Stefan cel Mare, 162
Chisinau MD-2004
Tel: +37322 23 34 27
Fax: +37322 21 02 04
Website: www.maia.gov.md

Ministerul Finantelor
Str. Cosmonautilor, 7
Chisinau MD-2005
Tel: +373 22 22 66 29

20
20
Fax: +373 22 24 00 55
Web site: www.mf.gov.md

Organizatia de Promovare a Investitiilor si Exporturilor din Moldova
Str. A.Mateevici, 65
Chisinau MD-2009
Tel: +3732 22 27 36 54, 21 40 66, 24 50 51
Fax: 3732 22 22 43 10
Web site: www.miepo.md

Serviciul Vamal
Str. Columna, 30
Chisinau MD-2001
Tel/fax: +37322 27 30 61
wb site: www.miepo.md

Camera de Comert si Industrie a Republicii Moldova
Str. Stefan cel Mare, nr.151
Chisinau MD-2004
Tel: : +373 22 27 30 61
Fax: +37322 23 44 25
web site: www.chamber.md

Moldexpo
Natalia Ciocan – Director
Tel: + 37322 81 04 62
Fax: +37322 74 74 20
Web site: www.moldexpo.md

Ambasada Romaniei in R.Moldova
Chisinau, MD-2012
Str. Bucuresti nr 66/1
Tel: +37322 22 53 72
Fax: +37322 22 81 29
Web site: www.chisinau.mae.ro

Sectia Consulara a Ambasadei Romaniei in R.Moldova
Chisinau, Str. Vlaicu Parcalab, nr 39
Tel: + 37322 23 76 22, 23 53 89
Fax:+37322 22 81 29

Reprezentanta TAROM
Tel: +37322 54 12 54, 27 26 18

Reprezentanta Departamentului Turismului
Tel: +37322 24 35 42

21
21

Banca Comerciala Romana – Sucursala Chisinau
Tel: +37322 22 05 49
Fax: +37322 22 35 09
Web site: www.bcr.md

Surse : Ministerul Economiei si Comertului ;
Ministerul Finantelor ;
Biroul National de Statistica ;
Serviciul Vamal ;
Organizatia pentru Promovarea Exporturilor si a Investitiilor ;
Date detinute de Biroul pentru Promovare Comercial Econmica
din cadrul Ambasadei Romaniei la Chisinau

octombrie 2008
Sursa:www.dce.gov.ro

REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ
2009

Actualizat : noiembrie 2008

2
中华人民共和国
Zhōnghuá Rénmín Gònghéguó

Drapel Stemă

Capitală Beijing
39,55 grade N, 116,23 grade
E
Oraş principal Shanghai
Limba oficială Chineză
1

Sistem politic Republică semi-
prezidenţială
– Preşedinte Hu Jintao
– Prim-ministru Wen Jiabao
Independenţă 1 Octombrie 1949
Suprafaţă
– Total
9,572,419
km² km² (Locul 4)
– Apa (%) 2,8%
3
Populaţie

1,306,313,812 loc. (Locul
1)
– Densitate 140/km² loc./km² )
PIB {{{PIB_PPC_an}}}
– Total $8,091 trilioane$
rata de schimb: 1,084
trilioane$ (Locul 2º)
– Per capita $6,193$
rata de schimb: 1,400$
Monedă yuan (renminbi)
Fus orar UTC + 8
Zi naţională 1 octombrie
Domeniu Internet .cn
Prefix telefonic
++86

1. SCURT ISTORIC

Istoria Chinei, după cronicile antice, începe 3300 ani în urmă. Studiile arheologice moderne au demonstrat
existenţa unei orînduiri primitive avansate cultural şi economic între anii 2000 şi 2500 î. e. n. în ariile rîulul Huan
He în nordul Chinei. Secole de migraţie, amalgamare, asimilare şi dezvoltare a populaţiei din această regiune a
dus la formarea unei sistem distinctiv de scriere, un corpus filozofic, artistic autentic şi o organizare politică, care
în zilele noastre se numeşte civilizaţia chineză. După textele mitologice, civilizaţia chineză începe de la Pangu,
creatorul universului, şi o succesiune de impăraţi, înţelepţi şi eroi mitici (Huang Di, Yao şi Shun), care i-au învăţat
pe chinezii antici să-şi dobindească mîncare, să ţese şi să construiască case. Prima dinastie preistorică a fost Xia
(2100-1700 în. e. n.). Dinastia Xia, în urma unor conflicte intre triburi, a căzut sub puterea dinastiei Shang. Cele
mai semnificative invenţii din perioada Shang au fost sistemul ideografic (ieroglific) de scriere şi obţinerea
bronzului pentru metalurgie. Ultimul conducător din dinastia Shang a fost detronat de un şef de trib vecin cu
4
numele Zhou. Zhou care împărtăşea limba şi cultura epocii Shang a colonizat teritoriile vecine, formînd aşa-numita
“China Centrală”(Zhou) la nord de rîul Yangtze. Dinastia Zhou a condus peste 8OO de ani. Filosofii aceste dinastii
au elaborat doctrina “mandatul cerului”, care susţinea că împăratul este fiul cerului şi guvernează doar prin voinţa
divină, iar detronarea acestuia ar demonstra că el a pierdut acest mandat. Doctrina a explicat şi a justificat
căderea dinastiilor precedente, dar a şi întărit legitimitatea dinastiei prezente. Republica Populară Chineză a fost
proclamată în 1949 de către Partidul Comunist Chinez, după ce a cîştigat războiul civil cu forţele naţionaliste
reprezentate de partidul Kuomintang. Guvernul format de Kuomintang s-a refugiat în insula Taiwan, unde a
proclamat Republica Chineză, care contestă legitimitatea conducerii comuniste a Chinei.
Republica Populară Chineză consideră Taiwanul o provincie rebelă şi a ameninţat că va începe război dacă
acesta îşi declară independenţa.
În 1997 Republica Populară Chineză a preluat controlul asupra Hong Kong-ului, care fusese stăpînit de Marea
Britanie, iar în 1999 asupra teritoriului Macao, care fusese sub stăpînire portugheză, în urma unor înţelegeri cu
fostele puteri coloniale, prin care s-a angajat să păstreze economia de piaţă din aceste zone, conform sistemului
“o ţară, două sisteme”

2. CLIMA

Cea mai mare parte a Chinei se află într-o zonă moderată, cu anotimpuri distincte. Există diferenţe de climă care
se datorează musonilor, extinderii suprafeţelor de uscat şi diferenţelor considerabile în altitudine. În timp ce în
China centrala şi de sud-est este, în general, cald şi umed, în nord şi nord-est este relativ uscat.
China ajunge până la 35° latitudine, fapt care produce o mare variaţie în ceea ce priveşte climatul regional. În
multe zone, vara este fierbinte şi ploioasă, cu un mare grad de umiditate, şi iarna este uscată. În China de nord,
mai mult de 80% din precipitaţii cad în lunile de vară, dar numai 40% din precipitaţiile anuale au loc în China de
sud în aceeaşi perioadă.
5
În China de sud-est, în timpul anotimpului ploios, perioada iulie-septembrie, au loc taifunuri frecvente. La nord de
Chang Jiang (Râul Yangzi) iarna este extrem de rece.
Partea de nord-est are veri fierbinţi şi uscate, şi ierni lungi şi reci. Verile din zonele deşertice din Xinjiang şi
Mongolia interioară sunt, de asemenea, fierbinţi şi uscate, iar iernile reci şi uscate. În China centrală, verile sunt
fierbinţi şi umede, cu multe precipitaţii în lunile de sfârşit de vară. În regiunile joase din Yangzi, iarna este într-un
fel mai blândă decât în zonele centrale ale Chinei, cu munţii Loess, sau în Sichuan, care este înconjurat de munţi.
În regiunile din jurul Beijing-ului, Xi’an şi Zhenghou, se pot isca furtuni de nisip iarna şi primăvara.
În podişul Tibet-Qinghai (altitudinea medie: 4000 m), vara este scurtă, moderată şi caldă, în timp ce iernile pot fi
extrem de reci: nu prea sunt precipitaţii în timpul anului şi diferenţele de temperatură zi/noapte sunt mari. Un
climat blând, cu veri calde şi ierni răcoroase predomină în general în podişul înalt Yunnan-Guizhou; aici nu prea
sunt precipitaţii şi îngheţurile sunt rare.
China centrală are o climă subtropicală. Ploile cad regulat de-a lungul întregului an; verile sunt lungi, umede şi
călduroase, iar iernile sunt scurte, cu temperaturi mai scăzute.
China încadrează o mare varietate de forme de relief şi varietate corespunzătoare de resurse naturale. În general,
cele mai mari înălţimi de pe teritoriul Chinei se găsesc în vest, unde se află unii dintre cei mai înalţi munţi de pe
Pământ. Trei dintre aceştia, munţii Tien Shan, Kunlun şi Qinling, datează din perioada Paleozoică de ridicare
muntoasă (orogeneză), care a început în perioada Carboniferă şi s-a terminat în perioada Permiana, când toate
porţiunile de pământ ale Terrei s-au unit pentru a forma un singur supercontinent, Pangaea. Munţii Himalaya, sunt
de origine mai recentă. S-au format când sedimentele odată depozitate într-o mare mezozoică, numite “tethys”, au
fost strânse într-un loc şi ridicate la suprafaţă datorită coliziunii Indiei cu Eurasia, eveniment ce a început în timpul
epocii Oligocene a perioadei Tertiare, în urmă cu aproximativ 40 milioane de ani. Numeroasele tipuri de munţi ale
ţării închid o serie de platouri şi bazine, care furnizează o considerabilă sursă de apă resurse minerale. Varietatea
de tipuri climatice, de la subpolară la tropicală şi incluzând mari zone alpine şi deşertice, suportă o magnifică viaţă
animală şi o deosebita floră.
3. POPULAŢIE

Mai mult de o cincime din totalul populaţiei Pământului trăieşte în China. China a dat naştere celei mai vechi
civilizaţii din lume şi are o istorie ce datează din urma cu 3500 de ani. Numele chinezesc “Zhong Guo”, care
desemneaza denumirea ţarii se traduce astfel: “Zhong”-mijloc, “Guo”-ţara, numindu-se astfel “Tara de mijloc” , o
6
referinţă la credinţa chinezească în care se spune ca ţară era centrul geografic al Pământului şi singura civilizaţie
adevarată. In secolul al XIX-lea, China a devenit o naţiune slabă din punct de vedere economic şi politic, dominată
de puteri străine.
Prima masurare a numărului populaţiei după preluarea statului de către comunişti a avut loc în 1953. La acea data,
populaţia Chinei era de 582.600.000 locuitori. La cea de-a doua măsurare, care a vut loc in 1964, s-a arătat o
creştere până la 694.580.000; la cea de-a treia , în 1982, măsuratorile au arătat o populaţie de 1.008.180.000
(fără Hong Kong, Macau şi Taiwan), făcând din China primul stat care a trecut pragul de un miliard de oameni.
Intre 1953 si 1997, rata mortalitatii a scăzut de la 22,5 la aproximativ 7 la 1000 de locuitori; rata natalităţii a scăzut,
de asemenea, de la 45 la 1000 de locuitori in 1953, la aproximativ 16,4 in 1997. Ca rezultat, creşterea numărului
de oameni s-a micşorat de la 22,5 la mie, în 1953, la 0,9 la mie in 1997. Chiar şi în aceste condiţii, China tot
inregistrează o creştere anuală a populaţiei de aproape 11 milioane de oameni.
4. COMERŢUL EXTERIOR ÎN RELAŢIA BILATERALĂ

Evoluţie generală

Faţă de perioada similară a anului trecut, comerţul exterior chinez tinde să înregistreze o scădere a surplusului
balanţei comerciale, fiind influenţat de multipli factori macroeconomici: accentuarea inflaţiei interne, aprecierea
semnificativă a monedei naţionale, creşterea valorii şi cheltuielilor cu forţa de muncă, efectele distorsiunilor din
piaţa imobiliară, plasamente reduse ale rezervelor valutare, creşterea globală a preţurilor resurselor, recesiunea
economică globală.

În valoare totală, comerţul exterior al Chinei a înregistrat şi în semestrul I al anului 2008 o tendinţă crescătoare,
fiind impulsionat şi de dinamica comercial-investiţională corelată pregătirilor pentru Jocurile Olimpice Beijing
2008. Astfel, potrivit datelor statistice chineze, volumul total al schimburilor comerciale ale Chinei a fost de peste
1233 miliarde USD (în creştere cu 25,7% faţă de semestrul I al anului 2007) din care peste 666 miliarde
USD au reprezentat exportul chinez (în creştere cu 21%) şi 567 miliarde USD, importurile Chinei (în
creştere cu peste 30%).

Uniunea Europeană, se păstrează şi în acest semestru partenerul de afaceri nr.1 al Chinei, valoarea totală a
schimburilor comerciale fiind de peste 202 miliarde USD (în creştere cu 20%) cu o debalanţă de 72 miliarde
7
USD, în defavoarea UE. Cei mai importanţi actori ai schimburilor comerciale ale Chinei cu Europa în acest
semestru sunt : Germania (54 miliarde USD), Olanda (24 miliarde USD), Anglia
( 21 miliarde USD), Italia (18 miliarde USD), Franţa (18 miliarde USD).

România cu o valoare totală a schimburilor comerciale pe primul semestru de 1,5 miliarde USD, înregistrează o
dinamică în relaţia bilaterală cu China, comparativă cu Slovacia (1,49 miliarde USD), Portugalia (1,14 miliarde
USD) şi Luxemburg
( 1,3 miliarde USD), aflându-se în faţa Bulgariei (656 milioane USD), Islandei (62 milioane USD), Lichtenstein (21
milioane USD), Maltei ( 635 milioane USD) şi a ţărilor baltice.

În relaţia cu SUA, în primul semestru al anului 2008 comerţul exterior chinez are o evoluţie aparte, importurile
înregistrând o creştere cu 24,5% în timp ce exporturile doar 8%. Astfel valoarea totală a operaţiunilor de comerţ
exterior cu SUA a fost de 158 miliarde USD, cu o debalanţă de 75 miliarde USD în defavoarea părţii americane.

Statele asiatice au constituit şi în acest semestru eşalonul stabil de parteneri de comerţ, astfel încât valoarea
totală a schimburilor comerciale ale Chinei cu restul Asiei a fost de 666 miliarde USD ( în creştere cu 25,7%) cu o
debalanţă de 40 miliarde în defavoarea Chinei.

Cel mai spectaculos procent de creştere al comerţului exterior chinez în semestrul I, 2008 se înregistrează în
relaţia cu statele din Africa, motivat de interesul sporit manifestat de către China pentru consolidarea poziţiei pe
piaţa resurselor de hidrocarburi şi minerale din acest continet. Astfel, comerţul exterior total sino-african a fost, în
perioada analizată, 53 miliarde USD (în creştere cu 65,6%) cu o debalanţă de 8 miliarde USD în defavoarea
R.P.Chineze.

Evolutia schimburilor comerciale romano-chineze pe semestrul I al anului 2008

In cursul primului semestru al anului 2008, schimburile comerciale romano-chineze au continuat trendul ascendant
inceput in anul 2005. Astfel, conform datelor statistice vamale din R.P.Chineza, volumul total al schimburilor
comerciale bilaterale la data de 30 iunie 2008 a fost de 1571,56 milioane USD, cu o crestere de 34,8% fata de
aceeasi perioada a anului trecut, din careexportul romanesc reprezinta 179,45 milioane USD, cu o crestere de
46,8% fata de aceeasi perioada a anului 2007, in timp ce exportul chinez in Romania a inregistrat o valoare de
1395,71 milioane USD, cu o crestere de 33,4% fata de perioada similara a anului precedent.
Conform datelor statistice din Romania, volumul total al schimburilor comerciale bilaterale, la data de 30 iunie
2008, s-a situat la 1712,82 milioane USD, din care exportul a fost de 136,97 milioane USD, iar importul de
1575,85 milioane USD. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, exportul romanesc a crescut cu 31,91%, iar
8
importul din China a crescut cu 75,33%. Soldul balantei comerciale, conform statisticii chineze a fost de – 1216,26
milioane USD, iar conform statisticii din Romania, a fost de – 1438,88 milioane USD.
Se constata existenta in continuare a diferentelor intre datele statistice din cele doua tari, dar, fata de anii anteriori
cand valorile erau foarte mari, in primul semestru al acestui an, aceste diferente nu mai sunt asa de mari si se pot
argumenta prin modul de inregistrare a exporturilor si importurilor in cele doua tari, respectiv exportul se
inregistreaza in Romania la preturi FOB, pe cand in China se inregistreaza la preturi CIF, inclusiv valoarea
transportului, care nu depaseste cca.20% din valoarea marfurilor. Deci, o valoare mai mica a exportului romanesc
(136,97 milioane USD), conform datelor vamale din Romania este justificata fata de valoarea de 179,45 milioane
USD inregistrata de catre vama chineza. Aceeasi situatie este valabila si la importuri.

Structura exportului romanesc in R.P.Chineza, conform statisticii vamale chineze, pe grupe de marfuri ,se prezinta
astfel:

Grupa de marfuri Volum la 30.06.2008 %
(179,45 milioane USD)
- Masini, utilaje, echipamente electrice: 75,070 41,82
- Metale, concentrate si deseuri neferoase: 44,393 24,74
- Produse chimice, plastice, cauciuc: 19,478 10,85
- Produse textile, confectii, incaltaminte, piele: 18,200 10,14
- Cherestea, produse din lemn, celuloza: 14,700 8,19
- Produse metalurgice: 2,922 1,63
- Aparatura optica, AMC: 2,498 1,39
- Alte produse(alimentare, vinuri, mobile,etc): 2,209 1,24

In structura exporturilor romanesti pe piata chineza, in primele sase luni ale anului curent, au predominat grupa de
produse ale industriei constructoare de masini(cca.41,82%), grupa de metale si concentrate de neferoase,
inclusive deseuri (24,74%), grupa de produse chimice(10,85%) si grupa de textile si confectii
(10,14%).Principalele produse la exportul romanesc au fost:componente pentru turbine, masini unelte, rulmenti,
micro-cuptoare pentru tratamente termice, utilaje si echipamente electrice, cherestea de fag, panouri din lemn,
lemn stratificat, solventi clorurati, ingrasaminte complexe NPK, metale neferoase, concentrate de plumb, cupru si
argint, deseuri de cupru, confectii si tricotaje. In grupa de produse alimentare se regasesc vinurile si bauturile
spirtoase.
Se constata, in continuare diminuarea exportului de produse metalurgice (1,39%) pe primele sase luni ale anului
curent, produse care au influentat negativ volumul comertului bilateral care, pana in anii precedenti, reprezentau
cca. 50% din totalul exportului pe piata chineza. Cu toate acestea, structura exportului romanesc s-a imbunatatit
9
considerabil, in sensul ca au aparut mutatii pozitive prin cresterea evidenta a grupei de marfuri din domeniul
constructiilor de masini, aparatura optica si de control, in detrimentul grupelor de materii prime si materiale de
productie, respectiv produse metalurgice si produse din lemn.
In primele 6 luni ale anului curent au fost exportate in Romania produse din grupa industriei constructoare de
masini, cca.55%, produse textile si confectii-imbracaminte, cca.10,4%, materiale de constructii, cca.6,4%,
aparatura optica, tehnica de calcul, tv, cca.6,0%, produse metalurgice, cca.5,7%. Au cunoscut o crestere foarte
mare (cca.8,0%) produsele din lemn, respectiv MDF, mobilier si usi. Fata de anii precedenti, grupa de produse
textile si confectii are o scadere evidenta dar, se constata o crestere continua la grupele de materiale de
constructii si produse metalurgice.Cresterea puternica a exportului chinez de produse metalurgice in Europa ,
inclusiv in Romania, a devenit deja o problema sensibila in cadrul comertului bilateral cu UE si in acest sens, UE a
solicitat deja investigatii pentru impunerea de taxe anti-dumping pentru mai multe categorii de produse
metalurgice.

In primul semestru al anului 2008, atat dupa statistica vamala chineza cat si cea a Romaniei, s-a inregistrat o
crestere evidenta a exportului romanesc in China (46,8% si respectiv 31,91%), precum si o imbunatatire a
structurii exportului si importului, prin cresterea grupei de masini si utilaje la export si scaderea grupei de textile si
confectii la import.
Urmare vizitelor reciproce ale demnitarilor romani si chinezi in prima parte a anului 2008, respectiv vizita in
Romania a vicepremierului chinez Zeng Peiyan (ianuarie 2008), vizita in R.P.Chineza a domnului ministru Ovidiu
Ioan Silaghi, cu ocazia lucrarilor Comisiei MIxte (aprilie 2008), vizita in Romania a presedintelui Conferintei
Consultative Populare a R.P.Chineza Jia Qinglin (mai 2008), precum si a Misiunii Economice romane cu sustinere
guvernamentala (mai 2008), in cadrul convorbirilor bilaterale care au avut loc, a fost evidentiata dorinta ambelor
parti de a impulsiona dezvoltarea in continuare a relatiilor comerciale bilaterale. Cu ocazia vizitei in Romania a
domnului Jia Qinglin , misiunea economica chineza a semnat contracte pentru achizitii produse romanesti in
valoare de cca.86 milioane USD iar misiunile economice romane prezente in R.P.Chineza au identificat noi
oportunitati de export vinuri, produse chimice, produse din lemn, masini unelte, etc.

5. EFECTE ALE CRIZEI FINANCIARE ŞI ECONOMICE MONDIALE

Şocul provocat de criza financiară mondială, are alte dimensiuni în spaţiul R.P.Chineze datorită, în primul rând,
modelului neconvenţional, hibrid, al sistemului socio-politic şi economic adoptat de către această ţară care a
cunoscut în ultimii 12 ani creşteri economice de peste 10%. Devenită exportator al planetei, China se confruntă
cu spectrul unei reduceri drastice ale acestei activităţi, care poate avea efecte grave în planul stabilităţii şi
armoniei sociale. Existenţa în continuare a discrepanţelor majore dintre mediul rural şi cel urban industrializat,
10
reprezintă un factor destabilizator în contextul crizei financiare globale. Criza financiară şi curând recesiunea
economică mondială, survin în momentul în care China se aştepta la începerea unei perioade relaxate de
amortizare a investiţiilor enorme efectuate în perioada premergătoare Jocurilor Olimpice 2008. La acestea se
adaugă faptul că R.P.Chineză a suferit în anul 2008 o serie de încercări extrem de dificile, care au culminat cu
catastrofa naturală din Provincia Sichuan. Unul dintre factorii agravanţi, este constituit de prezenţa în faza
premergătoare crizei mondiale, a unui procent semnificativ de capital speculativ în China în special în domeniul
imobiliar.

6.CADRUL JURIDIC

Cadrul juridic al relatiilor bilaterale dintre Uniunea Europeană si R.P.Chineză

Relatiile bilaterale dintre Uniunea Europeana si R.P.Chineza sunt reglementate de o serie de acorduri si
tratate care constituie cadrul juridic de desfasurare al acestora. Aceste acorduri sunt prezentate in Anexa 1.

Întrucât “Tratatul de Cooperare Economică si Comercială” din anul 1985 nu mai corespunde situatiei
actuale, cele doua parti au convenit sa negocieze un nou Acord mai amplu care sa cuprinda atât aspectele
cooperării economice cat si pe cele politice, respectiv Acordul Cadru UE-China Pentru Parteneriat si Cooperare şi
s-a stabilit ca negocierea noului acord să înceapă in anul 2007. Rundele de consultări şi convorbiri desfăşurate în
cursul anului 2007 şi 2008 au culminat cu summit-ul UE-China care a avut loc la 24 şi 25 octombrie 2008 la
Beijing, dar fără să fie înregistrat vreun progres în acest sens.

Atât China pentru UE cât şi UE pentru China reprezintă parteneri strategici, cadrul general de derulare al
evenimentelor de natură politico-economică dintre cele două entităţi fiind caracterizat de o componentă
suplimentară de diplomaţie. În pofida multiplelor disfuncţii de natură comercială relaţia dintre UE şi China are
continuitate şi consistenţă.

Cadrul juridic al relatiilor bilaterale dintre România si R.P.Chineză

Cadrul juridic care reglementeaza raporturile economice romano-chineze include toate acordurile esentiale
necesare bunei desfasurari a relatiilor economice, inclusiv acordul economic si comercial, cel de evitare a dublei
impuneri si cel de promovare si protejare reciproca a investitiilor.

11
De-a lungul anilor au fost semnate si sunt in vigoare o serie de acorduri, protocoale si conventii de cooperare in
numeroase alte domenii economice care sprijina dezvoltarea unor sectoare economice de interes pentru ambele
parti.

În anexa 2 sunt prezentate cele mai importante documente extrase din cadrul juridic bilateral.

In vederea armonizarii cadrului juridic de desfasurare a relatiilor economice ale Romaniei cu R.P.Chineza cu
cadrul juridic comunitar, in luna martie 2006 Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei si Comertului si
Ministerul Finantelor Publice din Romania impreuna cu ministerele similare din R.P.Chineza au inceput negocierile
pentru adaptarea Acordului Economic si Comercial si a Acordului privind Promovarea si Protejarea Reciproca a
Investitilor cu cadrul juridic al Uniunii Europene.

Astfel, in luna august 2006, urmare negocierilor dintre cele doua parti, au fost parafate la Beijing Acordul de
cooperare economica si Protocolul aditional la Acordul privind Promovarea si Protejarea Reciproca a Investitiilor
care a fost semnat în luna aprilie 2007 cu ocazia vizitei în România a viceprimministrului Hui Liang Yu. Acordul de
cooperare economica a fost semnat la Bucuresti, la data de 19 octombrie 2006, cu ocazia Sesiunii a XVIII-a a
Comisiei Mixte interguvernamentale romano-chineze. Dupa intrarea in vigoare a noului Acord, Acordul economic
si comercial intre Guvernul Romaniei si Guvernul R.P.Chineze, semnat la Bucuresti, la data de 12 iulie 1994, isi va
inceta valabilitatea, fara a afecta intelegerile si contractele deja incheiate in baza acestuia. De asemenea, cu
aceasta ocazie a fost semnat si Protocolul Sesiunii a XVIII-a a Comisiei Mixte.

În luna martie 2006, a fost negociat şi parafat Memorandumul de Înţelegere privind cooperarea dintre Autoritatea
Naţională a Vămilor din România şi Administraţia Generală a Vămilor din R.P.Chineză, în domeniul vamal. Acest
document a fost semnat cu ocazia Vizitei de Stat a Preşedintelui României în R.P.Chineză din luna martie 2006.

Deasemenea, cu aceiaşi ocazie a fost semnat Protocolul de Cooperare în domeniul promovării investiţiilor
reciproce, dintre ARIS şi Agenţia Chineză pentru Promovarea Investiţiilor.

4. AFACERI

România înregistrează o creştere a vizibilităţii pe piaţa asiatică în general şi chineză în special atrăgând interesul
companiilor locale prin avantajele oferite de mediul investiţional şi de elementele rezultate din calitatea de membru
al UE, deţinută de către ţara noastră. Firmele româneşti care acceseză piaţa chineză găsesc cu mult mai multă
uşurinţă parteneri formaţi în economia liberă chineză, în care statul are din ce în ce mai puţine intervenţii.
12

Oportunităţi şi produse noi identificate de către BPCE Beijing pentru export în R.P.Chineză
Corespunzător dezvoltării economice dinamice înregistrate de către R.P.Chineză în ultimii ani, se remarcă o
creştere a atractivităţii oportunităţilor de afaceri, în special al acelora provenind din mediul de afaceri provincial.
Astfel, în cursul anului 2006 a crescut potenţialul pentru iniţierea de proiecte de cooperare cu provinciile situate în
regiunea de nord est a Chinei, profilată pe proiecte industriale de anvergură vizând amplul program
guvernamental de modernizare al fostelor baze industriale. În acelaşi timp, prezintă interes oportunităţile oferite de
provinciile situate în regiunile de vest ale Chinei din domeniul exploatării resurselor materiale şi energetice.

În cursul anului 2008 au fost identificate noi produse potenţial a fi exportate în R.P.Chineză, după cum urmează :

- Vinuri ; se constată o creştere a exporturilor de vinuri româneşti iniţiate în cursul anului 2006.
- Produse chimice: solventi clorurati, glicoli, polioli, sulf de petrol, cauciuc sintetic NBR, sare, polipropilena,
polietilene, acrilonitril, celuloza, DOP, anhidrida ftalică, acid tereftalic etc.
- Uscătoare pentru cherestea
- Utilaje si echipamente miniere, seturi complete pentru echipamente de foraj, extractie şi transport cărbune,
echipamente de ventilaţie pentru minele de cărbuni de mare adâncime, echipamente de siguranţă pentru
prevenirea incendiilor, echipamente pentru diminuarea efectelor provocate de exploziile subterane.
- Motoare de avion tip M14P
- Echipamente energetice (cazane)
- Rezervoare de oţel inox pentru stocarea produselor petroliere
- Prese pentru fabricarea anvelopelor
- Masini unelte la tema
- Masini unelte pentru rectificarea cilindrilor laminor
- Componente pentru reactoare de hidrogenare
- Echipamente speciale pentru metalurgie
- Cooperare în domeniul exploatării şi producerii Uraniului.
- Cooperare în domeniul energetic (protecţia mediului, reducerea consumului de energeie, Protocolul de la
Kyoto)

În acelaşi timp, companiile româneşti pot iniţia primele contacte în vederea dezvoltării unor afaceri cu firme
chineze, participând la manifestările promoţionale sau misiunile economice organizate de către Departamentul de
Comeţ Exterior.

13

Reglementări de comerţ exterior

Ca efect al integrării României în UE, la 1 ianuarie 2007 totalitatea reglementărilor de comerţ exterior comunitare
se aplică unitar asupra operaţiunilor comerciale dintre România şi China. Din punct de vedere al reglementărilor
interne, China se află într-un proces de armonizare al cadrului juridic comercial, în rezonanţă cu obligaţiile
asumate prin aderarea la OMC şi adaptat elementelor economiei de piaţă.

Licenţe de import

Continua, desi mult redus, sistemul de acordare a licentelor de import, dar a crescut numarul firmelor care
pot fi autorizate sa desfasoare operatiuni de comert exterior.
Autorizarea firmelor private reprezinta un pas decisiv spre liberalizarea economiei chineze, in concordanta
cu obligatiile asumate de China odata cu admiterea ei in Organizatia Mondiala a Comertului (OMC).
Asistam la o tendinţă de echilibrare a prerogativelor in domeniul operatiunilor de comert exterior, respectiv
punerea treptata pe picior de egalitate a firmelor de stat cu cele colective si private.
Intreprinderile de stat de comert exterior (ICE) au numai rolul de intermediari: cand o firma nu dispune de
licenta de import, recurge la un ICE pentru realizarea operatiunii respective, in schimbul unui comision.

Tariful vamal

Din anul 1992, tariful vamal chinez se bazeaza pe Nomenclatorul International al Sistemului Armonizat de
Desemnare si Codificare, pana la nivelul de 6 cifre si consta in subdiviziuni pana la 8 cifre. La 1 ianuarie 2006 a
intrat în vigoare noul tarif Vamal al R.P.Chineze care se aplică nediscriminatoriu tuturor produselor de import
provenite din ţările membre OMC.
Taxele vamale se aplica asupra valorii CIF a marfurilor.

Impozite

Din ianuarie 1994, China a introdus in sistemul sau fiscal taxa pe valoare adaugata (TVA). TVA se aplica
asupra tuturor bunurilor, inclusiv a celor din import.
TVA este de 17%, iar asupra anumitor produse precum cereale, uleiuri vegetale, ingrasaminte agricole si
carti, TVA-ul este de 13%.
Sunt exceptate de TVA anticonceptionalele, cartile vechi, ajutoarele internationale si produsele importate
pentru handicapati si destinate in exclusivitate folosintei acestora.
14
Anumitor produse, considerate de lux si celor care dauneaza sanatatii li se aplica un impozit special asupra
consumului, situat in marja 3-45%. In aceasta categorie se includ tutunul, bauturile alcoolice, cosmeticele,
parfumurile, bijuteriile, benzina, motocicletele, vehiculele cu motor si articolele pentru jocurile de artificii.

Marcile

Drepturile de protectie a marcilor in China se dobandesc prin inregistrare aplicandu-se principiul primului
care obtine dreptul respectiv. Ca atare firmele trebuie sa-si inregistreze marcile cat pot de rapid, pentru a nu se
confrunta cu situatii neplacute.
Marcile pentru servicii: publicitate, banci, restaurante, invatamant, telecomunicatii, etc. pot fi inregistrate si
se bucura de aceeasi protectie ca si bunurile.
Dreptul asupra marcilor este valabil timp de 10 ani de la data aprobarii acestuia si inscris ca atare in
registrul marcilor. Se reinoieste pe perioade de 10 ani.
Proprietarii unei marci pot autoriza folosirea acesteia de catre terti, pe baza de licenta.
Marcile se inregistreaza sub jurisdictia STATE ADMINISTRATION FOR INDUSTRY AND COMMERCE.

Patentele

Regimul acestora este reglementat prin Legea Patentelor din anul 1985. China este membra a Tratatului de
Cooperare in materie de Patente (PCT), din anul 1994. Patentele in China sunt garantate conform principiului
primei solicitari de inregistrare. Sunt 3 tipuri de patente recunoscute: inventii, modele utile si proiecte.
Patentele se administreaza de Biroul de Stat pentru Patente.

Etichetare

Exista reglementari privind modul de etichetare a alimentelor si bauturilor.
Organismul care supravegheaza indeplinirea normativelor respective este CHINA STATE BUREAU OF
TECHNICAL SUPERVISION.
Exportatorul trebuie sa-si inregistreze etichetele si si sa prezinte apoi etichete noi cu specificatii tehnice
redactate in limba chineza, care trebuie lipite pe ambalaj sub controlul organismului mentionat.
Pentru celelalte grupe de produse trebuie lipite etichete scrise in limba chineza pe care sa figureze: numele
tarii de origine, producatorul, produsul si o certificare din care sa reiasa ca indeplineste normativul impus de catre
tara de origine.

15
Inspectia marfurilor

Guvernul chinez acorda mare importanta inspectiei bunurilor importate si exportate. La 29 martie 1998, a
luat fiinta STATE ADMINISTRATION FOR ENTRY-EXIT INSPECTION AND QUARANTINE (AQSIQ). Acest
organism publica o lista cu bunurile importate care sunt supuse inspectiei. Inspectiile se refera la aspecte de
calitate, cantitate, greutate si la norme de sanatate si igiena. La baza efectuarii inspectiei stau standardele
obligatorii stabilite prin legi sau clauzele stabilite prin contractele internationale.
Daca marfurile inspectate nu indeplinesc standardele prevazute, SAIQ emite un certificat in baza caruia se
pot emite reclamatii de compensare.

Comercializarea marfurilor

Vânzarea

Negocierile cu partenerii chinezi au un caracter specific, aparte.
Exportatorul roman trebuie sa se inarmeze cu multa rabdare, pentru a depasi cu bine etapele absolut
necesare in negociere: crearea de relatii apropiate, stabilirea unei increderi reciproce, de prietenie cu importatorul.
O cerinta de baza o reprezinta seriozitatea, prezentarea fara echivoc a pozitiei in negociere, stabilirea unor
eventuale scaderi de preturi numai dupa discutii serioase, etc.

Recomandăm deosebită precauţie în stabilirea partenerului de afaceri, în ultimul timp existând cazuri de
firme a căror activitate este concentrată pe operaţiuni ilegale, prejudiciind în mai multe rânduri agenţi economici
români. Pentru protejarea intereselor firmelor româneşti, este necesară solicitarea unei verificări a partenerului,
adresată Ambasadei României, secţia economică.

Distribuţia

Distributia in China prin firme straine este inca limitata.
Investitiile straine au contribuit la cresterea gradului de cunoastere a functionarii sistemului de distributie in
tarile occidentale, ceea ce va avea consecinte favorabile pe termen mediu.
Principalele canale de vanzare si distributie sunt:
- marii distribuitori de stat, incepand de la intreprinderile de comert exterior si terminand cu marile magazine
si alte firme de stat;
- vanzarea directa catre intreprinderi si firme;
- companii autonome locale de distributie;
- intermediari, angrosisti si firme de import-export care detin licenta;
16
- distribuitori straini;
- retele proprii de distributie;
- mari magazine, hoteluri de 5 stele.

Modalitati de plata a exporturilor

- Depozitul: exportatorul incaseaza exclusiv in functie de cantitatea de marfa efectiv vanduta de detailist din
depozit;
- Finantarea: se folosesc frecvent termene de plata la 150-180 de zile dupa livrarea marfii;
- Acreditivul: si in acest caz se intampina dificultati la incasare, fiind uzual ca incasarea sa se efectueze dupa
intrarea efectiva a marfurilor in China (dupa vamuire).
De aceea se recomanda constituirea de depozite bancare de cate 10-15% din valoarea contractelor
incheiate, care sa fie sigur incasate, iar restul dupa intrarea marfurilor in China.

Regimul de vize

Cetatenii romani posesori de pasapoarte diplomatice sau de serviciu nu necesita viza, iar posesorii de
pasapoarte turistice necesita viza, aceasta eliberandu-se la sediul Ambasadei R.P.Chineze la Bucuresti sau al
Consulatului General al R.P.Chineze de la Constanta in baza unei invitatii sau a prezentarii biletelor de transport
dus-intors.
Cetatenii romani ce doresc sa calatoreasca in Hong Kong nu necesita viza, indiferent de tipul de pasaport
detinut, având drept de şedere pentru o perioadă de 90 zile.

Legaturi aeriene cu România

Cursa directă Bucureşti – Beijing, a fost suspendata in 2003.
Se pot folosi serviciile Turkish Airlines, KLM, Austrian Airlines, Aeroflot, Lufthansa, Air France, s.a.
Nu exista restrictii vamale la transportul obiectelor de valoare de catre persoanele fizice cu exceptia
obiectelor de patrimoniu.

Zile libere si program de lucru

Zilele nelucratoare sunt concentrate in jurul sarbatorilor nationale, respectiv:
- festivalul primaverii (anul nou chinezesc) stabilit anual in functie de pozitia lunii (fără dată fixă), este în
general in luna ianuarie sau februarie. Cu acest prilej organismele guvernamentale au liber o
17
saptamana iar firmele intre una si trei saptamani. Nu se recomanda calatoriile de afaceri in saptamana
premergatoare festivalului primaverii cand se desfasoara pregatirile pentru sarbatoare.
-1Mai este o mare sarbatoare in China si cu acest prilej se acorda o saptamana libera;
-1 Octombrie, ziua nationala a Chinei, prilej cu care de asemenea se acorda o saptamana libera.

Zile libere: sâmbetele şi duminicile

Program de lucru: 8,00-11,30; 13,30-17,00.
Nu exista o perioada pentru concedii, acestea fiind practic in perioadele libere mai sus mentionate.

Obiceiuri si reguli de protocol
Orele de masa sunt riguros respectate acestea fiind 11,30-13,00 pentru pranz si 18,00-19,00 pentru cina.

Reguli de protocol:

– obligativitatea de a prezenta o carte de vizită;
- respectarea strictă a orelor de masa;
- se serveste ceai;
- cand se ofera drept cadou băuturi, se oferă număr par de sticle.

ELEMENTELE DE CONTACT ALE REPREZENTANTELOR ROMANIEI IN R.P.CHINEZĂ

Ambasada Romaniei la Beijing
Adresa: Ri Tan Lu, Dong Er Jie, nr.2, 100600, Beijing
Telefon: 0086-10-65323442, 65323315
Fax: 0086-10-65325728
E-mail:ambasada@roamb.link263.com

Servicii oferite de ambasadă, cetăţenilor români care călătoresc în China în scop de afaceri:

• Informaţii de piaţă precum şi oportunităţi în vederea iniţierii de contacte comerciale,
• Organizare de evenimente cu caracter economic promoţional: seminarii de afaceri, forumuri,
prezentări şi expozeuri comerciale şi de marketing, contacte punctuale şi participări la tărguri,
expoziţii,
18
• Spaţii pentru organizarea unor activităţi de lucru: întâlniri, negocieri, semnare de documente oficiale,
etc.
• Prin intermediul Secţiei Consulare a ambasadei, se pot legaliza înscrisuri şi documente cu caracter
comercial sau corporative, conform legii,
• Diseminarea informaţiilor aferente ofertelor comerciale româneşti în mediul de afaceri chinez, prin
intermediul Camerelor Regionale de Comerţ (CCPIT) sau a Departamentelor de Comerţ Centrale şi
Provinciale, precum şi prin publicarea pe WEB site-ul unor organizaţii locale cu atribuţii în domeniul
dezvoltării afacerilor,
• Susţinerea intereselor companiilor româneşti care operează pe spaţiul chinez, prin apelarea la
structurile centrale şi locale ale administraţiei R.P.Chineze.

Consulatul General al Romaniei la Shanghai
Adresa: Xian Xia Lu, Hongqiao, Sun Plaza, West Tower, Room 305, 200336, Shanghai
Telefon: : 0086-21-62701146
Fax: 0086-21-62085105
E-mail:shromcongen@online.sh.cn

INSTITUŢII CHINEZE CU ATRIBUŢII IN COMERŢUL EXTERIOR

Ministerul Comerţului
Adresa: 2, Dong Chang An Da Jie
Telefon: 0086-10-65198694
Fax: 0086-10-65198902
E-mail: mofcom@mofcom.gov.cn
Web: www.mofcom.gov.cn

China Council for the Promotion of International Trade – CCPIT (Camera de Comert)
Adresa: Fu Xing Men Wai, nr1, 100860, Beijing
Telefon: 0086-10-68013344
Fax: 0086-10-68011370
E-mail: ccpit@public.east.cn.net
Web: www.ccpit.org
19

European Union Chamber of Commerce in China, (Camera de Comeţ a Uniunii Europene, în
R.P.Chineză)

Lufthansa Center, Office S-123,
50 Liangmaqiao Road,
Chaoyang District, Beijing 100016
+86 (10) 6462 2066
+86 (10) 6462 2067
euccc@euccc.com.cn

Suite 1709-1710,
Building No.1, Corporate Avenue,
No.222 Hu Bin Road, Shanghai
200021
+86 (21) 6385 2023
+86 (21) 6385 2381
shanghai@euccc.com.cn

Nanjing Liaison Office,
c/o Xuanwu hotel, 4F
193 Zhong Yang Road, Nanjing
210009, P.R. China
+86 (25) 8681 1888
+86 (25) 8681 1777
nanjing@euccc.com.cn

Garden City Hotel, Room 811,
No. 8 Daye Road, Chengdu,
Sichuan 610016
+86 (28) 8671 0577
+86 (28) 8666 5844
Chengdu@euccc.com.cn

3rd floor Julong Pavilion
221 Longkou W. Road, Tianhe
Guangzhou 510630, P.R. China.
+86 (20) 8758 0479
+86 (20) 6121 1006
prd@euccc.com.cn

BPCE Beijing

20

ANEXA 1

Relatiile bilaterale dintre Uniunea Europeana si R.P.Chineza sunt reglementate de o serie de
acorduri si tratate care constituie cadrul juridic de desfasurare al acestora, dupa cum urmeaza :

• Tratatul de cooperare economica si comerciala dintre Comunitatea Economica Europeana
si R.P.Chineza ,aprobat prin Reglementarea Nr 2616/85 din 16 septembrie 1985 a
Consiliului Europei.
• Acordul de cooperare stiintifica si tehnologica dintre UE si R.P.Chineza aprobat prin Decizia
din 2 decembrie 1999 a Consiliului Europei.
• Memorandumul de intelegere bilaterala dintre UE si Administratia Nationala a Turismului a
R.P.Chineze privind acordarea vizelor si regimul de calatorie a grupurilor turistice chineze in
spatiul european, aprobat prin Decizie a Consiliului Europei la 8 martie 2004.
• Acord de cooperare in domeniul realizarii sistemului de navigatie prin satelit –GALILEO
,intre Uniunea Europeana si statele membre pe de o parte si R.P.Chineza pe de alta
parte.(2004)
• Acordul dintre UE si R,P.Chineza de cooperare si asistenta mutuala in domeniul
problemelor vamale, adoptat prin Decizie a Consiliului Europei la 16 noiembrie 2004.

***

21
ANEXA 2

CADRUL JURIDIC
dintre Romania si R.P. Chineza

A. ACORDURI

• Acordul de cooperare economică între Guvernul României şi Guvernul
Republicii Populare Chineze
- semnat : 19 octombrie 2006
După ratificarea acordului de către cele două părţi, acesta va înlocui Acordul Economic şi
Comercial
• Acordul economic si comercial
- semnat: 12 iulie 1994;
- in vigoare din 11 ianuarie 1995;
- aprobat prin HG 759 din 30 octombrie 1994;
- publicat in MO 322 din 18 noiembrie 1994;
- valabilitate 5 ani, cu prelungiri automate de cate 1an.

• Acordul privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor
- semnat la 12 iulie 1994;
- in vigoare din 1 septembrie 1995;
- ratificat prin Legea 8 din 10 ianuarie 1995;
- publicat in MO 7 din 17 ianuarie 1995;
- valabil 5 ani si se prelungeste nedefinit pana la o eventuala notificare de incetare.
- A fost negociat şi semnat Protocolul Adiţional la acest acord în luna aprilie 2007 la
Bucureşti.

22
B. CONVENTII SI TRATATE

• Tratatul de asistenta juridica in materie civila si penala
- semnat la 16 ianuarie 1991;
- ratificat prin Legea 12 din 24 februarie 1992;
- valabil pe o perioada nedeterminata, inceteaza dupa un an de la denuntare.

• Conventia privind cooperarea in domeniul sanitar-veterinar si al sanatatii si
carantinei animalelor
- semnata la 9 septembrie 1997;
- aprobata prin HG 357 din 30 iunie 1998;
- pubicata in MO 253 7 iulie 1998;
- valabila 5 ani cu prelungire automata de inca 5 ani.

• Conventia consulara
- semnata la 16 ianuarie 1991;
- ratificata prin Legea 13 din 24 februarie 1992;
- valabila pe o perioada nedeterminata si inceteaza dupa 6 luni de la denuntare.

***

Sursa:www.dce.gov.ro

– 2008 -

1.
Libia – prezentare generala
2.
Situatia politico – economica a Libiei
3.

Regimul comercial, vamal, fiscal si pentru promovarea investitiilor straine
4.

Principalele manifestari promotionale organizate in Libia
5.

Considerente privind piata constructiilor in Libia si proiecte de dezvoltare
6.

Sistemul de taxe in Libia
7.

Zona Libera Misurata – Libia
8.

Piata de turism libiana
9.

Procesul de privatizare in Libia
10.

Programul de dezvoltare a sectorului energiei electrice pentru perioada 2005-2010
11.

Proiecte de investitii straine in Libia
12.

Consiliul oamenilor de afaceri din Libia- punct de referinta pentru relatii economice cu operatori privati- Libyan Businessmen Council (LYBC)
13.

Programe de dezvoltare economica si oportunitati de cooperare economica si investitii pentru operatorii economici romani
14.

Potentialul de absorbtie al pietei libiene pentru produse romanesti
15.

Uzante comerciale, financiare si diverse aspecte utile pentru piata libiana
16.

Coordonate de contact utile in Libia si pagini web
17.

Anexa privind legislatia economica si comerciala

I. Libia – prezentare generala

1.Marea Jamahirie Araba Libiana Populara Socialista (Libia) este situata pe coasta de Nord a Africii, la tarmul Marii Mediterane (coordonate geografice: 25 00 N, 17 00 E).

Granitele totale ale Libiei sunt de 4.348 km. Libia se invecineaza cu: Algeria 982 km, Ciad 1.055 km, Egipt 1.115 km, Niger 354 km, Sudan 383 km, Tunisia 459 km; frontiera mritima -1.770 km .

Punctele extreme ca inaltime din Libia sunt:

Sabkhat Ghuzayyil: – 47 m
Bikku Bitti 2.267 m

2. Capitala Libiei este Tripoli (Tarabulus-denumire araba, Oea-denumire a vechii asezari feniciene)), oras aflat in vestul tarii, pe litoralul Marii Mediterane. Orasul a fost fondat in secolul al IX-lea i.e.n. de fenicieni si a fost cucerit pe rand de cartaginezi, romani, vandali, arabi (in anul 643) si de turci (in 1551).

La 24 decembrie 1951, Tripoli a fost proclamat capitala administrativa a Libiei independente, iar in prezent este o localitate cu cca 1,6 milioane locuitori, oras cu o importanta activitate comerciala, financiara si industriala.

3. Conform recensamantului din anul 2006, situatia populatiei si cladirilor libiene se prezinta astfel:

Populatia Libiei: Populatia de nationalitate libiana: 5.850.000 locuitori.

Numarul de familii: 964.000 familii, dintre care 900.000 familii libiene, adica 94% din numarul total de familii din Libia. Conform aceleasi statistici, in Libia sunt 102,5 barbati la 100 de femei.

Numar de cladiri: 980.000, fata de 722.000 in anul 1994, respectiv o crestere cu 267.000.

Alte orase cu o densitate semnificativa a populatiei sunt: Benghazi, Sirte, Misurata, Tobruk, Zuara, Homs, Sebha, Gharian.

Densitatea medie a populatiei este de circa 2,7 locuitori/km2, iar rata de crestere a acesteia este estimata la circa 2,4%.

86% este densitatea populatiei urbane in Libia.

Libia este impartita in 25 de municipalitati (shabia), care la randul lor sunt organizate pe mai multe Comitete Populare.

Speranta de viata (75 de ani) este cea mai ridicata din Africa.

Populatia este constituita din arabi (musulmani suniti) si berberi (97%), greci, maltezi, italieni s.a.. Peste 90% din locuitori traiesc in zona litorala, in regiunile Tripoli si Benghazi.

4. Suprafata Libiei este de 1.759.540 km2, iar tarmul libian al Marii Mediterane are 1.770 km..

5. Clima este tropicala si subtropicala in nord. In zona sahariana din sud si est se inregistreaza cele mai inalte temperaturi de pe glob. Precipitatiile sunt reduse, iar iernile blande.

Cea mai calda luna – august, media zilnica 330 C.

Cea mai rece luna – ianuarie, media zilnica 80 C.

Cea mai uscata luna – iulie, cu o medie a caderilor de apa de 1 mm/m2.

Cea mai ploioasa luna – decembrie, cu o medie a caderilor de apa de 94 mm/m2 (valorile sunt valabile pentru capitala).

5. Religia de stat este islamul (musulmanii suniti reprezinta 97% din populatie).

6. Moneda nationala este dinarul libian (LD), cu subdiviziunea dirham (1dinar libian = 1.000 Dirhami).

Bancnotele sunt disponibile in valorile de 20, 10, 5, 1 Dinar libian, 0,5 dinar (500 dirhami) si 0,25 dinar (250 dirhami).

Teoretic exista si monede, cu valori de: 250, 100, 50, respectiv 20 dirhami, care insa nu sunt uzitate.

Cursul de schimb al dinarului libian variaza in raport cu principalele valute conform evolutiei de pe piata valutara internationala, fiind in prezent de cca 1,26 DL pentru 1 USD si 1,77 DL =1 EURO .

7. Limba oficiala in Libia este araba. Alte limbi folosite de oamenii de afaceri sunt engleza si, intr-o masura mult mai redusa, italiana.

Denumirile strazilor, ale magazinelor, anunturile publice, semnele de circulatie, indicatoarele rutiere etc. sunt exclusiv in limba araba.

8. Conform materialelor de specialitate, PIB/locuitor este de aproximativ 4.621 USD.

9. Ora Libiei este UTC + 2 (nu se foloseste ora de vara).

10. Energia electrica: 220 volti, 50 hz. (tipurile de prize sunt diverse, de regula standarde britanice si italiene. Pentru folosirea diferitelor aparate de uz casnic sau electronice sunt recomandate surse de stabilizare si back up.

11. Unitati de masura: se foloseste in principal sistemul metric si kilogramul cu multiplii si submultiplii.

12. Telecomunicatii: – codul de tara: (00) 218; Tripoli (0) 21.

– codul Internet: LY.

Retele de telefonie folosite: GSM 900 si 1800.

Operatori GSM locali: Compania Generala a Postei si Telecomunicatiilor, companiile Libyana si El Madar. Sistemul GSM nu permite deocamdata roaming cu tara noastra, fiind in curs de dezvoltare sistemul de conectare cu statele vecine Libiei si principalii parteneri comerciali occidentali.

Nu exista, deocamdata: Carte de telefoane (« Pagini albe ») sau “Pagini Aurii” si nici, din pacate, un ghid al firmelor libiene de tipul “Business Directory”.

Locuintele si sediile administrative nu au numerotatie.

Tipul semnalului de televiziune – PAL.

13. Sarbatoarea nationala si alte sarbatori publice.

Ziua nationala a Libiei se serbeaza pe data de 1 Septembrie (aniversarea Revolutiei din 1969).

Ca urmare a aplicarii calendarului islamic, sarbatorile religioase (Eid Al-Adha, Anul Nou Islamic, Ashoura, Mouloud, Eid Al-Fitr) isi schimba datele de la un an la altul.

Exista o serie de sarbatori mai putin importante si sunt organizate periodic Congrese Populare care intrerup activitatile economice sau eventuale contacte cu autoritatile si oamenii de afaceri locali, fara ca acestea sa aiba o data fixa.

14. Forma de guvernamant este “Jamahiria” (statul maselor). Nu exista oficial functia de presedinte/sef al statului. Sistemul legislativ se bazeaza pe sistemul italian si britanic, cu influente egiptene.

Principalii demnitari de rang inalt ai Libiei sunt :

- col. MUAMMAR EL GHADAFIi, liderul Revolutiei, sef al statului ;

- COMITETUL POPULAR GENERAL (GUVERN)

SECRETARUL COMITETULUI POPULAR GENERAL (PRIM MINISTRU)

- Dr Al Bahgdadi Ali AL MAHMOUDI

SECRETAR ADJUNCT AL COMITETULUI POPULAR GENERAL (VICE PRIM MINISTRU)

- Dr. Abdel Hafiz Mahmud AL-ZLAYTINY

SECRETARUL COMITETULUI POPULAR GENERAL PENTRU RELATII EXTERNE SI COOPERARE INTERNATIONALA (MINISTRUL DE EXTERNE)

- Abderrahmane Mohamad SHALGAM

SECRETARUL COMITETULUI POPULAR GENERAL PENTRU PLANIFICARE

- Dr. Al-Taher Al-Hadi AL-JHEIMI

SECRETARUL COMITETULUI POPULAR GENERAL PENTRU FINANTE

- Mohammed Ali AL-HUWAYJ

SECRETARUL COMITETULUI POPULAR GENERAL PENTRU ECONOMIE,COMERT SI INVESTITII

- Dr. Ali AbdelAziz Al-ISSAWI

SECRETARUL COMITETULUI POPULAR GENERAL PENTRU MUNCA SI FORMARE PROFESIONALA

- Ing. Maatoug Mohamad MAATOUG

SECRETARUL COMITETULUI POPULAR GENERAL PENTRU AGRICULTURA SI EFECTIVE ANIMALE

- Abu Bakr Al-Mabruk AL-MANSURI

SECRETARUL COMITETULUI POPULAR GENERAL PENTRU INDUSTRIE SI MINERALE

- Ali Yusuf ZIKRY

SECRETARUL COMITETULUI POPULAR GENERAL PENTRU TRANSPORTURI SI COMUNICATII

- Dr. Muhammad Abu Ajila AL-MABRUK

SECRETARUL COMITETULUI POPULAR GENERAL PENTRU ELECTRICITATE, APA SI GAZE

- Ing Omran Ibrahim ABU-KRAA

SECRETARUL CONGRESULUI GENERAL AL POPORULUI

(PRESEDINTELE PARLAMENTULUI)

- Al Zanati Mohamad AL ZANATI

15. Relatiile diplomatice dintre Romania si Libia au fost stabilite la 14 februarie 1974.

Romania a deschis Ambasada de la Tripoli in 1974 (aceasta fiind condusa de ambasadori rezidenti sau insarcinati cu afaceri a.i.), iar Libia a infiintat Ambasada sa la Bucuresti in 1975 si a inchis-o la data de 30 iunie 2007.

16. Relatii internationale : Libia dispune de peste 80 de oficii diplomatice in strainatate, iar un numar aproximativ egal de state au ambasade la Tripoli si Consulate Generale la Benghazi si in capitala libiana.

Libia este membra a 186 de organizatii din care amintim: O.N.U., UNESCO, FAO, G-77, OPEC, O.M.S., O.C.I., AIEA.

Libia este membra fondatoare a Uniunii Africane si Comunitatii Sahelo-Sahariene (Cen-Sad). Este membra a Uniunii Maghrebului Arab (UMA), OAPEC, Ligii Statelor Arabe (LSA), iar din iunie 2006 Libia este membra si a organizatiei sub-regionale economice central si est-africane – COMESA

Libia este stat membru al FMI, grupului Bancii Mondiale, Bancii de Dezvoltare Africane, Bancii de Dezvoltare Islamice, Fondului Monetar Arab s.a.

II. Situatia politico- economica a Libiei

II.1.Considerente generale

Ca urmare a Ordinului executiv din 20.09.2004 al Presedintelui american prin care s-a ridicat embargoul economic, comercial si de transport al SUA fata de Libia (exceptii la exportul de tehnologie informationala si armament), ridicarii sanctiunilor economice ale UE (15.10.2004) impuse Libiei, precum si prin aprobarea solicitarii autoritatilor libiene de incepere a negocierilor de aderare a Libiei la Organizatia Mondiala a Comertului, aceasta tara a devenit o destinatie privilegiata pentru delegatiile la nivel inalt, parlamentare, guvernamentale din state membre ale UE, SUA, Japonia, RP China, Australia, tari africane, Brazilia, India, Coreea de Sud, Malaezia, Venezuela s.a. Receptivitatea crescândă faţă de exigenţele şi standardele politice ale ţărilor occidentale, precum şi remodelarea politicii interne şi externe într-o direcţie moderată, partenerială şi reformatoare, constituie tendinte pozitive in evaluarea oportunitatilor de afaceri si investitionale pe piata libiana. In paralel, exista riscul dezvoltarii decalajelor economice si politice rezultate din deschiderea fata de comunitatea democratica internationala, in comparatie cu vecinii africani din zone mai populate si mai sarace fata de Libia, precum si dificultatile inerente tranzitiei de la economia centralizata etatista la o economie de piata, integrata in procesele globale economice si circuitele financiare internationale. Principalii parteneri comerciali ai Libiei sunt Italia (1,5 miliarde EUR in 2005), Germania, Marea Britanie, Spania, Turcia, Coreea de Sud, Tunisia, Belgia, Spania.

II.2. Indicatori macroeconomici si financiari ai Libiei 2001- 2006 (si estimativi 2007):

2003

2004

2005

2006

2007 (est)

PNB la pretul pietei (mld DL)

31.7

41.5

56.0

67.1

70.5

PNB (mld US$)

24.5

31.8

42.8

51.0

55.9

Rata reala crestere PNB (%)

7.1

5.4

5.6

5.8

5.4

Inflatie indice

pret consum.

(mediu %)

-1.3

-2.2

2.0

2.7

3.3

Populatie (mil)

5.7

5.8

5.9

6.0

6.1

Export produse FOB

(mil US$)

14,664.0

17,425.0

28,849.0

33,654.7

36,370.9

Import produse FOB

(mil US$)

7,200.0

8,768.0

11,174.0

12,277.8

15,347.3

Balanta cont curent (mil US$)

3,642.0

3,503.0

14,945.0

12,949.2

11,712.2

Rezerve valuta, excl aur (mil US$)

19,584.0

25,688.8

39,507.8

59,289.2

69,316.4

Total datorie externa (mld US$ )

4.2

4.1

4.3

4.5

4.8

II.3. Comertul exterior

Principalele destinatii la exporturi FOB 2006

% of total

Principalele surse importuri CIF 2006

% din total

Italia

37.4

Italia

14.2

Germania

14.8

Germania

5.9

Spania

7.8

China

5.7

SUA

6.2

Tunisia

4.7

Franta

5.6

Franta

4.4

Turcia

5.4

Turcia

3.9

Exporturile si importurile Libiei. Ponderea hidrocarburilor la exporturi (milioane USD):

Indicator

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007/previziuni

Exporturi FOB, din care:

10.892

11.473

14.077

19.157

29.303

36.377

37.396

Hidrocarburi

10.472

11.289

13.588

18.450

28.578

35.634

36.311

Importuri (CIF),

4.825

8.149

7.920

9.645

12.291

13.628

14.467

Previziuni evolutie Indicatori cheie:

Indicatori cheie

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Rata crestere PIB (%)

5.4

5.2

5.5

5.8

6.1

6.2

Indice mediu inflatie pret consum (%)

3.3

3.5

3.2

2.9

2.9

3.0

Balanta bugetara (% din PIB)

36.0

31.4

28.0

26.4

25.9

24.5

Balanta cont current (% din PIB)

21.0

16.8

11.8

9.6

9.1

7.5

Paritate DL/US$

1.26

1.21

1.25

1.27

1.27

1.28

Paritate DL:€

1.72

1.75

1.66

1.62

1.60

1.60

II.4. Relatiile economice Libia-UE

UE detine o pondere de peste 65% in comertul exterior al Libiei, fiind principalul sau partener comercial.

Libia este al doilea exportator de petrol (dupa Rusia), precum si de gaze naturale livrate in UE , din cadrul statelor maghrebiene ( pe primul loc se afla Algeria).

Principalele state membre UE in comertul exterior al Libiei sunt in ordinea descrescatoare a ponderii: Italia, Germania, Spania, Marea Britanie, Austria, Franta, Belgia, Olanda.

Economia libiana ramane in continuare dependenta de hidrocarburi, acest sector economic asigurand 30% din PNB, 75% din veniturile fiscale si peste 95% din exporturile libiene.

II.5. Reglementari vamale comunitare in relatiile cu Libia

Prin reglementarea nr.980/2005, publicata in Gazeta oficiala a UE la 27.06.2005, pentru aplicarea preferintelor vamale tarifare (SGP), in perioada 1.01.2006-31.12.2008, in conformitate cu articolul 133 al Tratatului de infiintare a Comunitatii economice, in anexa 1 la aceasta norma comunitara este inscrisa si Libia (Ly) ca tara in curs de dezvoltare, beneficiara a preferintelor vamale acordate de statele membre UE.

Reglementarea comunitara in materie de SGP, pentru perioada 2006-2008, prevede trei categorii de aranjamente pentru preferinte vamale ( acordate pentru doua categorii pe baza sensibilitatii produselor – sunt sensibile, produsele pentru care sectorul de activitate in comunitate intampina dificultati), respectiv:

1.-aranjament general, pentru tarile in curs de dezvoltare (GSP) care au depus cerere pentru acest statut, iar Comisia europeana le-a acceptat;

2.-acord de facilitati speciale (GSP +) pentru dezvoltare sustenabila si buna guvernare;

3.- aranjament special pentru tarile cele mai putin dezvoltate (EBA – everything but arms).

Libia se incadreaza, deocamdata, doar in prima categorie de aranjament, urmand ca prin solicitari catre Banca Mondiala (ultimii trei ani de statistici privind venitul pe cap de locuitor – peste 70% din cel mai mic venit comunitar) acceptate de UE, aceasta tara urmand sa piarda regimul SGP acordat la nivel comunitar.

Prevederile reglementarii comunitare 980/2005, se refera pentru Libia si statele din prima categorie (tari in curs de dezvoltare) la urmatoarele:

a/ cu exceptia marfurilor agricole, produsele nesensibile din Tariful vamal comun sunt integral suspendate pentru importurile din prima categorie, daca nu exista plangeri privind neconformitati sau trecere a produselor in categoria marfurilor “sensibile”;

b/ taxele ad valorem la produse “sensibile” vor fi reduse cu 2,5% si respectiv 20% pentru sectiunea XI(a)- capitolele 50-60 – si XI(b)- capitolele 61-63.

Pentru produsele considerate ne-sensibile se aplică principiul suspendării complete a taxei vamale din Tariful Vamal Comunitar, excepţie făcând produsele agricole.

Pentru produsele sensibile, taxa vamală se reduce cu 3,5 puncte procentuale. Această reducere se limitează la 20% pentru textile şi îmbrăcăminte. Taxele vamale specifice se reduc cu 30%. Pentru produsele definite ca produse sensibile cuprinse în Anexa II, dacă Tariful Vamal Comunitar cuprinde taxă ad valorem şi taxă specifică, aceasta din urmă nu se reduce.

Produsele agricole fac subiectul unui mecanism de monitorizare special pentru a evita turbulenţele pe piaţa comunitară. Aceste produse continuă să constituie subiectul unor clauze de salvgardare aplicate în cadrul politicii agricole comune.

In masura in care Libia va fi acceptata in cadrul procesului Barcelona, aceasta ar urma sa adere, implicit, pana in 2010, la Zona de Comert Liber Euro-Mediteraneean, care presupune: scutirea de taxe vamale la exporturile de bunuri produse in tarile Mediteraneene, progresul pana la eliminare a restrictiilor cantitative si inlaturarea barierelor netarifare, noi facilitati pe linie de comert (recomandari asupra simplificarii si modernizarii procedurilor vamale sii de tranzitare a marfurilor), adoptarea Protocolului Cadru in materie de liberalizarea serviciilor, armonizarea cadrului legal, a legislatiei tehnice si a standardelor in regiunea Euro-Mediteraneeana, semnarea Cartei Antreprenoriale Euro-Mediteraneene pentru imbunatatirea mediului de afaceri, negocierea de Acorduri de Estimare si Acceptare de natura a permite participarea Partenerilor Mediteraneeni pe pietele interne ale UE, dialogul Euro-Mediteraneean pe textile si imbracaminte.

II.6. Impactul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana asupra relatiilor economice cu Libia:

II.6.1 Implicatiile aderarii asupra exporturilor romanesti in Libia:

Aderarea Romaniei la UE nu a influentat direct, exporturile romanesti pe relatia Libia, avand in vedere inexistenta, atat intre Romania si Libia, cat si intre UE si Libia, a unui acord economic de comert liber, in ambele cazuri produsele importate de Libia supunandu-se aceluiasi Tarif Vamal de Import in vigoare.

Un oarecare impact negativ asupra competitivitatii exporturilor romanesti, sub aspect comercial (al pretului), in speta pe piata libiana, se resimte, ulterior aderarii la Romaniei la UE, fiind rezultanta a doi factori si anume:

- devalorizarea continua a dolarului american in raport cu euro si cu leul romanesc, care ii afecteaza pe exportatorii romani, incasatori de dolari la extern si platitori in lei la furnizorii interni;

- alinierea graduala a costurilor si veniturilor din Romania cu cele din UE in sens ascendent, care, la extern duce la scaderea competitivitatii sub raportul pretului in raport cu producatorii din zona dolar.

Asa se explica scaderea exporturilor romanesti pe Libia, la 8 luni pe 2007, de la 14,7 milioane pe 2006, la 6,5 milioane.

II.6.2 Implicatiile aderarii asupra importurilor romanesti din Libia:

Odata cu aderarea la UE, Romania va trebui sa acorde Libiei, de principiu pana la finele anului 2008 (cand Libiei ii va fi ridicat regimul SGP acordat la nivel comunitar), avantajele vamale acordate de UE unor tari, in baza Sistemului General de Preferinte (GSP), care este un sistem de preferinte tarifare acordat unilateral de catre UE unor produse originare din tarile in curs de dezvoltare, in speta Libia.

De retinut ca odata cu aderarea la UE, Romania a adoptat Tariful Vamal Comunitar (TVC), devenind din tara beneficiara a regimului SGP, tara donatoare a acestui regim, fapt care automat a stimulat importurile romanesti pe relatia Libia, care au crescut spectaculos, de la numai 5 milioane $ la finele anului 2006 (premergator aderarii), la 57 milioane $ pe primele 8 luni ale lui 2007 .

Daca transformarea balantei comerciale in cadrul schimburilor comerciale ale Romaniei cu Libia din pozitiva in negativa este ingrijoratoare la prima vedere, trecand in revista volumul schimburilor comerciale pe anul 2006 dintre principalele state membre UE (plus Turcia) si Libia, vom constata ca in cazul tuturor, balanta comerciala este net in favoarea Libiei, deci Romania s-a alaturat practic trendului general valabil in cazul membrilor UE in relatiile lor comerciale cu Libia.

Tara Exporturi in Libia (mil euro) Importuri din Libia (mil euro)

Franta 433 1.904

Germania 560 5.000

Grecia 221,5 824

Italia 1.405 12.657

Olanda 97 534

Marea Britanie 298 870

Turcia 488 2.296

II.7. Cadrul juridic de desfăşurare a relaţiilor Libiei cu Uniunea Europeană

Relaţiile UE – Libia s-au normalizat prin Decizia miniştrilor de externe ai Statelor membre din 11 octombrie 2004, prin care au fost ridicate integral sancţiunile economice prevăzute de prevederile embargourile ONU (1992 şi 1993) şi renunţarea la interdicţia de export de armament de către Statele membre UE (1986) către această ţară, la solicitarea expresă a Italiei.

Pentru prima data in relatiile UE – Libia, Consiliul European desfăşurat sub preşedinţia semestriala britanică, în perioada 15-16 decembrie 2005, a menţionat în documentul final, o serie de concluzii pozitive privind relaţiile cu Libia, consemnand progresele obtinute in dezvoltarea relatiilor bilaterale si confirmand dorinta UE ca Libia sa devina un membru cu drepturi depline al procesului Barcelona, către încheierea unui Acord de Asociere, fapt care necesită din partea Libiei să accepte în totalitate Declaraţia (Conferinţei euro-mediteraneene de la Barcelona din 27-28.11.1995) şi cadrul juridic comunitar al procesului Barcelona.

Libia, tara avand statutul de observator la procesul Barcelona din anul 1999 este, deocamdata, singura ţară maghrebiana nedetinatoare a unor relaţii oficiale instituţionalizate cu UE. In virtutea acestui statut, nu este beneficiara a cooperarii financiare sub programul MEDA si nu este inclusa in progarmul UE, Politica de Vecinatate Europeana.

Comisia Europenă a iniţiat negocieri cu Libia privind semnarea unui Acord în domeniul pescuitului, existand plangeri in 2006 din partea Maltei, referitoare la zona de pescuit extinsa impusa de autoritatile de la Tripoli ( 62 mile marine in zona golfului Sirte).

Cadrul juridic între Statele Membre UE şi Libia, s-a dezvoltat în ultimii doi ani, prin încheierea de catre Malta, Italia, Franţa, Germania, Spania, Austria de acorduri privind promovarea şi garantarea investiţiilor. Franţa a semnat Acordul privind evitarea dublei impuneri cu Libia la 22.12.2005, existand negocieri şi cu Marea Britanie pentru semnarea acestui acord.

UE şi Statele membre insistă pentru negocierile pan euro-mediteraneene privind acordurile de liber schimb şi regulile de origine comună, de tipul Sud-Sud.

Italia, Spania, Olanda, Marea Britanie s.a. s-au angajat să devină “sponsorio” al integrării Libiei în Organizaţia Mondiala a Comerţului.

Noile state membre ale UE, respectiv Cehia şi Polonia, sunt in faza de negociere a Acordului pentru garantarea şi promovarea investiţiilor cu Libia.

Afacerile comunitare la nivelul reprezentării Comisiei Europene sunt urmărite prin Biroul de la Tunis, fiind discuţii pentru deschiderea la Tripoli a unui oficiu diplomatic al UE.

In urma solutionarii cazului asistentelor medicale bulgaroaice UE a decis reluarea negocierilor cu Libia. Astfel, in zilele de 17 si 18 octombrie 2007, la Tripoli au avut loc convorbiri intre UE si Libia pe tema incheierii unui acord specific de parteneriat, care sa permita facilitarea accesului pe pietele membrilor UE a exporturilor libiene, indeosebi a celor de produse agricole si piscicole, cooperarea in domeniile agriculturii, sanatatii, transporturilor, energiei, invatamantului general si superior, cercetarii stiintifice, turismului, vestigiilor istorice, mediului si dezvoltarii catre Continentul African.

Alte domenii se refera la acordarea burselor de studii pentru libieni in diferite centre universitare europene si de asistenta tehnica pe linia intretinerii si valorificarii vestigiilor istorice.

S-a convenit ca UE sa asigure constituirea unui organism de asigurare a supravegherii frontierelor terestre si maritime ale Libiei.

Propunerile de masuri si constituirea de mecanisme specifice urmeaza a fi prezentate Consiliului Uniunii Europene, in vederea pregatirii Acordului de Parteneriat intre UE si Libia, in diferite domenii.

II.7.1 Cadrul juridic de desfasurare a relatiilor economice dintre Libia si Romania

In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, autoritatile romane au transmis celor libiene, propunerea de iesire din vigoare, prin acordul comun al partilor (cu precizarea ca, potrivit art 70 din Conventia de la Viena privind dreptul tratatelor, aceasta nu afecteaza datoriile existente intre parti), a:

1. Acordului comercial pe termen lung între RS. România şi Marea Jamahirie Arabă Libiană Populară Socialistă, semnat la Benghazi, la 09.04.1979. (Acest lucru se impune datorita faptului ca, incepand cu 1 ianuarie 2007, Romania a transferat competenta sa in materie comerciala Comunitatii Europene, care are competenta exclusiva de a incheia acorduri comerciale.

2. Acordului general privind cooperarea economică. ştiinţifică şi tehnică între R.S. România şi Marea Jamahirie Arabă Libiană Populară Socialistă, semnat la 06.03.1985 (este necesara adoptarea unui Protocol de amendare a Acordului general privind cooperarea economică ştiinţifică şi tehnică dintre Romania si Libia).

In cazul lipsei raspunsului partenerului libian, partea romana va fi nevoita sa recurga la alternativa denuntarii unilaterale a celor doua acorduri.

3. Partea romana a remis autoritatilor libiene, proiectul de Acord privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor intre Guvernul Romaniei si Guvernul MJALPS si i-a solicitat desfasurarea negocierilor pe baza proiectului romanesc de acord, in vederea respectarii exigentelor legislatiei comunitare. Se asteapta pozitia oficiala a partii libiene fata de textul propus, in vederea inceperii negocierilor directe. Romania continua prin MF negocierile cu autoritatile libiene, in scopul reglementarii soldului privind recuperarea creantelor.

4. Referitor la Conventia privind evitarea dublei impuneri, partea romana solicita confirmarea disponibilitatii partii libiene privind parafarea, potrivit practicii internationale in materie, a textului in limba engleza si franceza, si nu a celui in limba araba.

5. In cadrul armonizarii acordurilor bilaterale ale Romaniei cu dreptul comunitar se impune si adoptarea unui protocol de amendare a Acordului pentru reglementarea serviciilor aeriene civile, intre si dincolo de teritoriile lor respective.

La data de 8.05.2005 a fost semnat Acordul de cooperare între CCIR-CCMB şi Uniunea Camerelor de Comerţ, Industrie şi Agricultură din Libia.

La data de 1.06.2006 a fost semnat Acordul de cooperare intre Camera de comert si industrie a municipiului Bucuresti si CCi Misurata.

II.8. Regimul vizelor si regimul de lucru pentru straini

In materie de vize si regimul de lucru al strainilor in Libia, exista Memorandumul de intelegere semnat la Tripoli la data de 31.10.2005, de catre ambasadorul britanic, E.S.Anthony Layden si directorul general al Departamentului pentru afaceri europene din MAE libian, dl.Ramadan Ahmed Barq (acest acord permite vize de intrare multiple pentru oameni de afaceri, investitori si directori de firme, cu eliberarea acestora intr-o saptamana de la depunerea solicitarii). Discutiile privind regimul de lucru al strainilor s-au axat pe controalele efectuate de autoritatile libiene la filiale straine, in baza deciziei nr.65/2004 a Ministerului Economiei si Comertului si solicitarea privind transmiterea de firmele straine inregistrate in Libia a: copiile scrisorilor de numire a expatriatilor angajati in filiala, semnata de Camera de Comert si autentificata de ambasada (Biroul Popular); copiile permiselor de resedinta; copiile contractelor de munca semnate cu angajatii straini si libieni; certifiat de plata a taxelor pentru anul 2005; certificatele de inregistrare la Registrul comercial si la Camera de Comert din Libia;certificatul de plata a contributiei la asigurari sociale; proiecte aflate in executie in prezent; date privind directorul de filiala (nationalitate, nume. adresa resedintei sale, numar de fax, telefon).

Taxele percepute de Birourile Populare libiene din strainatate, pentru legalizarea/certificarea de origine a marfurilor si facilitarea contactelor de afaceri cu firmele din UE

In Italia, costul vizei este de 40 Euro, iar taxele de legalizare pentru documentele comerciale de export sunt de 72 Euro si 1/1000 din valoarea de tranzactie.

In Cehia, taxa de viza este de 90 Euro, iar taxele de legalizare s-au majorat la 3% din valoarea facturii.

In Germania, pentru vize se percep 50 Euro. Legalizarea documentelor este de 1/1000 din valoarea facturii. Pentru certificatul de origine se percep 34 Euro, iar Camera de Comert Araba percepe 12 Euro pentru pre-stampilarea documentelor comerciale de export.

In Olanda, orice viza este taxata cu 50 Euro, indiferent de perioada si categorie (turist sau afaceri). Vizele diplomatice sunt gratuite.. Legalizarea documentelor originale costa 25 Euro si respectiv 10 Euro pentru copiile originalelor. Se percepe si 1/100 din valoarea facturii, dar nu exista “plangeri” ale companiilor olandeze pentru aceasta taxa, ceva mai mare ca procent fata de normalul aplicat in Europa.

In Franta, taxa de viza simpla este de 35 Euro si 80 Euro pentru viza multipla, valabila 6 luni. Pentru legalizare se percep 22 Euro pentru un document, iar pentru cazul uzual de 4 documente, suma totala este de 88 Euro (deci, fara reduceri). In plus, se taxeaza cu 1/1000 din valoarea facturii de export.

In Grecia, taxa de viza este 50 Euro, iar taxele de legalizare sunt de 50-100 Euro, plus 1/1000 din valoarea facturii.

In Marea Britanie, taxa de viza este de 50 Euro, iar taxele de legalizare de 100 Euro, plus 1/1000 din valoarea facturii.

II.9. Obligatii de plata externe ale Libiei

Problema obligatiilor de plata externe ale Libiei este dificila pentru creantele negarantate guvernamental (prin institutii de tipul SACE, HERMES, ECGD, NCM, COFACE etc). In aceasta problema a obligatiilor financiare de plata ale Libiei, nu poate interveni Clubul de la Paris in sprijinul unor state europene, intrucat Libia este tara creditoare (are de recuperat unele datorii). In conditiile initierii negocierilor dintre UE si Libia in vederea incheierii unui acord de asociere, Comisia Europeana va avea dreptul legal de a interveni in sustinerea membrilor UE care au de recuperat creante de la Libia, printre care se numara si Romania.

II.10. Sistemul bancar si de finantare a exporturilor comunitare pe piata libiana

Pentru a sprijini desfasurarea in continuare a actiunilor de cooperare intre sistemul bancar european si cel libian, exista propuneri pentru modificarea cadrului legislativ libian care sa autorizeze functionarea de filiale ale bancilor straine in aceasta tara.

II.11. Reprezentante comerciale ale unor state membre UE in Libia

In Libia, functioneaza reprezentante ale UK Trade&Investment (UKTI) si Istituto per il Commercio Estero (ICE), entitati de drept public din Marea Britanie si Italia, infiintate in cadrul Ambasadelor acestor tari, cu personal avand statut diplomatic si coordonate de catre consilierii economici sau consulii generali ai misiunilor diplomatice respective.

- Franta, Italia, Germania, Grecia, Malta si alte state actioneaza in domeniul promovarii comertului si cooperarii economice cu Libia, prin intermediul Camerelor de comert bilaterale, filialelor Camerelor de Comert cu state arabe si a unor asociatii de prietenie.

- Sistemul valabil din 2006 pentru societatile comerciale din Cehia, permite finantarea “pe proiect”, inclusiv a participarii individuale a unor intreprinderi mici si mijlocii pe piete cu potential de dezvoltare, precum si stimularea exportatorilor de produse noi, pentru activitati de reclama comerciala, studii de piata, inregistrare de filiale.

III. Regimul comercial, vamal, fiscal si pentru promovarea investitiilor straine in Libia

Piata libiana in perspectiva urmatorilor ani prezinta urmatoarele caracteristici de interes pentru societatile comerciale si asociatiile patronale din tara noastra:

→ proiecte de dezvoltare a sectorului petrolier, petrochimic si al gazelor naturale de minim 15 miliarde USD pentru urmatorii 5 ani. Precizam ca Libia detine rezerve de 30 miliarde tone petrol si 1,5 trilioane mc gaze naturale, fiind partener strategic energetic al Uniunii Europene.

→ dezvoltarea infrastructurii rutiere, urbanistice (constructia a 450 mii locuinte) feroviare, portuare, alimentari cu apa si a structurilor logistice dedicate turismului, infrastructurii si dotarilor pentru asistenta sociala si de sanatate, cu un volum al investitiilor straine directe si bugetare autohtone estimat la cca 10 miliarde USD, pentru urmatorii 4-5 ani;

→ modernizarea sectorului energetic si de interconectare a sistemele de distributie a energiei electrice cu vecinii Libiei, estimat la minim 4 miliarde USD, in urmatorii 3 ani;

→ importurile pentru 2006 au avut o pondere semnificativa pentru: echipamente si instalatii necesare proiectelor mai sus enumerate, materiale de constructii, nave de pescuit si transport marfuri, produselor agro-alimentare si din sectorul zootehnic (Libia importa 75% din consumul total) si instalatiilor/serviciilor pentru telecomunicatii, modernizarea sectorului bancar si de asigurari, intarirea capacitatii de protejare a frontierelor si de aparare nationala s.a.

Datorita pozitiei strategice si resurselor valutare ( peste 39 miliarde USD rezerve ale Bancii Centrale a Libiei), Libia este un jucator important in cooperarea economica pe terte piete, in principal cu statele africane, fiind considerata de tarile membre ale OECD ca “Poarta a Africii” si investitor major in strainatate (prin structuri financiare institutionale, cu capital de stat, precum LAFICO, Banca de comert exterior/LAFB, LAAICO, NOC s.a.).

Articolul 22 al legii nr.65/1970 care asigura regimul activitatii comerciantilor si societatilor comerciale, precum si monitorizarea acestora, prevede ca firmelor straine li se poate permite sa desfasoare activitati in Libia in domenii precum: engineering si consulting, activitati de suport tehnic pentru societati in domeniul exploatarii de petrol si gaze; alte activitati care sunt specificate prin Hotarare a Comitetului Popular General (guvernul)- a se vedea HG 12/2005; sa infiinteze o filiala in Libia. In acest ultim scop, va depune, mai intai, o cerere la Departamentul pentru companii si agentii comerciale din cadrul Secretariatului pentru economie (ministerul economiei, comertului si investitiilor-in prezent). Aceasta cerere va include numele, ocupatia si adresa reprezentantului autorizat al companiei straine, precum si urmatoarele documente: Decizia comitetului de conducere de infiintare a filialei in Libia, care va contine urmatoarele date: suma alocata pentru infiintarea filialei si conducerea acesteia; numele si nationalitatea managerului filialei; activitatea propusa pentru filiala din Libia; trei copii ale memorandumului de asociere si contractului de societate al firmei mama; certificat de inregsitrare al firmei mama la Registrul comertului din tara de origine; certificat de expertiza in domeniu de la Camera de comert din tara de origine; angajamentul conducerii firmei de a pregati si prezenta in Libia bugetul de venituri si cheltuieli si contul de profit si pierderi anual; angajamentul comitetului de conducere de a nu interveni in afacerile politice interne ale Libiei; un certificat de la biroul de boicot al Israelului ca firma nu este pe lista companiilor interzise in Libia.

Totusi, legea nr.65/1970 nu se aplica filialelor firmelor straine care lucreaza in Libia pe baza contractului de concesiuni petroliere – EPSA – sau oricarui alt tip de contract supus legii petrolului si cooperarii cu NOC – Compania Nationala a Petrolului din Libia.

Hotararea de Guvern nr 443/14.11.2006 vine cu noi precizari in chestiunea activitatilor permise a fi desfasurate de companiile straine in Libia:

Articolul 1 prevede faptul ca, cu incepere de la data emiterii sale, executarea de activitati economice (executie proiecte sau lucrari contractuale), de catre persoane fizice sau juridice straine in Libia se va desfasura prin asocierea cu o entitate publica sau privata autohtona, in domeniul specialitatii sale, prin constituirea de Societati pe Actiuni.

Articolul 2 prevede conditia ca respectivele activitati sa presupuna transferul de tehnologie sau utilizarea de forta de munca autohtona, instruire sau reabilitare sau investitii comune in urmatoarele domenii:

a. contractare si constructii civile, inclusiv activitati de constructii;

b. electricitate ;

c. servicii petroliere (intretinere catering, transporturi, logistica, servicii la puturi extractie, producerea de materiale necesare activitatilor de foraj si explorare)

d. comunicatii;

e. industrie, agricultura si efective animale si marine…

Articolul 4: prestarea altor activitati economice de catre straini in Libia in domeniul serviciilor si productiei va fi in conformitate cu legislatia specifica respectivelor activitati, inclusiv a prevederilor legislatiei relative la investitiile straine (Legwa nr 5 /1997 si Legea nr 7/2004).

Articolul 5: Companiile mixte infiintate conf prevederilor art 1 vor beneficia de privilegiile si stimulentele prevazute in cazul companiilor nationale si indeosebi:

a. dreptul de a utiliza terenuri si de a construi fabricile si atelierele necesare;

b. de a obtine facilitati financiare si credite de la banci;

c. recrutarea de forta de munca ne-libiana pentru executarea lucrarilor ce nu pot fi efectuate de forta libiana de munca.

III.1. Documentele necesare infiintarii Filialei unei Companii straine in Libia:

Cererea de deschidere in Libia a filialei unei firme straine, adresata directorului Departamentului general al firmelor si registrului comertului trebuie sa aiba anexate urmatoarele documente:

1. imputernicirea firmei pentru derularea formalitatilor de inregistrare;
2. decizia Consililui de Administratie al Companiei de deschidere a unei filiale in Libia, care sa prevada urmatoarele:

a stabilirea activitatii preconizate a fi desfasurata in Libia, avand consimtamantul firmei mama si figurand printre activitatile permise in Libia firmelor straine;

b. suma prevazuta pentru infiintarea unei filiale care sa fie de minim 150.000 DL;

c. numele directorului filialei din Libia, care sa fie de aceeasi cetatenie cu firma-mama, cu a unora dintre proprietari sau libian;

d. sediul central al filialei din Libia;

3. copie legalizata dupa contractul de infiintare si regimul de baza al firmei-mama;

4. extras comercial, in original, de data recenta, eliberat de organul competent la care este inregistrata firma-mama;

5. angajamentul consiliului de administratie al firmei-mama de intocmire a bugetului anual si calcularea beneficiilor si pierderilor filialei;

6. angajamentul consiliului de administratie al firmei-mama de neamestec in chestiunile politice a Libiei;

7. suficiente atestari ale experientei firmei in domeniul activitatilor pe care doreste sa le presteze in Libia;

8. angajamentul firmei de a nu acorda nici o compensatie materiale catre o alta autoritate, cu exceptia biroului imputernicit sa efectueze formalitatile de inregistrare a filialei la Secretariatul CPG pentru Economie si Comert;

9 angajamentul reprezentantului care efectueaza inregistrarea companiei de respectare a tarifelor prevazute de Secretariatul CPG pentru Economie si Comert.

Dupa obtinerea autorizatiei de deschidere a filialei in Libia, directorul acesteia trebuie sa inregistreze respectiva sucursala la Registrul comercial, in termen de 30 de zile de la data infiintarii sale. Cererea pentru Registruil comercial trebuie sa contina urmatoarele: numele companiei si tara de incorporare; adresa sediului administrativ oficial al firmei-mama; numele, ocupatia si adresa reprezentantului autorizat/ agentului/al filialei; specimenul de semnatura al directorului filialei nominalizat.

Toate filialele firmelor striane in Libia trebuie sa se inregistreze si la Camera de comert teritoriala, iar sucursalele firmelor petroliere si la NOC.

In domeniul agentiilor comerciale, potrivit departamentelor pentru agenti comerciali, companii straine si de comert exterior din CPG (minister) pentru economie, comert si investitii, pentru agentii comerciale in Libia se aplica si urmatoarele prevederi:

- agenti comerciali locali sunt necesari pentru societati straine care intentioneaza sa exporte si sa distribuie produse pe piata libiana;

- companiile straine industriale care exporta produse catre firme libiene, fara a avea intentia de a le distribui pe piata libiana, nu au nevoie de agent comercial;

- companiile straine industriale care furnizeaza produse catre firme libiene, fie cu capital de stat sau private (libiene) si isi trimit specialisti proprii, pentru scurte perioade de timp, in vederea instalarii produselor/echipamentelor livrate/ nu au nevoie de agenti comerciali;

- companiile de constructii straine si filialele firmelor din strainatate nu au nevoie de agenti comerciali;

- anumite firme pentru servicii, cum ar fi cele din domeniul turismului sau companii pentru intretinere, trebuie sa aiba filiale inregistrate sau agenti comerciali in Libia;

Societatile comerciale specializate in sectorul petrolier, care sunt solicitate sau doresc sa realizeze un contract de furnitura pentru instalatii si echipamente, in contul lor sau in numele unei societati inregistrate in Libia, trebuie sa se inregistreze ca filiala externa la Comitetul Popular General pentru economie, comert si investitii

Totodata, aceste societati comerciale straine trebuie sa se inregistreze si la Biroul societatilor straine al Companiei Nationale a Petrolului (NOC), prezentand un dosar care cuprinde urmatoarele date:

1. numele societatii

2. nationalitatea

3. actionarii

4. activitatea societatii

5. referintele in Libia

6. referintele internationale

7. perioada prezentei in Libia

8. lista contractelor semnate pe piata internationala

9. lista contractelor semnate in Libia

10. lista contractelor semnate in asociere cu alte societati

11. capitalul filialei din Libia

12. capitalul de lucru

13. numele bancilor cu care lucreaza societatea straina

14. numele bancilor cu care opereaza filiala din Libia

15. lista activelor apartinand filialei libiene

16. valoarea activelor

17. memoriu tehnic privind specializarea societatii respective si intentiile de sustinere tehnologica pentru NOC

18. modalitati de pregatire a personalului local, sau virarea sumelor prevazute in legislatia libiana pentru aceasta activitate

19. numarul persoanelor locale necesar pentru functionarea filialei

20. numarul de persoane expatriate necesar pentru functionarea filialei

21. transferul de tehnologie in Libia

22. performantele si experienta curriculara a personalului

23. copie legalizata a inregsitrarii la MAE libian

24. copie legalizata a inregsitrarii la Camera de Comert

25. angajamentul societatii straine sa utilizeze personal libian

26. numele directorului desemnat pentru filiala din Libia si specimenul de semnatura al directorului filialei

Liberalizarea restrictiilor cantitative la exporturi:

Comitetul Popular General (Guvernul) a hotarat (august 2007) sa liberalizeze restrictiile cantitative la export, cu exceptia exporturilor de ciment, otel, produse subventionate de stat si fier vechi. A hotarat sa incurajeze exporturile nepetroliere precum produse piscicole in care domeniu un rol important va reveni sectorului privat.

Referitor la importuri, Guvernul a hotarat sa liberalizeze restrictictiile pana la anulare pentru a realiza stabilitatea preturilor si a costurilor, crearea de oportunitati de afaceri si facilitarea aranjamentelor comerciale.

A permis liberalizarea produselor locale (eliminarea sistemului restrictiv obligatoriu) si sa limiteze preturile la produsele consumabile, medicamente, electricitate si petroliere.

Referitor la comertul intern, s-a hotarat pregatirea unei legi si a unui mecanism de urmarire si control zilnic al preturilor produselor, importatorilor fiindu-le impusa sarcina de a crea centre de intretinere si service pentru produsele vandute.

Referitor la largirea bazei proprietatii mixte, Guvernul a convenit verificarea tuturor companiilor a caror proprietate a fost transferata prin autoritatea proprietatii publice pentru transferul proprietatii catre companii si unitati economice publice, referitor la valoare, statut, mana de lucru si management, in vederea supunerii controlului comitetului proprietatii (cat mai repede posibil).

A autorizat banca pentru dezvoltare, banca agricola, fondul de dezvoltare economico-sociala si companiile pe actiuni sa studieze mecanismul comasarii acestor companii cu parteneri straini si sa le informeze sa-si incheie soldurile in perioadele stabilite.

Guvernul a subliniat importanta beneficierii din excedentul la unele produse precum: peste, curmale si lamai, prin exportul pe terte piete.

III.2. Documentatia necesara pentru investitii straine in Libia:

• cererea pentru aprobarea infiintarii proiectului de investitii.

• studii de fezabilitate economica si sociala, care sa contina si urmatoarele:detalierea valorii capitalului investit in Libia;natiura capitalului investit, evaluat intr-o moneda convertibila; lista materiilor prime si altor elemente existente in Libia, care vor fi valorificate prin proiect/dfaca este vreuna dintre acestea; specificatia tehnica a proiectului si estimari ale productiei si serviciilor asigurate pentru economia nationala libiana; programul de esalonare al realizarii proiectului de investitii;

• acordul legal intre membrii fondatori, precum si autorizarea unei persoane dintre acestimparteneri ai investitiei straine, sau al reprezentantului lor, care va realiza procedurile de aprobare a investitiei.

• plata sumei de 200 dfinari libieni catre Autoritatea pentru investitii straine, prin cec confirmat sau cash, pentru depunerea formularelor de inregistrare a investitiei.

Documentele partenerului strain in proiectul de investitie:

• certificatul de cetatenie al investitorului.

• extras recent din Registrul comercial, in tara de origine, daca desfasoara vreo activitate economica;

• ultimul bilant contabil certificat al corporatiei care investeste, prin care sa se prezinte si situatia financiara in tara de origine, daca proiectul de investitie este realizat printr-o filiala a firmei mama;.

• certificat legal, emis de o autoritate competenta din localitatea/tara/ unde isi are sediul administrativ oficial, prin care se precizeaza ca firma nu este in faliment;

• orice alte date si documente considerate necesare de catre investitorul strain.

Documentele partenerului libian

• fotocopia cartii de identitate si a certificatului de nastere.

• certificatul de inregsitrare la Registrul comercial.

• copia memorandumului de infiintare si articolele de asociere a companiei (daca este societate pe actiuni) sau parteneriatului respectiv libian (SRL sau forme de asociere in participatriune-tashakuriat).

• aprobarea tuturor partenerilor libieni de a infiinta a societate mixta-proiect de investitie cu partenerul strain.

Remarci privind documentele partenerilor de afaceri straini:

*-documentele nu sunt acceptate daca nu au fost legalizate si certificate de Birourile Populare (ambasade) ale Libieri din strainatate, la sediile firmelor mama sau ale directorului proiectului de investitii..

– toate documentele trebuie sa fie emise intr-o perioada care nu depaseste 60 de zile de la data depunerii cererii de investitie;.

Legea investitiilor straine in Libia (nr.5/1997), modificata si completata prin legea nr.7/2004, introduce conceptul de propietate in participatiune sau mixt al proiectului de investitie, sens in care prioritare pentru politicile economice ale guvernului actual din Libia sunt, totusi, societatile mixte.

Prin aceste societati mixte, se poate infiinta si desfasura activitatea economica propusa, fara documente si investitii intiale laborioase, dar responsabilitatile managerului de proiect raman aceleasi (precizam din nou, ca pentru NOC se aplica reglementari distincte).

Articolul 681 din Codul comercial libian defineste societatea mixta ca “un contract, nesupus formalitatilor de inregistrare, asa cum este cazul societatilor comerciale si parteneriatelor, prin care un comerciant acorda altei persoane o cota parte din profitul rezultat din activitatea comerciala desfasurata in cadrul a una sau mai multe tranzactii, in schimbul unei contributii convenite acordate persoanei careia ii este acordata cota de participatiune”.

Prin urmare, societatea mixta, ca orice alt parteneriat, este un acord intre doua sau mai multe parti, dintre care una este angajata in activitati comerciale, si, prin care fiecare dintre parti trebuie sa contribuie cu o parte de bani sau munca la proiectul economic respectiv, cu scopul de a diviza profitul sau pierderea rezultate din aceasta.

Partile intr-o societate mixta pot fi atat persoane fizice sau entitati corporatiste, precum societati comerciale. Carateristica de baza a societatii mixte este aceea ca, spre deosebire de companiile comerciale, nu este supusa nici publicitatii, nici formalitatilor de inregistrare. Drept urmare, societatea mixta nu are personalitate juridica separata de aceea a partenerilor implicati in aceasta. Nu are domiciliu legal si nici patrimoniu separat. Cu alte cuvinte, societatea mixta de drept libian nu are existenta legala separata fata de terte parti.Totusi, referitor la partile in joint venture, societatea mixta constiutuie un acord (contract) legal in sens complet, fiind considerata ca un parteneriat functional intre cele doua parti, capabil sa creeze drepturi si obligatii aplicabile in sensul legii.

Caracteristici ale societatii mixte:

Societatea mixta se creaza , de obicei, intrucat exista incredere reciproca intre parteneri, iar raportul cu terte persoane este dirijat de acordul celor doi parteneri. Acordul de societate mixta prevede, printre altele, parteneriatul confidential, intrucat societatea mixta este considerata un parteneriat comercial, desemnata pentru realizarea unui obiectiv de natura comerciala, iar obligatia principala a partenerilor este aceea de a contribui la capitalulu societatii mixte.

De asemenea, intrucat societatea mixta nu are natura corporatista si nici patrimoniu separat, este necesar sa fie desemnat detinatorul capitalului societatii mixte, care partener va fi responsabil si pentru distributia profitului si eventualelor pierderi.

Trebuie subliniate urmatoarele aspecte ale societatii mixte: intre un partener strain si unul libian

- motivul este de a optimiza rentabilitatea prin unirea experientei comune, capacitatilor tehnico-economice si resurselor financiare ale celor doi parteneri

- cand societatea mixta incepe sa functioneze cu un nume identificabil intr-un poiect din Libia, va avea un sediu propriu, se va transforma practic intr-un parteneriat general, care nu are formalitati de inregsitrare. Pericolul este ca fiecare parte este datoare pentru toate cererile de debite/sanctiuni pe piata libiana. D

- aca societatea mixta insarcineaza partenerul libian in calitate de operator al joint venture in numele partilor, va deveni practic un agent pe piata in raport cu firma straina, practic avand o remuneratie convenabila pentru cheltuieli privind obtinerea de contracte in Libia.

- Daca societatea mixta doreste sa beneficieze de facilitati ale legii pentru promovarea investitiilor striane (legea nr.5/1997 modificata de legea nr.7/2004) atunci proiectul de acord de societate mixta se supune aprobarii Libyan Foreign Investment Board (LFIB), dar nu trebuie inregistrata la Registrul Comercial. Consiliul investitiiilor straine in Libia va monitoriza contributia la capitalul societatii mixte si conditiile de investitii preluate prin proiecte concrete in Libia.

- Directorul societatii mixte trebuie sa nu opereze nici un import de echipamente, fara aprobarea LFIB; sa pastreze jurnale de casa si sa intocmeasca bilanturi precum si alte documente de casa ale societatii mixte; sa intocmeasca rapoarte trimestriale catre LFIB; sa actioneze in calitate de director in perioada de functionare acordata pentru societatea mixta respectiva.

Aceasta societate mixta, inregistrata la Consiliul pentru investitii straine din Libia, este obligata sa-si inceapa activitatea in maxim 6 luni de la autorizarea sa, in caz contrar urmand sa-si piarda dreptul de functionare, daca nu se decide o prelungire de catre LFIB.

- activitatile sa fie urmarite de managerul societatii mixte conform studiilor de fezabilitate, iar modificarile acestora sa fie comunicate si aprobate de LFIB;

- sa acorde prioritate la angajarea de cetateni autohtoni;

- daca nu s-a conformat prevederilor legale privind desfasurarea respectivei activitati comerciale in Libia, societatea mixta va plati dublu valoarea exceptarilor de la plata taxelor prin legea investitiilor. In orice caz, investitorul strain poate solicita prin proces la o curte libiana, reglementarea disputei cu LFIB. Este posibila si reglementarea disputelor prin arbitraj, daca acesta este prevazut in acordul dintre partenerul strain si cel libian al respectivei societati mixte.

- directorul filialei trebuie sa furnizeze date referitoare la angajatii societatii mixte, intrucat atat salariatii straini cat si locali platesc contributii la asigurari sociale;

- obligatia de a plati contributia la asigurari sociale pentru fiecare salariat, direct la Social security Fund. Aceasta cota este fixa la 35% din contributia totala, pana la terminarea contractului cu respectivul angajat.Penalizarea este de 5% din valoarea cotei neplatite pentru asigurari sociale;

- obligatia de a garanta catre fondul de siguranta sociala toate obligfatiile de plata a asigurarilor sociale;

- in caz de deces datorat unui accident de munca, angajatorul va plati daune mostenitorilor acestuia, daca este din vina sa.

Reglementarile bancare sunt stricte, in sensul interzicerii oricaror operatiuni in devize straine, prin alte banci decat cele libiene, conform normelor si legislatiei in materie a Bancii Centrale a Libiei. Societatea straina trebuie sa deschida in prealabil un cont la o banca locala. Transferul de fonduri valutare trebuie efectuat conform celor prevazute in acordul de transfer.

Procedura de inregistrare a firmelor straine pentru a deveni furnizor calificat de produse agro-alimentare, prevede furnizarea urmatoarei documentatii :

1. Scrisoare de intentie prin care se descrie activitatea companiei, coordonatele de contact, nationalitatea firmei, capitalul social.

2. Declaratia privind statutul firmei straine, de producator sau comersant.

3. Compania specializata in comercializarea marfurilor trebuie sa specifice maxim trei produse de interes.

4. Lista tarilor unde sunt exportate produsele.

5. Contractul de infiintare a societatii.

6. Scrisoare din partea Camerei de Comert, prin care aceasta certifica ca firma este una dintre companiile membre ale institutiei respective si are cazier comercial curat.

7. Referinte bancare de la banca firmei straine, certificand ca aceasta societate nu are inregistrari de faliment si si-a dus la indeplinire toate obligatiile de export asumate in trecut.

8. Ultimul bilant contabil.

9. Numele si numerele de pasaport ale persoanelor autorizate sa reprezinte firma in Libia.

10. Lista conducerii societatii, telefoane, fax-uri si adrese de e-mail ale acestora.

11. Documentele precizate la punctele1-10 trebuie sa fie in limba engleza si traduse in araba, precum si legalizate de un Consulat libian (Birou Popular).

12. Documentatia trebuie sa aiba anexata un document de transfer bancar sau in cash a sumei de 1.200 USD ca suma pentru inregistrare, care sa fie depozitata in contul NASCO.

Conditiile generale de plata si ofertare solicitate de NASCO sunt urmatoarele:

- o cota de 2,5% pentru taxa de timbru trebuie inclusa in pret si va fi dedusa din acreditiv la efectuarea platii in Libia;

- plata prin L/C transferabil, cu toate comisioanele si spezele bancare incluse, precum si costurile de confirmare in sarcina vanzatorului, cu plata la 30 de zile de la prezentarea setului complet de documente solicitate prin acreditiv.

- 10% L/C neconditionat este necesar sa fie primit de la vanzator inainte de deschiderea acreditivului (nu sunt acceptate “stand by letter of credit” ).

- inspectia produselor este obligatorie a fi facuta prin firme de control libiene, cu costurile de 0,80% in sarcina vanzatorului, incluse in L/C .

– livrarile sa fie efectuate pe vase de prima clasa, nu mai vechi de 15 ani, inregistrate in companii internationale prima clasa, adaptate pentru transport produse alimentare si agricole.

- nu sunt acceptate vasele de cargo general si nici transportul in containere.

- oferta si livrarile trebuie sa indice clar originea produselor.

IV. Principalele manifestari promotionale internationale ce vor fi organizate in Libia in 2008

Principalele targuri cu participare internationala din Libia sunt:

1. Manifestare: editia XXXVII-a “Tripoli International Fair”, expozitie de tip marfuri si servicii cu caracter general.

Perioada : 2-12 aprilie 2008

Organizator : « Tripoli International Fair » (TIF), institutie publica subordonata Guvernului libian, prin Comitetul Popular General (minister) pentru Economie, comert si investitii. TIF este membru activ al Uniunii Targurilor Internationale, organism cu sediul la Paris. Detine in centrul capitalei libiene o suprafata de 90.000 mp , dintre care 40.000 mp sunt pavilioane acoperite.

Coordonate organizator : www.tripolifair.org/info@tripolifair.org

fax: 00218 21 3330224// 4448385

presedinte: Secretarul General al Comitetului Managerial: Dr. Gamal Al-Lamushe

Grupa de produse: Manifestarea expozitionala are caracter general industrial si pentru servicii, concentrand exponate si oferte in domenii precum: petrol&gaze naturale;petrochimie; utilaje mecanice, electromecanice si instalatii complexe pentru metalurgie, constructii, autovehicule, industria agro-alimentara, mici ateliere de productie; produse de uz casnic; IT&C; mobila; confectii; artizanat; servicii bancare, turism, asigurari s.a.

Conditii de inchiriere :

Costurile percepute la editia din 2007:

Taxe de participare pentru straini:

- taxa de inregistrare: 20 USD

- pavilion acoperit : 95 USD/mp

- spatiu deschis : 55 USD /mp

- taxa expunere produs : 60 DL/mp pentru pavilion acoperit si 40 DL/mp pentru spatiu deschis de expunere. Produsele se pot vinde la terminarea targului sau pe perioada acestuia, in functie de tipul de contract cu autoritatile vamale libiene si TIF.

* La aceste taxe se adaoga taxa de timbru pentru venituri de 0,05%
* Servicii pentru emiterea vizei : TIF sprijina obtinerea vizelor pentru participantii straini, pe baza de solicitare a ambasadelor si tabele cu datele expozantilor (inclusiv copii pasapoarte, fotografii, plata taxei pentru viza si a sumei de 40 DL
* Servicii pentru prelungirea vizei : 20 DL
* Fixarea de panouri-reclama : 100 DL/metru
* Reclama pe ecran in interiorul pavilionului: 500 DL (in toate pavilioanele, in perioade separate)
* Inchirierea de instalatie audio si podium: 75 DL (o zi)

- Taxele de stocaj pentru containere, cutii etc sunt :

. inainte si in perioada targului : 15 DL/mp/zi

. dupa terminarea targului : 10 DL/mp/zi

(Perioada maxima de depozitare este de o luna, dupa care marfurile se confisca).

* Se pot oferi si servicii de seminarii, conferinte, mese rotunde, prezentari ale realizarilor economiilor nationale etc, in sala de conferinte a TIF, contra sumei de 1.000 USD/zi.

Plata diferitelor servicii:

- inchiriere scena : 100 DL;

- inchiriere loc pentru scena: 50 Dl;

- inchiriere motostivuitor : 50 DL;

- inchiriere masina pentru cosuri: 50 DL;

- consumurile de electricitate: se evalueaza pentru perioada targului;

- cerere instalare telefon: 10 DL;

- linie telefon mobil: 10 DL;

- masa de aluminiu: 10 DL;

- scaun de aluminiu: 5 DL;

- scaun acoperit: 5 DL;

- scaun de plastic: 5 DL.

* Pentru reclama in catalogul manifestarii expozitionale de la Tripoli, costurile anterioare au fost urmatoarele :

– pagina color intreaga : 500 USD

– ½ pagina color : 300 USD

– pagina A/N completa : 300 USD

– ½ A/N : 200 USD

Catalogul manifestarii apare, de regula, in format 22×15 cm, in limbile araba si engleza.

Platile pentru participare si servicii se vor realiza prin depozit sau transfer bancar, in contul nr.30082 al Tripoli International Fair, deschis la Libyan Arab Foreign Bank, sucursala Dat el Imad, Turnul nr 2 – Tripoli.

2. Expozitia internationala “LibyaBuild 2008”

I. Prezentare generala

Denumire manifestare: Libya Build 2008

Perioada: 19 – 22 mai 2008

Editie: A 5-a editie a expozitiei

Domenii: manifestare internationala specializata, dedicata specialistilor in :antrepriza generala si constructii; tehnologii pentru apa; utilitati electrice; aer conditionat si echipamente de racire; amenajari si decoratiuni interioare, mobilier; bai si produse din ceramica; marmura, produse din piatra; echipamente pentru constructii; produse si servicii pentru pardoseli si acoperisuri; ferestre si usi; produse din sticla si feronarie.

Organizator: ATEX – African Tigers Expo

Loc de desfasurare: pavilioanele si spatiile descoperite ale Targului International Tripoli –str.Omar Mukhtar,Tripoli- Libia

Pagina web a expozitiei: http://www.libyabuildexpo.com

Coordonate organizator expozitie:

12 Rafee St. Tripoli International Fair Shopping Center
tel: +218 21-3342193
Fax: +218 21-3338926
mobil: +218 91-2151097// +218 91-2180124
Email: info@africantigers.com

Director, Dl Firas El Mortadi

Costul participarii in 2007:
-spatiu acoperit cu dotari……………240 Euro/mp
- spatiu acoperit fara dotari:………… 200 Euro/mp
- spatiu descoperit..……………… 90 Euro/mp

Conditii de plata:
- suma integrala de plata trebuie sa fie transferata, in termen de 2 saptamani de la confirmarea participarii de organizator;

- o copie a transferului bancar se remite ATEX- organizatorului, la fax nr. 00218 21 3338926;

- expozantul suporta si cheltuielile pentru speze bancare de transfer si confirmare

Spatiu minim pentru inchiriere este de 12 mp.

Conditii si dotari stand:

1. partitia murala este in sistemul octanorm, cu panouri albe;
2. 2 scaune si o masa
3. 3 spoturi luminoase de cate 150 W fiecare
4. scrumiera si cos pentru gunoi
5. carpeta.
6. descriere participant in araba si engleza
7. priza electrica la 220 V

Pentru stand fara dotari, pachetul organizatorului cuprinde standul cu un covor

Pentru zona in exterior, oferta cuprinde spatiul din fata unor pavilioane.

Formular participare: se trimite la compania ATEX la numarul de fax:: +218 21-3338926

Costuri reclama in catalogul oficial al manifestarii expozitionale:

1. prezentarea firmei este gratuita pentru toti expozantii, in catalogul LIbyaBuild 2006
2. reclama:

- coperta interioara – color – €1500

- pagina intreaga-color complet- €1000

- pagina intreaga – alb&negru- €600

- ½ pagina – color complet- €500

- ½ pagina- alb&negru- €300

Specificatie catalog: 22cm x 17.cm , format profesional artistic, hartie si coperti ART.

V. Considerente privind piata constructiilor in Libia si proiecte de dezvoltare

Obiectivele principale ale Comitetului Popular General (minister) pentru economie, comert si investitii din Libia sunt urmatoarele:

- expansiunea rolului sectorului privat si dezvoltarea participarii acestuia la actiovitatea generala economico-sociala a Libiei;

- destramarea monopolurilor si centralismului economic, prin asigurarea conditiilor economice potrivite pentru sectoarele productive, crearea cadrului pentru manifestarea competitiei, cu scopul imbunatatirii conditiilor de viata;

- renuntarea graduala la politicile de subventii;

- anularea sistemului de preturi fixe si incurajarea mecanismelor economiei de piata pentru a deveni operationale in mod natural;

- eliminarea neconformitatilor pietei si promovarea masurilor de acompaniament pentru evitarea/inlaturarea efectelor negative;

- cresterea eficientei activitatilor comerciale in domeniul comertului exterior (import-export), prin liberalizare si autorizare a functionarii societatilor de import-export, de catre autoritati competente, in conditii de piata;

- .realizarea echilibrului cererii si ofertei si stabilitatea preturilor si cursului de schimb valutar;

Libia s-a angajat, de asemenea, pentru promovarea si incurajarea investitiilor straine, in scopul transferului de tehnologii moderne, infiintarii de noi locuri de munca, diversificarii surselor de venit s.a.

De asemenea, autoritatile libiene au introdus legislatia privind zonele de tranzit comercial si pentru zone libere.

Cererea Libiei de aderare la Organizatia Mondiala a Comertului a fost acceptata, iar raportul de tara este in curs de redactare de catre specialisti libieni si straini, fiind coordonata la cel mai inalt nivel guvernamental.

Fata de aceste masuri, estimarile internationale si locale arata ca Libia va deveni o piata interesanta pentru cooperare ecopnomica, comert si investitii straine, in urmatoarele domenii::•- cartografiere, planificare si studii pentru infrastructura; constructia de aeroporturi si porturi maritime, precum si dezvoltarea si modernizarea celor existente;

- constructia de drumuri, poduri, cale ferata si sisteme de metro usor;

- constructia si dezvoltarea de centrale electrice;

- proiectarea si realizarea de 450 zone industriale – centre integrate de servicii, utilitati, activitate sociala si ec onomica;

- planificarea si constructia zonelor comerciale (libere) si industriale in localitatile: Tobruk, Zuwara, Ghat, Nalut, Kufra, Qatrun si Sirte;

- studii, proiecte si constructii pentru industria petrolului, gazelor naturale si petrochimie;

- planificarea, proiectarea si constructia de obiective in industria materialelor de constructii si a sticlei;

- proiectarea si realizarea de obiective turistice ( necesar minim 50 mii-100.000 paturi) in localitati precum: Tripoli, Tajura, Sabratha, Khoms, Garabulli, Misurata. Sirte, Ghadirenaica) si Gubba;

- preluarea de catre investitori straini a constructiei si operarii aeroporturilor internationale, locale si a Centrului de date pentru aviatie;

- constructia de drumuri internationale care sa conexeze Libia de statele vecine ( Sudan, Ciad si Niger);

- realizarea de proiecte integrate agro-zootehnice de-a lungul “Marelui Fluviu Artificial”;

- investitii straine pentru obiective in domeniul pregatirii si imbunatatirii hranei pentru animale (constructia de FNC-uri), precum si de ferme zootehnice

- realizarea de proiecte de industrializare a pestelui (pescuit, conservare si ambalare, exporturi);

- proiectarea si constructia a 35 complexe administrative pentru ministere (secretariate), institutii si autoritati locale si centrale, banci, care sa asigure 10.000 birouri administrative, in perioada pana in 2010;

- proiectarea, modernizarea si realizarea sistemului national de management informatic (eGovernment, eCommerce);

- imbunatatirea sistemului bancar, adoptarea prevederilor Acordului Basel 2, introducerea de mecanisme de plata prin card , constrcutia de filiale bancare etc;

- participarea la procesul de privatizare a bancilor comerciale ( evaluare, punere in vanzare de actiuni, modernizare dotari si servicii); extinderea sistemului de plati instantanee Western Union – se solicita oferte la Tourist Development Bank ( banca a societatii libiene de stat, pentru posta, telecomunicatii si informatica);

- specializarea a 10.000 cadre tine libiene in strainatate, pentru masterate si doctorate;

- modernizarea serviciilor, dotarilor si constructiilor pentru invatamantul liceal si universitar, inclusiv prin adaptarea programelor curiculare la invatamantul modern (informatica, limbi straine etc);

- 30 proiecte de investitii pentru procesarea si tratarea deseurilor, precum si cca 15 proiecte de protectie a mediului;

- constructia a 405.000 locuinte pana in 2010; initierea unui proiect pentru primele 50.000 locuinte in zona Tajura /750 hectare, in apropiere de Tripoli;

- modernizarea si extinderea operatiunilor Bursei de Valori (in cadrul Bancii Centrale libiene).

VI. Sistemul de taxe in Libia

Aspectele legate de sistemul de taxe sunt importante pentru investitorii straini pe aceasta piata.

Reglementarile in domeniu nu sunt interpretate intotdeauna in mod unitar, iar practicile curente sunt supuse unor modificari fara instiintare prealabila, sens in care datele sunt prezentate cu titlu informativ fara obligatii pentru BCE, urmand ca fiecare caz in parte sa beneficieze de asistenta ambasadei si Biroului consilierului economic din Tripoli, fiind necesare pentru operatorii economici romani si acorduri/contracte cu firmele specializate de pe piata libiana.

Principalele taxe si impozite percepute in Libia sunt urmatoarele:

- impozite pe venituri

- taxe corporatiste

- impozite pe venituri individuale si salarii

- taxa Jihad

- taxe retinute de autoritati (de tipul taxelor de timbru etc)

Impozite pe venituri

Orice contract negociat in Libia pentru orice alt produs/marfa decat cel/cea destinata livrarii directe beneficiarului final, trebuie sa fie inregistrat la Departamentul de Taxe din Ministerul de Finante (sau la directiile locale) in maximum 60 de zile de la semnarea contractului.

O taxa de 2% din valoarea totala a contractului si 1% asupra sub-contractelor este platibila la inregistrarea contractelor respective. Taxa de 2% este suplimentata cu 5 la mie din taxa de 2% de inregistrare a contractelor.

Toate facturile trebuie sa poarte stampila Departamentului de taxe care sa certifice ca taxa de inregistrare a contractului a fost platita.

Exista, de asemenea, o taxa de 5% denumita taxa de timbru pentru comercializare, aplicata asupra vanzarilor locale, care este adaugata la facturile de vanzare.

Taxa corporatista

Prima lege privind taxa pe veniturile agentilor economici a fost legea nr.64/1973 care a fost modificata prin legea nr.11/martie 2004.

Taxa corporatista este aplicata in doua etape:

1/ evaluare preliminara

2/ evaluare finala

Taxa pe profitul companiilor este diferentiata intre 15 si 40 %, in functie de profilul activitatii, astfel:

Tip activitate Profit prevazut ca % din venituri

Import 5 – 8%

Constructii 15 – 20%

Servicii 18 – 25 %

Proiectare si engineering 25 – 40%

Evaluarea preliminara se efectueaza la depunerea bilanturilor, iar evaluarea finala are loc, de regula, in termen de 2 ani de la data depunerii acestora.

Filiala unei societati straine inregistrate in Libia este obligata sa depuna formularul de taxe pentru venituri anuale nu mai tarziu de 7 luni de la incheierea anului financiar.

Evaluarea preliminara este efectuata de departamentul de taxe pe baza contului de profit si pierderi depus de firma respectiva.

Taxa este perceputa impreuna cu taxa Jihad de 4%, in procentele stabilite astfel:

Profit certificat de Departamentul de taxe Taxa pe profit

primii 200.000 LID 15%

urmatorii 300.000 LID 20%

urmatorii 500.000 LID 25%

urmatorii 500.000 LID 30%

urmatorii 500.000 LID 35%

peste 2.000.000 LID 40%

Pe legea din anul 1973 taxa maxima perceputa era de 60%.

Daca evidentele companiei pentru contul de profit-pierderi arata ca firma este pe pierderi nu sunt datorate taxe.

Taxe pe venituri individuale si salarii

Taxele pe venituri ale persoanelor fizice, cum ar fi salarii, venituri, bonusuri, participari la profit etc., care provin din angajarea fortei de munca in Libia sunt percepute tuturor acestor persoane. Ratele de taxare variaza intre 8 si 15% (conform legii nr.10/2004, anterior acestea aveau valoarea maxima de 25%).

Cuantumurile sunt stabilite astfel:

primii 4.800 LID – 8%

urmatorii 4.800 LID – 10%

peste 9.600 LID – 15%

De asemenea, o taxa de timbru de 0,50 la mie este platita asupra salariilor nete. O taxa de 1,5% este dedusa din salariile cetatenilor libieni, aceasta fiind numita „contributia companiei”. Cetatenii de nationalitate palestiniana care lucreaza in Libia beneficiaza de o reducere suplimentara fata de libieni, cu 7%.

Persoanele fizice beneficiaza de urmatoarele deduceri la plata taxelor:

o singura persoana – 1.200 LID

barbat casatorit – 1.800 LID

barbat casatorit cu copil – 2.400 LID

femeie maritata – 1.200 LID

Angajatii straini din Libia pot repatria in devize convertibile, pana la 50% din veniturile nete, in tara de origine, urmand ca in cazuri exceptionale aceasta cota sa creasca la 75% (angajatii din desert platiti in Libia).

Taxa Jihad

Taxa se plateste conform legii nr.44/1970 fiind perceputa asupra veniturilor personale la nivel de 3% si asupra profitului companiilor la nivel de 4% ( se poate numi taxa pe razboiul sfant – din Palestina).

Taxa aplicata veniturilor persoanelor fizice se plica veniturilor lunare in urmatoarele rate:

- mai putin de 50 LID – 1%

- intre 50 si 100 LID – 2%

- peste 100 LID – 3%

Practic. salariul minim este de 150 LID, astfel incat taxa este de 3%.

Taxe de retinere

Autoritatile guvernamentale retin o taxa de timbru de 0,5% din toate platile efectuate catre acestea. O taxa suplimentara de 0,2% este de asemenea platibila pe orice document/recipisa oficiala, inclusiv asupra contractelor inregistrate (se percepe dupa taxa de inregsitrare), taxa corporatista, taxa pe venituri individuale etc)

Contributii la asistenta sociala (INAS)

Ratele de contributie sunt urmatoarele:

Tip Companii straine Companii cu participare libiana

angajat 3,75% 3,75%

angajator 11,25% 10,50%

Guvern – 0,75 %

In plus fata de aceste taxe exista „contributia la Fondul de Solidaritate” care este platita din deducerea salariilor angajatilor, la nivel de 1% din salariul brut.

Salariatii libieni sunt supusi la 1,5% taxa de contributie.

Nu exista TVA, nu exista (deocamdata) taxe guvernamentale locale, nu exista taxe pe cadouri si mosteniri.

Firmele care primesc o factura, trebuie sa se asigure ca aceasta a fost inregistrata la Departamentul de taxe, in caz contrar urmand sa plateasca ea taxa de inregistrare.

Exporturile de marfuri din Libia nu sunt supuse la taxe in Libia, daca furnizorul bunurilor nu este inregistrat in aceasta tara. Daca livrarea de marfuri este insotita de contracte de instalare sau punere in functiune, acel contract va fi taxat conform datelor prezentate mai sus.

Asigurarile care acopera proiectele realizate in Libia trebuie sa fie obtinute local.

In Libia, incepand cu 2004 este posibil ca un strain/persoana fizica sau juridica/ sa inchirieze o proprietate de la un cetatean libian.

VII. Zona Libera Misurata – Libia

“Misurata Free Zone”/MFZ/ a fost infiintata in baza HG nr.495/2000, ocupand o suprafata de 240 hectare.

Obiectivele MFZ sunt urmatoarele:

- incurajarea comertului de tranzit;

- promovarea transferului de tehnologie industriala si adaptarea ofertei la cerintele pietei;

- ofertarea de servicii bancare, asigurari, investitii si altele;

- trabsferul, infiintarea si dezvoltarea tehnologiilor si know-how-ului intr- zona libera de orice restrictii;

- atingerea obiectivelor de interes comun ale economiei nationale libiene, investittorilor si utilizatorilor;

- crearea de noi locuri de munca si oferirea de posibilitati de perfectionare profesionala;

- realizarea rentabilitatii investitiilor prin infiintarea de societati in zona libera.

Facilitati :

- proiectele si investitorii nu sunt supusi inregsitrarii in Registrul de comert sau cel pentru importatori-exportatori;

- proiectele si veniturile realizate (atat ale proiectelor cat si ale salariatilor)in zona libera sunt exceptate de la toate taxele si spezele si sumele obtinute pot fi transferate in exteriorul Libiei, fara restrictii;

- transferurile, documentele, activele, sumele monetare si miscarea crediotului in MFZ sau intre MFZ si strainatate sunt , de asemenea exceptate;

- bunurile in regim tranzitoriu si alte marfuri, proiecte, servicii, bani sau titluri de valoare in MFZ si catre exterior nu sunt supuse taxelor saui spezelor, cu exceptia impunerii la comisioane pentru servicii;

- toate proiectele de investitii si sumele investitorilor si utilizatorilor sunt considerate ca posesie personala, oricare ar fi proprietarul si nu vor fi retinute sau deposedate sau luate in custodie, cu exceptia celor care sunt supuse unor executii penale sau legal comerciale;

- proiectele in zona libera nu vor fi nationalizate, expropiate, confiscate sau supuse oricaror proceduri avand acelasi efect, cu exceptia celor aflate sub incidenta legala si contra unei juste recompensari;

- proprietatea proiectelor poate fi transferata, fie partial , sau complet, de la un investitor la altul.

Coordonate de contact:

Misurata Free Zone

Qasr Ahmed – Misurata/Libia

Presedinte:: Dl Emhemed Hagaeg

tel: 00218 21 742730-33

fax;00218 51 742734

PO Box 844 Misurata

ermail:mfzly@lttnet.net

VIII. Piata de turism libiana

Pentru sectorul de turism, planurile de dezvoltare si investitii libiene in acest domeniu exista din anul 1999, dar au capatat o noua dimensiune in 2005, prin reorganizarea sectorului si implicarea la inceputul anului in aceasta activitate si a fiicei liderului libian, dr. Aicha Ghadafi.

In anul 2007 Seif Al-Islam a anuntat grandioase proiecte de constructii infrastructura turistica in diverse zone, indeosebi de-a lungul zonei litorale.

Caracterizarea pozitiva pentru dezvoltarea relatiilor turistice cu Libia se bazeaza si pe existenta infrastructurii rutiere, a unor aeroporturi regionale, dar si pe oportnuitatea ca noi investitii sa fie realizate, atat pentru modernizare cat si pentru perfectionarea pregatirii personalului.

Turismul ca activitate nu este ceva nou pentru Libia, astfel incat se poate mentiona ca in anii dinaintea celui de al doilea razboi mondial, aceasta tara era destinatie principala pentru europeni, comparabila cu Liban-ul, avand ca puncte de atractie principala Leptis Magna, Sabratha si Cyrene.

Planul de dezvoltare a turismului in Libia, pregatit la sfarsitul anilor `90 de firma engleza “High Point Rendel”, recomandata de Organizatia Mondiala a Turismului, prevedea urmatoarele masuri:

* imbunatatirea perceptiei in strainatate a Libiei;
* punerea in aplicare a unei strategii a turismului, bazata pe dezvoltarea/modernizarea infrastructurii aeroportuare, drumuri si hoteliere, perfectionarea organizarii si a pregatirii profesionale si fundamentarea optiunilor strategice pe turismul profesional specializat, cu valoare adaugata superioara turismului de masa, pentru aceste activitati de servicii;
* optimizarea optiunilor de marketing si crearea unei retele de firme turistice locale.

Tendinte si oportunitati

Incurajarea turismului “selectiv” fata de cel “de masa” (practicat si in prezent pe plajele din apropierea orasului Tripoli) tine cont de sensibilitatile culturii de tip islamic si de interdictiile legislative libiene (alcool), dar si de necesitatea reducerii impactului social intern, creat de un aflux prea mare de turisti straini.

Restrictiile si impactul sunt in mod gradual limitate, pe de o parte datorita competitiei din Tunisia si Egipt, dar si reintoarcerii in Libia a unor cetateni care in perioada embargoului au studiat sau au desfasurat activitati economice in state dezvoltate, in principal SUA, Marea Britanie, Germania si Italia.

Problemele principale cu care se confrunta sectorul de turism in Libia sunt urmatoarele:

- existenta unui numar limitat de hoteluri corepunzatoare – nu sunt mai mult de 9.000 de camere in cca 120 de hoteluri – foarte diferite ca nivel de asigurare a serviciilor si mai ales reduse din punct de vedere al asigurarii calitatii;

- sistemul de acordare a vizelor – turistii pot obtine vizele doar prin intrarea in Libia ca parte intr-un grup, obtinand vizele in avans printr-un operator de turism libian si nu la frontiera sau cu exceptare de la viza;

- lipsuri logistice, cum ar fi numarul redus de autovehicule 4×4 adaptate la traficul prin desert si existenta unor furturi la aceasta categorie de autoturisme, precum si semnalizarea rutiera si stradala practic inexistenta ( in anumite zone mai populate acestea sunt in limba araba); absenta hartilor detaliate si a informatiilor de calatorie in zone mai putin accesibile, uneori chiar interdictii pentru anumite regiuni si oaze, precum si a ghizilor interpreti;

- absenta bauturilor alcoolice, chiar la hotelurile de lux.

Pentru turismul de afaceri, exista doar un hotel de 5 stele, Corinthia Poarta Africii (in Tripoli), realizat de un grup maltez in parteneriat cu Libyan Arab Foreign Investment Company (LAFICO), iar Targul International Tripoli nu are inca dotarile si facilitatile care sa permita orasului Tripoli sa devina, asa cum doreste liderul, un Centru de afaceri regional, dupa modelul Beirut, Tunis sau Alexandria si exemplele pot continua.

Printre organizatiile implicate in dezvoltarea unor activitati turistice in Libia, prezinta interes Comitetul Olimpic libian (condus de Mohamed Ghadafi, unul dintre fiii liderului) si Federatia de fotbal care a propus firmelor britanice (Atkins) sa dezvolte un centru de pregatire si recreere la Sidi Benoir langa Tripoli.

Programele de investitii in sectorul turistic oferite de autoritatile libiene se refera in principal la urmatoarele:

- reconstructia companiilor nationale de turism, prin parteneriate externe si incurajarea infiintarii operatorilor de turism libieni de catre autoritatea in materie;

- dezvoltarea oazei Benzima, langa localitatea Al Koufra;

- protejarea si vizitarea zonei de dune si “lacuri” Al Zalaf;

- promovarea parcurilor naturale, Surman (paduri pe suprafete intinse la vest de Tripoli) si Al Kouf (in zona muntilor Al Jabel al Akhdar);

- zona Wadi al Loud (langa Sirte);

- dezvoltarea plajelor de la Al Margheb si Al Guba;

- dezvoltarea turismului evanghelic la Wadi Marqus, langa localitatea Derna (muntii Al Jabel) – exista in aceasta zona o pestera a unui calugar – Murcus/Marqus care a diseminat perceptele crestine in nord-estul Libiei si in zone adiacente, luptand impotriva idolatriei si promovand crestinismul la inceputul mileniului I in aceasta regiune.

Pe masura dezvoltarii relatiilor politice si economice bilaterale, operatorii economici si cetatenii romani pot avea sanse de reusita in sectorul turistic din Libia, in opinia noastra, in urmatoarele domenii:

v arhitecti, dezvoltatori de afaceri, ingineri si firme cu experienta in domeniul investitiilor in turism;

v companii de constructii specializate in domeniul hotelier, in special pentru categoriile de 3-4 stele, in principalele localitati;

v dezvoltarea unor proiecte de “transport pe cale de rulare ferata sau de tramvai” in zone turistice (30-150 Km distante);

v firme si persoane specializate in arheologie si lucrari de conservare a antichitatilor si elementelor din evul mediu;

v scolarizarea si pregatirea profesionala in turism si domeniile conexe acestuia;

v firme si persoane specializate in marketing, relatii publice si campanii de promovare media;

v operatori economici care exporta, in conditii de competitivitate sustinuta, aparatura, echipamente si servicii pentru turism (exportul se refera la gratare pentru barbecue, frigidere, butelii de aragaz, sisteme de aer conditionat, televizoare, mobilier, parapante, autovehicule , mini yachturi si barci , echipamente de pescuit, echipamente pentru sporturi extreme, specializari in scufundari, ghizi interpreti de araba si alte limbi de circulatie internationala etc)

Pentru activitatea de colaborare bilaterala este interesant de analizat promovarea unui parteneriat intre doua firme de turism (una romana si una din Libia) prin care sa fie incurajat indeosebi turismul catre Romania (la tratament si recreere) dar si cel catre Libia.

IX. Procesul de privatizare in Libia

Autoritatea insarcinata cu transferul proprietatii de stat catre economia privata “Public corporation for ownership transfer of companies and economic units (PCOT) “ (www.tamleek.org) infiintata, conform HG 198/2000, in subordinea Guvernului libian, prin HG nr.217/2005, aceasta agentie a fost transferata in subordinea Ministerului Economiei, Comertului si Investitiilor.

In conformitate cu normele libiene, sarcinile acestei entitati libiene sunt urmatoarele:

1. Evaluarea companiilor supuse procesului de privatizare.

2. Pregatirea si reorganizarea companiilor de stat pentru transferul proprietatii, inclusiv rezolvarea situatiilor tehnico-economice si financiare dificile pe care le intampina societatile comerciale de stat.

3. Vanzarea de active si evaluarea valorii acestora, propunerea de facilitati, exonerari de la plata, beneficii pentru societatile in cauza.

4. Evaluarea companiilor de stat, prin diferite metode si care sa reflecteze valoarea de piata a companiei, prin cel putin trei metode consacrate pe plan international.

5. Transformarea/infiintarea de societati pe actiuni si Tasharukiat (societati ale salariatilor – un fel de cooperative), care vor fi detinute pe baza valorii nete a activelor.

6. Propuneri pentru infiintarea de societati pe actiuni si modalitati de privatizare care vor fi inaintate Guvernului pentru aprobare.

7. Urmarirea incasarii sumelor din privatizare, care vor fi depuse in conturi speciale deschise in acest scop.

8.Coordonarea, impreuna cu celelalte autoritati guvernamentale a procesului de privatizare.

9. Propuneri pentru facilitati investitionale in programul de privatizare, pentru libieni si straini.

Procesul de privatizare decurge destul de lent si se afla intr-o faza incipienta.

X. Programul de dezvoltare a sectorului energiei electrice pentru perioada 2005-2010.

Programul libian prevede suplimentarea puterii instalate cu 2.400 MW, respectiv:

– Centrala pe gaze Western Mountain – 620 MW

– dezvoltarea centralei de la Zawya (330 MW)

– dezvoltarea centralei Benghazi Nord – 300 MW

– dezvoltarea centralei Tripoli-vest la 650 MW

– dezvoltarea centralei in ciclu combinat Zawya la 490 MW

La cei 2.400 MW se vor adauga alti 2.400 MW, in capacitati noi de producere a energiei electrice. Completarea retelei de 400 KV, reducerea pierderilor tehnologice si realizarea a 9 statii de transformare in localitatile Khoms – Jabal Hasawnah – Egdabia – Hun – Tripoli – Misuratah – Benghazi – Alriwis, executia de sisteme de conectare intre statiile de inalta tensiune de 2.430 km, realizarea etapelor 4 si 5 ale retelei de 400 KV, prin executia a 6 statii de transformare pentru linia de 400 KV (Tobruk – Zawya – Beni Walid – Hun – Ra’s Lanuf – Nalut – Ghadames), si realizarea conexiunilor cu Egipt si Tunisia si intre cele 6 statii, in lungime totala de 3.680 km (respectivele proiecte sunt de luat in considerare de companiile romanesti de profil).

* Planul include si realizarea a 6 statii de 220 KV la Sidihamed – Melita – Asshati – Alewenat – Albedah – Surman si renovarea a 13 statii de 220 KV, precum si realizarea traseului de 275 KV in relatia Tripoli – Benghazi – Misurata – Al-Khoms, de cca 170 km /reabilitare/ precum si realizarea a 17 substatii de IT 220/33 KV.

Renovarea a 57 statii de 11-33-66 KV, completarea retelei de 66 KV in zona vestica si 500 km de conexiuni la 66 KV.

Executia a 270 statii 66/220 KV, 1000 km de conexiuni 30/66 KV si alte linii de cca 2.600 km.

Planul include dezvoltarea problemelor de alimentare cu energie electrica si pierderilor din retele locale muncipale, realizarea de centre de control, perfectiobarea pregatirii profesionale.

Programul de modernizare-dezvoltare a sistemului national libian pentru energie electrica pe perioada 2005-2010 prevede alocarea sumei de 13,73 miliarde DL (peste 10 miliarde USD).

XI. Proiecte de investitii straine in Libia

In baza domeniilor de activitate pentru investitii straine directe (FDI), proiectele din Libia sunt repartizate astfel:

1 – industrie (82), respectiv 44,6% .
2 -sanatate (15) , respectiv 11,8% .
3 – turism (2), respectiv 1,6% .
4 – servicii (18), respectiv 14,2% .
5 – agriultura (3)
6 – piscicultura (1)
7 –servicii de utilitate publica (6)

Stadiul proiectelor de investitii straine in Libia:

40 proiecte care sunt operationale, 31,5%, 456.105.323 LYD (299.564.241 USD)

51 proiecte in executie, 40,2%

36 proiecte pentru care au inceput lucrarile, 28,3%

Proiecte in executie: 51 de proiecte, respectiv 445.681.047 DL (283.967.070 USD).

Proiecte noi initiate: 36, respectiv 4.287.689.451 DL ( 3,257 miliarde USD)

Sinteza investitiilor straine in Libia si impactului acestora:

No

Sector

Proiecte

Dimensiunea investitiei

Forta de munca

Investitor strain

Investitor libian

Total In LYD

Cota

Numar

Cota

Dolari

Echivalent In LYD

LYD

Locala

Straina

Total

1

Industrie

75

64%

330.975.720

462.201.661

134.239.590

596.441.251

49%

6873

639

7512

2

Turism

2

2%

182.036.775

236.647.808

0

236.647.808

20%

126

319

445

3

Agricultura

4

3%

57.950.327

75.335.425

0

75.335.425

6%

389

195

584

4

Servicii

19

16%

88.459.071

114.456.212

18.802.463

133.258.675

11%

1067

457

1524

5

Sanatate

16

14%

104.590.204

135.967.265

28.403.094

164.370.359

14%

1006

475

1481

6

Piscicultura

1

1%

4.618.463

6.004.002

0

6.004.002

0%

50

20

70

Total

117

%100

768.630.560

1.030.612.373

181.445.147

1.212.057.520

%100

9511

2105

11616

Repartitia geografica a investitiilor straine in Libia

Tara

Investie – dinari libieni

Malta

169.103.282

Egipt

138.574.378

Italia

75.811.176

Canada

67.573.623

Marea Britanie

62.441.279

Grecia

55.353.704

Cipru

46.451.865

Tunisia

40.734.991

Arabia Saudita

38.852.940

Elvetia

38.458.578

EAU

20.754.499

Belgia

20.059.254

Corea de Sud

19.500.000

Germania

12.677.791

Belarus

6.661.730

Spania

6.004.000

Olanda

3.311.897

XII. Consiliul oamenilor de afaceri din Libia- punct de referinta pentru relatii economice cu operatori privati – Libyan Businessmen Council (LYBC)

Conducerea Libyan Businessmen Council este asigurata de urmatorii membri ai comitetului (Board):

- Ibrahim Hafez AL-OMRANI – presedinte

- Samir A. El-WARFALLY – membru

- Salem Mohammed ELABYAD– membru

- Mustafa Mohamed ELLAFI – membru

- Omar Khalifa ELABYAD – membru

- Mohamed Abou SIF – membru

- Abdussalam M. ABDUSSALAM

- Issa BABAA – director executiv

- Farida MEZRAN – director adjunct executiv

- ing.Saleh K.Ben SALEH – director pentru sectiunea IT

Coordonate de contact LYBC:

fax: 00218 21 3350439/00218 21 3350374

tel: 00218 21 3350213/3350214/3350373

www.lybc.org

email: info@lybc.org

Lista de servicii asigurate de LYBC pe piata libiana.

Nr.crt.

Tip serviciu

Pret

DL

1.

auto+sofer+combustibil/zi

120

2.

preluare aeroport&escorta hotel

80

3.

rezervare hotel

10

4.

escorta&asistenta&traducere (engleza+araba)/zi

45

5.

viza cu o singura intrare/persoana

150

6.

viza cu intrari multiple pentru 3 luni/persoana

500

7.

viza de intrare obtinuta la aeroport Tripoli

400

8.

inchiriere telefon mobil/zi/fara credit/ la compania Madar

25

9.

inchiriere birou/luna- 1 camera

in functie de perioada

10.

sala de conferinta

in functie de amplasare

11.

sala de intalniri de afaceri(inclusiv ceai, cafea, bauturi nealcoolice, prajituri

in functie de numarul de participanti

12.

pregatirea si coordonarea intalnirilor cu partea libiana(sector public, oficiali ai guvernului)/persoana

50

13.

inregistrarea de firme si de sucursale/filiale/reprezentante

negociere

14

achizitionarea caietelor de sarcini pentru licitatii

negociere

15.

depunerea ofertelor de participare la licitatii

negociere

16.

operatiuni in vama

negociere

XIII. Programe de dezvoltare economica si oportunitati de cooperare economica si investitii pentru operatorii economici romani.

Prin masuri de reforma economica, guvernul libian are in vedere cresterea transparentei actiunilor executivului, reducerea coruptiei si asigurarea modernizarii achizitiilor guvernamentale libiene.

Libia participa la Conventia de la Washington din anul 1965 privind reglementarea conflictelor in materie de investitii prin International Center for Settlement of Investments related Disputes.

Pentru investitiile Libiei in strainatate, cifrate la cca 12 mliarde USD, exista o institutie creata in 1981, cu capital social de 261 milioane USD si profit in 2003 de cca 1,5 miliarde USD, intitulata LAFICO – Libyan Arab Investment Company.

Investitii in Libia si in strainatate se realizeaza si prin Libyan Arab Foreign Bank.

Guvernul libian precizeaza ca datorita fortei de munca angajate in Libia din randurile imigrantilor, aceasta tara a suferit pierderi de cca 2 miliarde USD anual.

Pentru continuarea reformei economice si intreprinderea de masuri congruente in plan social, guvernul libian are in vedere realizarea urmatoarelor actiuni:

- eliminarea in continuare a subventiilor la produsele petroliere (in prezent, gaze naturale si electricitate);

- atragerea de investitii straine in domeniul petrolului care sa conduca la dublarea productiei fata de 2004, respectiv 3 milioane barili/zi in anul 2010;

- eliminarea altor subventii, incepand cu cele pentru produse primare, cum ar fi zahar, sare, grau, orez;

- cresterea salariilor minime pe economie, de la 150 LD la 300 LD (cca 230 USD);

- reducerea taxelor si impozitelor;

- exceptarea creditelor de consum si pentru investitii pentru populatie, de la perceperea de dobanzi;

- reducerea fortei de munca angajate in Libia din randurile imigrantilor si crearea de noi locuri de munca pentru cetatenii libieni, in special cei tineri.

Planul libian de explorare prevede descoperirea a 50 de noi perimetre semnificative anual, foraje seismice 3D de 4.000 kmp/an si 2D la nivel de 10.000 kmp anual. Activitatile vor fi desfasurate de firme locale si straine, care vor necesita investitii de 4 miliarde USD.

Pentru urmatorii 10 ani, estimarea NOC este ca firmele straine investitoare in industria petroliera din Libia sa contribuie cu 7 miliarde USD, astfel incat rezultat al unor explorari ulterioare rezervele Libiei sa creasca cu 20 miliarde barili. Productia zilnica a Libiei este de cca 1,5 -1,7 milioane barili (50% din aceea a anilor `70) cu o capacitate maxima actuala de 1,8 milioane barili/zi si cu un program de atingere a 3 milioane barili zilnic in 2010-2011.

Planurile libiene prevad investitii de 3 miliarde USD in modernizarea si extinderea capacitatilor de rafinare si in petrochimie.

Interesul libian consta in realizarea de societati mixte pentru a dezvolta capacitati noi de rafinare, cu parteneri straini care sa asigure finantarea, marketing-ul si expertiza tehnologica, contra acordarii permisiunii de a detine actiuni sau prin alte forme de parteneriat in rafinariile care produc in prezent si sunt in proprietatea NOC. Capacitatea actuala de rafinare (interna) a Libiei este de 380.000 barili/zi (220.000 b/zi – Ra’s Lanuf, 120.000 b/zi – Azzawiya, 10.000 b/zi – Sarir, 20.000 b/zi -Tobruk si 10.000 b/zi – Brega). Prin rafinaria Ra’s Lanuf se poate procesa si petrol din import, cu posibilitati directe de export datorita apropierii de mare, rafinaria Azzawiya este orientata pentru satisfacerea necesitatilor interne, iar tendinta generala este de modernizare pentru obtinerea de benzine si motorine superioare.

Libia va acorda prioritate relatiilor economice cu SUA, cu principalele puteri regionale europene si asiatice, astfel incat pentru valorificarea oportunitatilor pietei libiene, este necesar ca dialogul la nivel inalt si deschiderile politice si economice la nivel guvernamental fata de aceasta tara, sa fie sustinute de actiuni ale intreprinzatorilor economici privati, in special in cazul statelor cu posibilitati reduse de finantare externa, precum tara noastra, pentru realizarea de parteneriate economice cu companiile si autoritatile libiene, in vederea punerii in aplicare a intelegerilor politice bilaterale.

XIV. Potentialul de absorbtie al pietei libiene pentru produse romanesti.

Principalii parteneri comerciali ai Libiei, pentru perioada 2002-2007 sunt, in ordinea descrescatoare a ponderii acestora, urmatoarele tari:

* la exporturile libiene (95 % produse petroliere si cca 3% produse petrochimice): Italia, Spania, Germania, Turcia, Portugalia, Tunisia, India, Franta, Marea Britanie, Grecia, Indonezia, Olanda, RPChina, Egipt. Din iunie 2005, SUA a revenit in primele 10 tari importatoare de petrol din Libia, ca urmare a ridicarii embargoului american impus acestei tari.

* la importurile libiene:

Italia, Germania, Japonia, Marea Britanie, Franta, Tunisia, Egipt, RP China, Coreea de Sud, Belgia, Elvetia, Turcia, SUA, Spania, Olanda, Brazilia, Canada, Grecia, EAU, Argentina, Malta, Maroc, Suedia, Rusia.

Principalele produse importate in Libia sunt:masini-unelte, autovehicule si utilaje de transport; produse manufacturate din metal; produse electronice si electrotehnice; produse prelucrate si rafinate superior din petrol; produse alimentare (75% din necesarul de consum al unei populatii de cca 6 milioane locuitori); animale vii si hrana pentru animale, autoturisme si autovehicole, tutun si tigari, bauturi neaalcoolice.

Turcia, EAU, Tunisia si Egipt incurajeaza comertul denumit de „sacosa” care adauga venituri suplimentare bugetare pentru articole sezoniere si reduc costurile pentru nivelul de trai al populatiei libiene.

Prin Tunisia, se desfasoara pentru majoritatea statelor din Europa Centrala si de Est un comert semnificativ cu Libia, cu produse manufacturate in tarile respective europene si exportate ca produse tunisiene in Libia.

In relaţiile sale cu Libia, România dispune de un capital important, ce decurge, în principal, din următoarele atuuri:

Ø tradiţia pozitivă a unei cooperãri economice productive, soldată cu realizarea unor obiective industriale şi de infrastructură, de interes pentru dezvoltarea si modernizarea Libiei, printre care: porturi, şcoli, teatre, cinematografe, spitale, silozuri, stadioane, centrale telefonice, baraje hidraulice, sosele etc.;

Ø finalizarea cu succes a unor programe de asistenţã tehnicã, cu concursul a mii de specialişti români, în sectoare sensibile pentru valorificarea şi dezvoltarea resurselor umane locale, cum ar fi învăţământul şi asistenţa medicală;

Ø formarea unui numãr însemnat de cadre în învatamantul superior românesc, în numeroase domenii, inclusiv militar, care în mare parte au beneficiat de burse acordate de ţara noastrã.

XIV.1. Dinamica schimburilor comerciale bilaterale, in perioada 1995 – 2007 (la 8 luni), se prezinta astfel:

– milioane USD -

“95

“96

“97

“98

“99

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

8 luni

Tot.

6,01

8,73

9,51

5,1

7,4

10,2

10,4

9,1

19,2

11,9

22.1

26,8

63,5

Exp

6,00

8,20

9,50

5,1

7,3

10,2

10,4

9,1

19,2

11,9

22,1

19,9

6,5

Imp

0,01

0,53

0,01

-

0,10

-

-

-

-

0.003

0,037

6,9

57,0

Exporturile româneşti pe piaţa libiană în perioada 1999 – 2006 au constat, în principal, din următoarele produse:

* Sectiunea I (animale vii si produse ale regnului animal;
* Sectiunea II (produse ale regnului vegetal);
* Sectiunea IV (produse alimentare, bauturi racoritoare, inlocuitori de tutun);
* Sectiunea V (produse minerale);
* Sectiunea VI (produse ale industrie chimice si ale industriilor conexe);
* Sectiunea VII (materiale plastice si articole din plastic, cauciuc si articole din cauciuc);
* Sectiunea IX (lemn, carbune din lemn,articole din lemn, impletituri din fibre vegetale si nuiele);
* Sectiunea XI (materiale textile si articole din aceste materiale);
* Sectiunea XIII (articole din piatra, ipsos, ciment, mica si din materiale similare, produse ceramice, sticla si articole din sticla);
* Sectiunea XV (metale comune si articole din metale comune);
* Sectiunea XVI (masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora, aparate de inregistrat sau de reprodus sunet si imagine , televizoare, accesorii);
* Sectiunea XVII (vehicole, aeronave, vase si echipamente auxiliare de transport);
* Sectiunea XX (marfuri si produse diverse).

Principalele firme româneşti care derulează contracte de cooperare pe piaţa libiană sunt: Rompetrol (GOFSCO), Romconsult, Petroconsult, iar cele care derulează contracte comerciale sunt: Ferco Steel, Alfred C.Toepfer International, An-Nasser, Forestar, Cargill Agricultura, Ceramica Sanrex, ISPAT Petrotub, UTON, Romanel, Maria Trading, Carbid-Fox, Moldosin, Uzinsider, Luxten, Rompetrol, Mefin Sinaia, Italsofa Romania, Tempo Glass, Shell Romania, European Food, Petrom Aviation, European Drinks, Arcasrom, Elvila, Prodexport, Coref, Farotex, Chimexim, Romwood.

XIV.2. Cateva cauze ale scaderii exporturilor romanesti pe relatia Libia, pe categorii de produse:

– S-au constatat scaderi la exporturile de animale vii (principala cauza fiind cresterea preturilor pe piata romaneasca, fapt ce a determinat ca oferta romaneasca sa nu mai fie la fel de atractiva/competitiva pe piata libiana).

– Exportul romanesc de cereale a ajuns la 0 in acest an. Principala cauza rezida in deficitul de grau inregistrat in acest an pe piata romaneasca.

– Exportul romanesc de produse chimice a scazut la 0. Cauza rezida in dezvoltarea, de catre Libia, a industriei de prelucrare a hidrocarburilor si implicit a exportului de produse derivate, care sunt la preturi atractive.

– Principala cauza a scaderii exportului de articole din material plastic si cauciuc este “invadarea” pietei libiene cu articole din plastic si cauciuc din China, de o calitate inferioara, dar la preturi foarte atractive. In domeniul cauciucului (in principal fiind vorba de pneuri auto) problema prezinta doua aspecte, pe de o parte este vorba de incheierea, la finele anului 2006, a retehnologizarii fabricii de pneuri de la Tajura (Libia), care a determinat cresterea productiei interne, iar pe de alta se constata intensificarea fara precedent a importului de pneuri din Coreea de Sud si India, la preturi foarte convenabile.

– Declinul exporturilor de cherestea are ca principala cauza cresterea preturilor pe piata romaneasca, pe fondul devalorizarii dolarului si a politicii juste, aplicate de statul roman, de rationalizare a defrisarilor. O alta cauza consta in faptul ca atelierele locale de mobila, care importau lemn romanesc (fag, stejar, etc.) au disparut din cauza concurentei facute de mobila de o calitate modesta, (din PAL, MDF etc.), dar ieftina, adusa din China, Malaezia si Tailanda.

– Exporturile de ceramica au incetat in conditiile in care Libia importa tot mai multe placi ceramice, de calitatea a II-a, din Italia si Spania, la preturi competitive.

Libia este primul investitor in tara noastra, dintre tarile maghrebiene, cu un volum total de cca 500 mii USD. Aceste societati mixte contribuie la exporturile romanesti pe piata libiana (firmele Hannibal, Aziz, Nuri, Mediteranean, etc).

XIV.3. Principalele grupe de produse si servicii, propuse de BPCE – Tripoli pentru promovare pe piata libiana sunt:

- utilaje petroliere, scule si accesorii pentru industria petrolului si gazelor naturale;

- articole de uz casnic electrotehnice si electronice;

- autovehicule si mijloace de transport ;

- linii automate si semiautomate pentru industria lemnului, ambalajelor ;

- servicii:

- instalatii, echipamente energetice;

- pompe, rulmenti, lagare, tubulatura de foraj si apa;

- instalatii pentru tratarea si purificarea apei ;

- mobilier pentru dotari hoteliere si usor pentru locuinte;

- confectii si incaltaminte;

- articole din sticlarie si ceramica;

- materiale de constructii;

- produse ale industriei chimice;

- produse agro-alimentare ;

- carne, animale vii si furaje ;

- produse ecologice ;

- autoturisme Logan

- servicii de engineering si know-how pentru diferite sectoare: petrol si gaze, cai ferate, constructii civile si infrastructura, protectia mediului, turism s.a.

Exporturile de marfuri romanesti ca brand si recunoastere a calitatii conform normelor ISO nu se pot dezvolta daca acestea sunt promovate doar prin e-mailuri, prezentari pe web-site.

Doua dintre conditiile minimale de crestere a vizibilitatii ofertei romanesti de export pe piata libiana este organizarea de misiuni economice in principalele localitati libiene (Tripoli, Misurata, Benghazi) si participarea oamenilor de afaceri romani la principalele expozitii organizate in Libia.

XIV.4. Cateva cauze ale cresterii importurilor romanesti pe relatia Libia:

Pana în anul 1993, importul românesc din Libia a constat, în principal, din ţiţei, dupa care importurile de ţiţei libian au fost întrerupte.

Soldul balantei comerciale in relatiile cu Libia a fost in ultimii 12 ani, in mod constant, favorabil partii romane. Incepand insa din 2006 s-a constatat o oarecare crestere a importurilor (de la aproape 0 la 7 mil $), pentru ca dupa 8 luni in 2007 acestea sa ajunga la 57 milioane $, astfel incat, pentru acest an, in conditiile acestei cresteri rapide a importurilor, se profileaza clar o balanta negativa (a se vedea cap II.6.2 – pag 9).

Importurile romanesti, pe relatia Libia, constau in principal, din:

- combustibili, uleiuri minerale si materii bituminoase (27,4 mil $, la 8 luni);

- produse chimice organice (27,86 mil $ la 8 luni);

- fonta, fier si otel (1,8 mil $).

Aceste importuri sunt firesti in conditiile dezvoltarii industriei libiene prelucratoare a hidrocarburilor, la preturi de productie si export competitive, inclusiv importul de fonta, fier si otel fiind un alt aspect pozitiv, tinand cont de gradul lor redus de prelucare, explicatia constand, in cazul celor trei categorii de produse, in costuri reduse pe plan local energetice, de prelucrare, inclusiv cu forta de munca si cu transportul intern.

XV. Uzante comerciale, financiare si diverse aspecte utile pentru piata libiana

Documente cerute la efectuarea importurilor:

– factura comerciala certificata de catre Camera de Comert si legalizata de autoritatile consulare;

– certificatul de origine, autorizat de Camera de Comert si legalizat de consulat, trebuie sa cuprinda si specificarea ca transportatorul nu va tranzita porturi/aeroporturi israeliene;

– conosamentul « Clean on Board »;

– packing list – se recomanda pentru operativitate; lista trebuie sa includa semnele de recunoastere pentru a usura identificarea.

Mostrele, fara valoare comerciala, sunt scutite de taxe. Este indicata transmiterea mostrelor unui agent, si nu transportul acestora de catre oamenii de afaceri.

Etichetare si marcare: este preferabil sa fie facuta si in limba araba.

Este indicat ca ambalarea sa fie facuta astfel incat bunurile sa reziste unor conditii climatice si de transport dificile.

Bunurile importate ca materii prime pot fi scutite de taxe, daca produsele fabricate din acestea sunt re-exportate in termen de un an.

Importurile sunt efectuate, conform legii libiene, prin acreditiv si scrisoare de credit comerciala, deschise, de regula, prin banci europene. Sumele datorate pentru importuri in Libia nu se transfera pana la primirea asigurarii marfurilor (cca 4% ad valorem) de catre banca libiana care transfera L/C.

Distributia bunurilor importate se face prin angrosisti si vanzatori cu amanuntul ce se afla in relatii apropiate cu importatorul direct. Contactul personal cu clientii este deosebit de important si este foarte apreciata invitarea acestora in tara pentru semnarea de contracte, vizitarea facilitatilor de productie etc.. Contactele oficiale constituie un moment prielnic pentru antamarea de discutii privind afacerile, insa este necesara multa insitenta pentru concretizarea unor contracte.

Succesul in afaceri este asigurat prin modul in care se negociaza, rabdare si angajarea de discutii de tip « win-win ». De foarte mare folos este folosirea limbii arabe, la negocieri, pe ambalaje si in seturile pe hartie si electronice de promovare comerciala.

Comunicarea in negocieri cu partenerii libieni este fundamentala, fiind remarcate seriozitatea, tinuta eleganta de tip occidental, cunostiintele tehnice si de limbi straine, o anumita modestie si ton ponderat in discutii. Gesticulatiile si exagerate si schimbarile bruste de intensitate a vocii sunt percepute negativ si nu aduc efecte pozitive in tehnica negocierii.

In zonele libere, investitorii si comerciantii nu sunt obligati sa fie inregistrati in Registrul Comercial, dar administratia stabileste normele si procedurile de functionare a acestora. Prima zona libera a fost infiintata la Misurata, insa aceasta se afla in stadiu incipient de functionare.

Este interzisa scoaterea din tara a bunurilor de patrimoniu, introducerea de arme de foc, a monedei nationale, opere de arta sau cu valoare istorica.

Banca Nationala se numeste Banca Centrala a Libiei, emite moneda si administreaza schimburile de moneda. In plus fata de Banca Centrala, exista 6 banci comerciale si doua specializate. Nu se permite bancilor straine sa deschida o filiala in Libia. Principalele banci din Libia sunt: Banca Agricola, Banca Jamahiria, Banca Libiana Araba de Comert Exterior, Banca Nationala Comerciala, Banca Sahara, Banca de Investitii Imobiliare si Economii, Banca Umma, Banca Wahda.

Incepand din semestrul II 2005 exista un acord al bancilor libiene cu VISA International, astfel incat cardurile electronice functioneaza in anumite hoteluri (2-3 ATM-uri la Corinthia si Kebir), restaurante de lux.

Participarea la licitatii pentru efectuarea de importuri de catre societatile guvernamentale locale sau pentru realizarea de proiecte locale. se face dupa inregistrarea societatii la autoritatile in cauza si inscrierea in listele de furnizori.

De regula, participarea la licitatii se face prin diferite companii locale inregistrate.

Seturile de documente cerute de autoritati pentru inregistrari, inscrieri, legiferari si orice alte relatii sunt modificate destul de frecvent..

Anunturile promotionale pot fi facute in presa locala insa trebuie traduse in limba araba. Publicatia de limba engleza (Tripoli Post) face anunturi publicitare.

Organizatii publice si neguvernamentale care au ca obiect furnizarea de informatii economice si comerciale:

a) Buletinul Zahra – este editat de un birou de traduceri legalizate si preia anunturi din presa de limba araba. (Zahra Office for Legal Translation, tel., fax: 0021821 – 4442767).

b) Ziarele locale de limba araba.

c) Firma Libyaninvestment dot com – are creata o baza de date privind societatile comerciale libiene si poate fi accesat site-ul acesteia la adresa: www.libyaninvestment.com.

d) Camerele de Comert, Industrie si Agricultura

– Federatia Camerelor de Comert, Industrie si Agricultura, tel.: 0021821- 4441613, fax: 00218 21- 3340155 ;

– Camera de Comert si Industrie din Tripoli, fax : 00218 21 3342916 ;

– Camera de Comert, Industrie si Agricultura din Benghazi, tel.: 0021861- 9080554/9080626, fax: 0021861- 9080553

– Camera de Comert, Industrie si Agricultura din Misurata, tel.: 0021851- 616497, fax: 0021851- 620340; www.ccimisrata.org.

Pentru a calatori in Libia, cetatenii romani au nevoie de obtinerea unei vize de intrare (pentru toate categoriile de pasapoarte).

Vizele libiene sunt turistice sau de afaceri si au, de regula, valabilitatea de o luna.

Acestea sunt emise pe baza unei invitatii, provenind de la o persoana fizica sau juridica din Libia.

Vizele se pot obtine de la reprezentantele diplomatice ale Libiei din exterior.

Din 2005 este posibila si obtinerea vizelor de intrare pentru afaceri in Libia, in regim de urgenta, cu sprijinul Birourilor populare din tarile de resedinta si cu plata unor sume suplimentare de cca 400 LD..

Regimul vizelor romanesti care se acorda cetatenilor straini este reglementat de Legea nr.123/2001 privind regimul strainilor in Romania, precum si de normele de aplicare a acesteia.

Detalii privind continutul acestor acte normative pot fi obtinute prin consultarea site-ului MAE www.mae.ro la rubrica “informatii consulare”.

Nu exista o cursa aeriana directa intre Bucuresti si Tripoli, deplasarea putandu-se efectua insa cu tranzit in alte capitale europene, prin intermediul unor companii aeriene straine (costurile cele mai reduse fiind asigurate de Alitalia, Hemus Air, Turkish Airlines, Austrian Airlines, KLM).

Aeroporturi internationale:

- Aeroportul International Tripoli (la 35 km de capitala); Cod TIP;

- Aeroportul International Benghazi (la 19 km de oras); Cod BEN;

- Aeroportul Sebha (la 11 km de oras); Cod SEB.

Principalele porturi maritime: Benghazi, Tripoli, Marsa Brega, Misurata, El Mina, As-Sider. Exista companii care asigura transportul maritim intre Tripoli/Benghazi si unele porturi europene (din Malta, Cipru, Italia);

Principalele sosele internationale sunt cele care leaga Libia de Tunisia, Algeria, Niger, Ciad si Egipt. Cea mai folosita ruta auto intre Europa si Libia este via Tunisia, cu legatura prin ferry boat.

Liniile Aeriene Libiene ofera servicii de transport intern intre urmatoarele aeroporturi: Tripoli, Benghazi, Sebha, Al Bayda, Morsa Brega, Tobruk, Misurata, Ghadames si Kufra.

Caile rutiere mai importante de pe teritoriul libian sunt: Tripoli-Benghazi, Tripoli-Ras Jedir (punctul de frontiera cu Tunisia), Sebha-Ghat, Tripoli-Sebha, Gharian-Jefren, Tarhuna-Homs, Hilal-Derna, Tobruk-Jaghboub.

Semnele rutiere si numerele imobilelor sunt rare, mai ales in afara marilor orase.

Comparativ cu standardele europene, reparatiile auto si obtinerea unor piese de schimb lasa mult de dorit.

Circulatia rutiera este intensa intre orele 12,00-15,00 si 20,30-24,30, determinand posibilitatea unor accidente de circulatie. Circulatia auto se desfasoara pe partea dreapta (ca in Romania).

Nu exista un sistem organizat de transport public in marile orase sau intre acestea. Sunt disponibile taxiuri sau microbuze colective (cu un orar neregulat). Se pot inchiria autoturisme de la companii specializate, aflate in Tripoli si Benghazi.

Carburantul este disponibil in numeroase puncte de desfacere, la un pret scazut (0,14 EUR/l).

Permisele nationale de conducere sunt valabile pe teritoriul libian numai trei luni, dupa care este necesara obtinerea unui document corespondent libian.

Nu exista probleme majore de siguranta privind turistii straini. Se recomanda, totusi, ca persoanele de sex feminin sa circule insotite si sa adopte o tinuta cat mai apropiata de perceptele islamice.

Exista cateva companii de curierat rapid care opereaza si in Libia (DHL, TNT, FederalExpress etc).

Asistenta medicala in Libia este inca deficitara din cauza lipsei unor specialisti bine pregatiti. Pentru straini, serviciile medicale sunt contra-cost. Riscul malariei este foarte redus si se rezuma la doua mici regiuni din sud-vestul tarii (din luna februarie pana in august).

In Libia, apa curenta nu este potabila (se consuma numai cea imbuteliata).

Serviciile hoteliere pe teritoriul libian sunt, cu exceptia hotelului Bab el Africa din reteaua Corinthia din Tripoli, departe de standardele europene, din punct de vedere cantitativ si al serviciilor asigurate.

La intrarea in Libia, turistii pot introduce, fara plata taxelor vamale, 200 tigari (sau 250 grame de tutun ori trabucuri), 250 ml. parfum.

Este permisa introducerea de moneda straina, fiind necesara insa declaratie vamala.

Se interzice importul/exportul de moneda locala.

Obiective turistice de interes:

* cele sapte localitati cu resursei arheologice : Sabrata, Leptis Magna,Qurina,Darsia, Germa, Gadames, Ghat ;

* siturile arheologice de la Quraina, Sosa, Benghazi,Darsia.Alagouria, Leptis Magna, Sabrata, Oea;

* cele 17 muzee de pe teritoriul libian (Tripoli,Sarai Hamra,Misurata,Leptis Magna,Beniwalid,Janzoor,Sosa,, Gadames etc) ;

* principalele oaze (Gadames,Awjala,Jalo,Kofra,Sukna,Houn,Wedan) ;

* vechile asezari islamice de la Ijdabia,Sirte si Zula ;

* capitala Libiei – Tripoli, zona desertica , Muntii Verzi s.a

XVI. Coordonate de contact utile in Libia si web-site-uri utile:

Companii romanesti cu reprezentare in Libia:

- PETROCONSULT – filiala Libia – Tripoli

Tel/Fax: 00218 21 3617513

E-mail: libya@petroconsult.ro

- GEOMIN OIL FIELD SERVICES Ltd – filiala LIBIA-Tripoli

Tel: 00218 21 3351061 Fax: 00218 21 3351062

- ROMCONSULT – Tripoli

Tel/Fax: 00218 21 3605513

Web-site-uri utile:

LIBYA — Online News

African Development Bank Group on Libya

Development Gateway Country Overview on Libya Arab Jamahiriya

www.noclibya.com.ly

www.gecol.ly.com

www.nasco.ly.com

www.cbl-ly.com

www.investinlibya.com

www.unionchmbers.com

www.africantigers.com

www.tripolifair.org

www.libyaevents.com

www.libyaninvestment.com

www.lybc.com

AfricaNet: Libya

Al Bawaba: The Middle East Gateway

Arab Countries’ WWW Sites

ArabNet — Libya

Destination: Libya

Libya

Libya Home Page

Libyan American Friendship Association

Libya: Our Home

Libya’s Resources on the Internet

Libya’s WWW Sites [Index]

Map of Libya

Weather-Tripoli, Libya

Afrol News – Libya
al Fajer al Jadeed
AllAfrica.com – Libya
. BBC Country Profile: Libya

Jamahiriya News Agency (JANA)
Libyana.

Official Site of Muammar Qaddafi

Pentru detalii suplimentare:

Biroul de Promovare Comercial Economica din cadrul Ambasadei Romaniei la Tripoli

Strada (Shara) Ali Bin Talib / Ben Ashour Area

PO Box 4747

Tel direct si fax: 00218-21-361.97.98

Tel (ambasada) 00218 – 21 – 3615295 (ambasada)

Fax: 00218 21 360.75.97

E-mail BPCE : ambaromatripbce@hotmail.com

Consilier economic : Neagu GHEORGHITA

Anexa la Indrumar de afaceri LIBIA – 2008

Legislatie economica si comerciala

LIBIA

1. Decizia nr.190/2005 a Comitetului Popular General pentru economie, comert si investitii, se interzic incepand cu data de 1 iulie 2005 importurile in Libia, daca producatorii externi nu au agenti comerciali autorizati in Libia, pentru urmatoarele produse:

1. Autoturisme, camioane (mijloace de transport) usoare si grele, autobuze.

2. Motociclete.
3. Aparatura de fotocopiat.
4. Cuptoare, frigidere, congelatoare, climatizoare si aparate pentru aer conditionat.
5. Televizoare, aparate de faxat, calculatoare.
6. Echipamente pentru pregatirea drumurilor (concasoare, buldozere etc), echipamente pentru pregatirea si mixarea cimentului, compresoare de aer si gaz, masini de ridicat, palane si altele similare.
7. Echipamente agricole (combine, masini de insamantat, tractoare, pompe de apa utilizate in agricultura).

Aspectul concludent pentru stadiul incipient al transparentei necesare pentru integrarea Libiei in O.M.C. il reprezinta faptul ca listele cu agenti libieni autorizati nu sunt disponibile.

2. Hotararea nr.8/2005 privind infiintarea de birouri de reprezentare ale companiilor straine in Libia

Articolul 1

Companiile straine pot deschide birouri de reprezentare in Libia, conform conditiilor mentionate in continuare, cu conditia ca salariatii sa fie libieni.

Articolul 2

Cererile de inregistrare trebuie sa fie adresate Administratiei generale a companiilor si registrului comercial din cadrul Ministerului Economiei si Comertului, sub semnatura persoanei autorizate din partea firmei straine sa realizeze aceasta procedura.

Articolul 3

Cererea de inregistrare va fi insotita de urmatoarele documente:

1. Decizia AGA/CA/Comitetului de conducere a firmei straine sa deschida biroul de reprezentare in Libia.
2. Numele persoanei desemnate de conducerea firmei straine sa fie directorul biroului de reprezentare (acesta poate fi de aceeasi nationalitate cu firma straina sau libian).
3. Extras din Registrul comercial al tarii in care se afla inregistrata compania straina, care sa fie autentificat de Biroul Popular (ambasada) din acel stat.

Aceste documente vor fi traduse in limba araba, conform legislatiei din Libia, la un birou de traduceri si legalizat in Libia.

Articolul 4

Administratia generala a companiilor si registrului comercial va intocmi un studiu privind cererea de inregistrare a reprezentantei straine si va prezenta un referat cu puncte de vedere catre ministrul economiei si comertului.

Articolul 5

Ministrul economiei si comertului va emite decizia de infiintare a biroului de reprezentare a companiei straine, in maxim 4 luni de la depunerea cererii si aceasta va fi valabila pentru 5 ani, cu posibilitatea de reinnoire.

Articolul 6

Daca biroul nu va fi functional in 6 luni de la aprobarea deschiderii reprezentantei, ministrul economiei si comertului poate decide inchiderea sau prelungirea autorizatiei pentru inca 6 luni, dar daca perioada va fi de un an, biroul de reprezentare va fi inchis in mod automat.

Articolul 7

Aprobarea de deschidere a reprezentantei este anulata si biroul inchis daca activitatile desfasurate nu sunt aprobate in Libia sau acestea lovesc in interesele nationale economice libiene sau afecteaza securitatea si dezvoltarea economica.

Articolul 8

Incetarea activitatii biroului de reprezentare se poate realiza dupa notificarea in scris a ministerului economiei si comertului.

Articolul 9

Biroul de reprezentare va avea grija de interesele firmei straine, fara sa realizeze profit si deruland urmatoarele activitati :

. facilitarea contactelor cu firme si autoritati libiene .

. furnizarea de informatii comerciale catre firma mamam, cu conditia ca aceste date sa fie accesibile in mod legal in Libia

. sa obtina date si sa evalueze schimbarile in domeniul investitiilor straine si sa transmita studii privind aceste aspecte firmei mama sau companiilor detinute de aceasta.

Articolul 10

Biroul va deschide un cont de ne-rezident in Libia, care sa permita asigurarea costurilor de functionare si infiintare ale reprezentantei.

Bugetul reprezentantei straine nu va fi mai mic de 50.000 LD sau echivalent in valuta convertibila (cca 37.000 USD).

Articolul 11

Directorul reprezentantei va conduce oficiul, avand in principal urmatoarele responsabilitati:

- Management si control.

- reprezentarea companiei in fata autoritatilor publice, corporatii, MEC, firmei straine si libiene .

- sa desfasoare toate activitatile permise, sa semneze si sa conduca efectiv biroul.

- sa primeasca corespondenta, hartiile legale, adresele pe numele biroului de reprezentare.

- sa selectioneze angajatii libieni si sa semneze contractele cu acestia

Articolul 12

Managerul este responsabil pentru toate actele si faptele din Libia.

Articolul 13

Taxele de inregistrare vor fi stabilite prin decizie a MEC libian.

3. Hotararea nr.12/2005 a Secretarului Comitetului Popular General pentru Economie si Comert pentru interzicerea importului anumitor marfuri, daca firmele producatoare ale acestora nu au Agenti comerciali locali, autorizati in Libia

Art.1.

Este interzis importul marfurilor indicate in lista anexata la aceasta Hotarare, cu exceptia situatiilor in care companiile producatoare ale acestor bunuri au Agenti comerciali locali, care la randul lor detin permisele necesare pentru indeplinirea activitatilor de Agentie comerciala si sunt inregistrati in Registrul Agentilor Comerciali si al Companiilor, din cadrul Departamentului de Inregistrare Comerciala, incepand cu data de 1.07.2005, cu exceptia marfurilor care insotesc turistii.

Art.2.

Se exclud de la prevederile art.1, produsele prevazute la grupul (18)- autoturisme, piese de schimb, anvelope si acumulatori – pentru care vor intra in vigoare prevederile art.1, incepand cu data de 01.04.2005

Art.3.

Aceasta Hotarare va intra in vigoare la data emiterii sale, iar autoritatile competente in materie o vor pune in aplicare.

LISTA

anexa la Hotararea nr.12/2005

Grupul (1) – Incaltaminte si produse din piele

Incaltaminte, posete, sacose de mana, umbrele, valize si curele din piele.

Grupul (2) – Materiale pentru curatenie

Sapun, desinfectanti, echipamente manuale de curatat, materiale pentru curatat podele si alti detergenti, parfumuri, sampoane, crewme de barbierit, pasta de dinti, uscatoare de par si altye accesorii, deodorante, periute de dinti, cosmetice, foarfeci de par, unghiere, dematografe si alte produse cosmetice.

Grupul (4) – Produse pentru ingrijirea copiilor

Pampersi, tetine, sticle de lapte, sampoane pentru copii, pudre, imbracaminte si incaltaminte pentru bebelusi, creme pentru maini, scaune de invatat mersul pentru copii, scaune, mese, sacose, paturi, cadite de baie si alte obiecte necesare pentru mama si copil, produse de curatare a pielii, paste de dinti si alte produse pentru nou nascuti si copii.

Grupul (5) – Jucarii si echipament sportiv

Jucarii pentru copii, echipament sportiv si utilitati, imbracaminte sport, biciclete si triciclete pentru copii, biciclete sport si pneumatice, echipament pentru inot si scufundari, jocuri electronice intelectuale si alte echipamente de amuzament.

Grupul (6) – Motociclete

Motociclete si piese de schimb pentru acestea.

Grupul (7) – Masini si echipamente de birou

Fotocopiatoare si reproducatoare de imagini, precum si piese de schimb pentru acestea;instrumente de supraveghere, planificare si desenare; masini de scris, calculatoare si piese de schimb pentru acxestea;alte echipamente de birotica, cerneala si toner pentru fotocopiatoare, masini de scris si benzi ribbon pentru calculatoare; hartie pentru fotocopiatoare si pentru alte scopuri birotice.

Grupul (8) – Produse de papetarie

Stilouri/pixuri cu cerneala uscata; stilouri/pixuri cu cerneala fluida;creioane;instrumente de desenat, proiectat si pentru geometrie; ghiozdane;caiete, agende, registre;caiete de scoala;dosare si mape;ascutitori; agrafe, pioneze, capsatoare, incopciatoare; scheme si desene; modele ilustrative si si explicatorii pentru invatamant; calendare, desene si peisaje .

Grupul (9) – Echipamente electrice si Accesorii pentru uz casnis si non-casnic

Cuptoare, frigidere, masini de spalat, fiare de calcat elect rice, scule de gatit, vase, cutite si parate manuale si electrice penntru carne;mixere manuale si amestecatoare de fructe; seturi de cafea si ceai;calorifere electrice si non-electrice si piese de schimb pentru acestea;aparate pentru conditionarea aerului casnise;echipamente pentru curatarea podelei;echipamente termo-electrice;mixere electrice si amestecatoare de fructe;echipamente electrice pentru restaurante si hoteluri si piese de schimb; pompe de apa si piese de schimb;becuri si candelabre; bunuri electrice; conectoare;intrerupatoare si duze; sonerii electrice casnice; panouri de distributie; separatoare electrice si alte accesorii similare.

Grupul (10) – Echipamente electronice pentru diferite utilizari

Televizoare si aparate radio pentru autoturisme, video si radio inregsitratoare;receptoare pentru programe prin satelit si accesoriile acestora;statii de inregsitrare de uz in scoala si universitate;amplificatoare si difuzoare;microfoane de orice tip;aparate de fotografiat si discuri;baterii uscate si acumulatori;masini de fax;telefoane fixe si mobile si accesorii pentru acestea;calculatoare si piese de schimb.

Grupul (11) – Echipament si accesorii video si pentru fotografiat

Camere video, proiectoare particulare de cinema;proiectoare fixe pentru fotografii;blitzuri pentru aparate foto si camere video;camere cinematice cu redare a sunetului sau nu;amplificatoare si mini-mixere;developatoare de film; imprimante de orice tip;hartie sensitiva pentru foto si altele de acest fel;substante acide pentru fotografiat, baterii cu mercur si argint;binocluri si microscoape, precum si monitoare pentru acestea;aparate de supraveghere foto si piese de schimb.

Grupul (12) – Ceasuri, piese de schimb si accesorii

Ceasuri de mana si de buzunar si bratari; ceasuri desteptatoare si de perete;cronometre;baterii si acumulatori pentru ceasuri, piese de schimb si accesorii pentru intretinerea acestor produse.

Grupul (13) Echipamente de msura si control

Cantare pentru uz comercial si casnic;aparate electrice de masura, testare si analiza; auto-regulatoare;instrumente de proiectare si desen;instrumente de calcul, rigle si discuri, balante si echipamente de masurat calitatea suprafetelor; micrometre si sublere; aparate electronice de masura a densitatii, temperaturii de orice fel – incepand de la 01.06.2005

Grupul (14) – Mobila si accesorii si produse din lemn prelucrat

Paturi simple si duble; paturi; dulapuri; scaune; dormitoare; biblioteci; bucatarii; cuiere; mobila de birou si accesorii;mobila pentru sufragerii; lemn prelucrat; alte accesorii pentru baie.

Grupul (15) – Materiale de constructie si sanitare

Seturi de baie si accesorii; incalzitoare de apa; articole sanitare si accesorii; ciment alb;lemn pentru constructii;caramizi;fier beton; tevi trase si accesorii;echipamente pentru constructii si piese de schimb; vopsele si echipamente de vopsit; franghii.

Grupul (16) – Echipamente de atelier

Compresoare de aer pentru denituire si fixare de anvelope si accesorii pentru acestea;echipamente pentre forja, turnatorie si presa si piese de schimb; burghie; masini de rectificat si acsutit;ghilotine de orice fel;masini unelete pentru tamplarie si accesorii;suruburi, piulite; sirma; tevi de cupru; discuri abrazive; echipamente pentru ateliere mecanice, piese de schimb si alte utilitati.

Grupul (17) – Echipament si piese de schimb pentru drumuri si transport

Gredere de sol, masini de aliniat druimuri;compactoare de teren; mixere de asfalt;masini pentru imprastiat si preluat asfalt; echipamente de roluit pentru drumuri; concasoare; masini de transport si echipamente;rezervoare de asfalt;masini si accesorii pentru pavarea drumurilor;compresoare de aer, gaz si generatoare de curent electric, precum si piese de schimb;mixere de beton;’ macarale de diferite tipuri si piese de schimb.

Grupul (18) – Toate tipurile de autovehicule si piese de schimb, anvelope si acumulatori

Autovehicule de pasageri si de transport greu, camioane si piese de schimb, anvelope, acumulatori lichizi, vopsele, accesorii auto si piese de schimb.

Grupul (19) – Masini agricole si echipament agricol usor

Combine, masini de presat, pluguri, masini de plantat, motoare si generatoare, pompe agricole, piese de schimb;recoltatoare de fructe; fertilizatoare de sol; scule de prasit; scule de curatat pomi fructiferi;echipamente de hranit pui si accesorii;rezervoare lapte; scule de muls;echipamente de curatat; scule pentru cresterea albinelor;conducte si tevi pentru irigatii;masini de tuns ovine;sere si echipamente pentru sere; echipament de irigat tip picatura; echipamente manuale pentru agricultura si zootehnie; echipamente pentru comtrolul pesticidelor;haine de protectie, fertilizanti; echipamente de insamantat; echipamente pentru productia de furaje concentrate si furaje concentrate; materiale de intarire a solului; orz furajer; seminte de cartof.

Grupul (20) – Alimente

Conserve de ton, fructe, biscuiti, produse de patiserie, masline de masa;dulciuri, ciocolata, cacao, cafea, nescafe, gemuri, nuci si alune de orice fel, fructe uscate, legume de orice fel, unt, branza, smantana, grasimi naturale si vegetale, produse din lapte.

Grupul (21) – Scule si echipamente de pescuit

Vapoare, barci, unitati de pescuit, motoare si piese de schimb;plase de pescuit; echipamente si scule.

Grupul (22) – Paine si patiserie

Utilaje&echipamente pentru faina, paine si patiseri, piese de schimb si alte produse pentru acest domeniu.

Grupul (23) – Echipamente medicale si instrumentatie pentru laboratoare stiintifice.

Bandaje si alte produse din bumbac sau alte materiale pentru uz medical;termometre medicale; manusi sterilizate;materiale de cauciuc;instrumente chirurgicale; aparate X;aparate de anestezie; accesorii medicale;instrumente pentru stomatologie; seringi de unica folosinta;vase de uz medical;ace chirurgicale si ata;aparate de analiza;echipamente de reabilitare si tratament in spitale;instrumente pentru uz medical si pentru sanatatea populatiei;reactivi pentru analize medicale;aparate de laborator;produse chimice organice si anorganice pentru laboratoare medicale; organe artificiale.

4. Hotararea MEC nr.52/2005 privind grupele de marfuri permise la import.

Toate canalele de import prevazute in mod legal (agenti comerciali, filiale, contracte directe) vor importa produsele si marfurile, in conformitate cu incadrarea in urmatoarele grupe de produse :

- Grupa 1 (imbracaminte, textile, articole de pielarie, materiale de curatatorie, detergenti, cosmetice si articole pentru spalatorie) ;

- Grupa 2 (alimente, fructe proaspete, animale vii si carne)

- Grupa 3 (mobila, aparatura electrotica si electrica,echipamente si aparatura de uz casnic)

- Grupa 4 (mijloace de transport diverse, echipamente pentru ateliere si fabrici, mijloace profesionale pentru protectie si siguranta) ;

- Grupa 5 (bunuri necesare pentru agricultura, echipamente de pescuit, animale vii, nutreturi si alte necesitati pentru cresterea animalelor) ;

- Grupa 6 (medicamente, echipament medical, instrumentar, substante si tehnica pentru laboratoare medicale, bunuri de necesitate pentru ingrijirea mamei si copilului, organe artificiale) ;

- Grupa 7 (bijuterii, metale pretioase si pietre) ;

- Grupa 8 (carti si articole de papetarie, echipamente si instrumente de birotica, mijloace de recreere) ;

- Grupa 9 (materiale de constructie, articole sanitare, lustre si materiale nefinisate pentru aceste produse).

Includerea altor materiale si marfuri intr-o categorie de marfuri este de competenta Ministerului Economiei si Comertului din Libia, pe principiul utilitatii si conformitatii, fiind necesara pentrun includere in grupa de marfuri si aprobarea Secretarului Comitetului Popular (consilier) pentru economie al autoritatii locale in raza careia se efectueaz respectivul import.

Agentiile comerciale si agentii comerciali, isi vor completa statutul de asociere cu grupele de marfuri care corespund importurilor pe care le realizeaza si vor transmite aceste modificari de statut la Registrul Comertului si Registrul Importatorilor.

Entitatile autorizate pentru importul de masini unelte, echipamentre, autovehicole si alte bunuri de folosinta indelungata, vor asigura piese de schimb pentru intretinerea si functionarea acestor bunuri industriale si vor deschide ateliere specializate pentru respectiva intretinere a utilajelor importate.

Pentru interesul public, MEC poate adaoga noi grupe de marfuri sau poate amenda si unifica alte grupe de produse.

5. Hotararea nr. 3/2005 a Comitetului Popular General (minister) pentru municipalitati (shabia), pentru taxa pentru servicii de import.

Incepand cu data de 1 august 2005, se vor percepe taxa generala pentru serviciile asigurate pentru marfurile si produsele de import in porturi si alte puncte de intrare in Libia, care va fi de 4% din valoarea marfurilor importate.

Aceste taxe de import vor fi colectate de Departamentele vamale in punctele de intrare in Libia pentru respectivele marfuri si produse.

Ministerul Finantelor va elabora formularistica si instructiunile necesare pentru plata si incasarea acestei taxe pentru servicii de import si va constitui un Comitet de supraveghere si urmarire pentru acest scop.

6. Hotararea Guvernului nr.114/2005 pentru impunerea de taxe de productie si consum pentru anumite marfuri.

Incepand cu 27 iunie 2005, urmatoarele marfuri importate vor fi supuse la cotele de taxe de productie si consum, cu exceptia produselor marfurilor produse local,pentru taxa de productier, daca aceste bunuri sunt produse pentru incorporare intr-un alt produs final. De asemenea, prevederile acestei hotarari nu se aplica in cazul in care legi speciale (investitii straine, zone libere s.a.) prevad exceptii mentionate in mod expres.

Nr.crt.

Descriere produse

Taxa de productie

%

Taxa de consum

%

1

seminte imbunatatite de grau, orz si ovaz

2

15

2

matcile parentale si maternale pentru cresterea puilor de crescatorie

2

25

3

macaroane

2

25

4

gris (de grau)

25

25

5

iaurt

2

25

6

sirop de curmale

2

25

7

apa minerala plata si gazoasa

2

25

8

bauturi nealcolizate

2

25

9

inghetata

2

25

10

sucuri naturale si artificiale (cu exceptiacelor terapeutice si diabetice)

2

25

11

produse din zahar (dulciuri obisnuite)

2

25

12

biscuiti

2

25

13

tigari

2

25

14

prosoape din bumbac

2

25

15

textile din bumbac imprimate

2

25

16

pampersi

2

25

17

confectii de bumbac pentru femei

2

25

18

carpete, covoare si mochete

2

25

19

mobila si parti de mobilier, din lemn si metal

2

25

20

servetele de hartie

2

25

21

sare de masa (ambalata)

2

25

22

hidroxid de sodiu

2

25

23

acid hidrocloric

2

25

24

parfumuri procesate, cu sau fara alcool

2

25

25

sampoane

2

25

26

sapun hard

2

25

27

sapun verde

2

25

28

pudra de sapun

2

25

29

PVC granular

2

25

30

tevi pentru irigatii (H=39 mm)

2

25

31

tevi din PVC si poliietilena (0.75-400 mm diametru)

2

25

32

produse diverse din plastic (cutii, unelte casnice etc)

2

25

33

burete artificial

2

25

34

tractoare agricole

2

25

35

vagoane

2

25

36

pluguri agricole si echipamente agricole usoare

2

25

37

autobuze, vehicole de transport marfuri (camioane)

2

25

38

taxiuri/autovehicule pentru pasageri cu capacitatea cilindrica intre 2000cc si 3000 cc

2

25

39

roabe

2

25

40

televizoare si radiouri

2

25

41

inregistratoare audio si video si masute pentru acestea

2

25

42

antene de satelit

2

25

43

radiatoare electrice cu ulei

2

25

44

pietre de incalzit (pentru uz casnic)

2

25

45

congelatoare (uz casnic)

2

25

46

frigidere (uz casnic)

2

25

47

tevi spiralate sudate

2

25

48

conducte lineare negalvanizate

2

25

49

conducte din aluminiu pentru irgatii

2

25

50

remorci si semi-remorci pentru campusuri si transport

2

25

51

inchizatori de metal de orice fel

2

25

52

fire electrice

2

25

53

seturi de telefoane (cu fir) si relee cu maxim 60 de de extensii interfne

2

25

54

benzi din metal protejate

2

25

55

usi si ferestre din aluminiu

2

25

56

biciclete de orice fel

2

25

57

butelii de capacitati de 95.11 si 15 kg

2

25

58

cabluri electrice (tensiune medie si inalta)

2

25

59

turnuri electrice

2

25

60

cuiere

2

25

61

camioane si vehicole de transport usor

2

25

62

frigidere mobile

2

25

63

sacose de hartie pentru ciment si ghips

2

25

64

tuburi de platic pentru conductori electrici (tensiune joasa si medie)

2

25

65

instalatii pentru furnizare apa si canalizare

2

25

66

hartie cretata

2

25

67

spirt medicinal

2

25

68

miere oreiginala de albine

2

25

69

autoturisme pana la 3000 cc

2

25

70

autoturisme cu capacitate peste 3000 cc

2

25

71

barci si yahturi (P mai marfe de 15 HP) si lungime mai mare de 10 m si sarcina mai mica de 86 persoane

2

25

72

motoscutere de apa

2

25

73

aslcool industrial

2

25

74

piei de pasari

2

25

75

produse din par

2

25

76

jocuri

2

25

77

brichete pentru tigari si pipa, placate cu metale pretioase

2

25

78

picturi artistice, statuete si sculpturi originale

2

25

79

obiecte sanitare placate cu metale rare

2

25

80

produse din fildes

2

25

81

blanuri si accesorii

2

25

7. Hotararea Ministerului Finantelor nr.83/2005 pentru modificarea Tarifului vamal de import

Prin articolele 1 si respectiv 2 ale acestei Hotarari a executivului libian, Tariful vamal de import al Libiei este redus la 0% taxe vamale pentru toate marfurile si produsele, cu exceptia taxelor pentru importul de tigari, cu incepere de la 1 august 2005.

8. Hotararea Guvernului nr. 124/2005 pentru modificarea taxei de import si pentru actiuni caritabile la importul de tigari.

Articolul al acestei Hotarari stabileste pentru productia locala si importul de tigari urmatoarele valori ale taxelor :

- taxa de productie : 2 %

- taxa de consum : 4%

9. Anexa la Hotararea CPG pentru Economie si Comert nr. 475/2005 privind lista produselor interzise la importul in Libia.

LISTA

marfurilor interzise la import in Libia, conform deciziei nr.475/2005

a Comitetului Popular General (Minister) pentru Economie si Comert

Nr.crt

Denumire produse

1

porci vii, carne de porc, grasimi si piei, precum si toate derivatele din porc

2

vinuri si bauturi alcoolice de orice fel

3

carne conservata si alimente procesate din aceasta si grasime animala, pentru scopuri de consum al populatiei

4

carne congelata, exclusiv cea feliata si peste ton pentru procesare

5

oua de masa pentru consum direct, precum si gaini si pasari vii sau taiate, cu exceptia matcilor de pasari pentru reproducere

6

seminte de castravete

7

fructe proaspete (lamai,struguri, caise, pepene galben,curmale, prune, piersici, smochine), ulei de masline, legume congelate, macerate si proaspete pentru consum, cu exceptia legumelor uscate

8

apa minerala naturala si gazoasa

9

autobuze cu capacitatea mai mica de 30 de pasageri si cu durata de functionare mai mare de 5 ani si autobuze cu capacitatea de 30 sau mai multi pasageri, camioane si semi-remorci proiectate pentru uz civil, cu capacitatea de la 5 la 40 de tone, cu siteme de tractiune pe una,doua si trei axe, mai vechi de 10 ani

10

tabla de otel ondulata

11

caiete scolare

12

hartie cu exceptia fetelor de masa, batistelor si rolelor pentru toaleta

13

piei netabacite

14

maturi obisbuite, cu bete, de folosinta obisnuita

15

soda caustica de orice fel si clorura de potasiu (warakena)

16

acoperisuri de plastic pentru sere si tevi de PVC (flexibile), cu exceptia sistemelor tubulare pentru irigatii

17

adaosuri de imbunatatire de panificatie continand bromat de potasiu

10. Prevederi ale legiii nr.50/2005 privind activitatile economice specifice, pentru care se acorda credite bancare

Urmatoarele activitati economice pot fi finantate prin credite bancare:

A. Activitati productive:

1. Macaroane si toate tipurile de paste industriale

2. Seminte si activitati derivate

3. Fabrici de paine si industria otetului

4. Fabrici de ulei comestibil

5. Fabrici de imbuteliere ulei

6. Masline, inclusiv tratatrea si pastrarea acestora

7. Ambalarea si sortarea fructelor si legumelor.

8. Industria sucurilor

9. Fabricarea si instalarea serelor si accesoriilor pentru acestea

10. Imbunatatirea si amenjarea solului

11. Productia de ingrasaminte din reciclarea deseurilor

12. Unitati de colectare si pregatire a fertilizantilor naturali

13. Cresterea pasarilor , iepurilor

14. Productia de miere si cresterea albinelor

15. Unitati de crestere a puilor

16. Ambalarea si sortarea carnii

17. Industria produselor lactate

18. Reciclarea deseurilor de la abatoare

19. Industria fainii

20. Industria pescuitului (la undita si plase pescaresti)

21. Ferme piscicole

22. Pregastirea, sortarea, ambalarea produselor piscicole

23. Industria buretilor artificiali

24. Paste de dinti

25. Fabricarea de extrase de parfum

26. Fabricarea de detergenti

27. Fabricarea de aparate dentare si parti

28. Productia de de saci medicali

29. Fabricarea de paturi, scaune si saltele medicale

30. Fabricarea de scule si echipamente pentru handicapati

31. Fabricarea de scule pentru pregatire profesionala si invatamant

32. Fabricarea de rechizite scolare

33. Fabricarea de pixuri si creioane

34. Fabricarea cretei

35. Fabricarea seturilor scolare

36. Industria cimentului

37. Industria materialelor de constructii

38. Fabricarea de caramizi

39. Industria cimentului si sculelor pentru constructii

40. Fabricarea vopselelor, faiantei si placilor ceramice, taierea marmurei si finisarea acesteia

41. Cuie, suruburi si accesorii

42. Industria deseurilor metalice, colectarea deseurilor, fabricarea de suporti pentru colectare

43. Galvanizarea metalelor

44. Pompe de injectie, fabricarea de piese de schimb pentru pompe submersibile, pompe de aer, fabricarea de pompe submersibile, unitati de injectie pentru pompe de apa

45. Industria filtrelor de apa si ulei

46. Fabricarea de piese de schimb

47. Fabricarea de unitati de purificare a apei si filtrelor de apa

48. Industria instalatiilor electrice

49. Productia de panouri electronice

50. Unitati de asamblare c easuri, pendule, radiouri, echipamente de control si alarma

51. Productia si intretinerea de absorbanti de soc

52. Industria aerului conditionat

53. Fabrici de radiatoaret

54. Industria auto, anvelope, unitati si piese de schimb

55. Alte activitati productive

B. Activitati in domeniul serviciilor:

1. Saturi turistice, hoteluri, restyaurante si cafenele, birouri turistice si ghizi de turism

2. Gradinite, institutii de invatamant elementare, licee, universitati, scoli tehnico-profesionale

3. Institutii pentru studiul limbilor straine, al limbii arabe si stiintei informatice

4. Birouri internet

5.. Centre de analiza medicala, centre de fizioterapie, infirmerii si clinici

6. Ambalarea produselor si transport intern mobila si alte utilitati casnice

7. Agenti de transport, contabili si cenzori, servicii financiare

8. Curatarea geamurilor, colectarea deseurilor, activitati de protectie a mediului ambiant

9. Activitati de transport pasageri, servicii in constructii, industrie si agricultura

C. Activitati de artizanat:

1. Ateliere de prelucrare a aluminiului

2. Covoare, ateliere pentru decoratiuni, mobilier scolar, reparatii auto, reparatii mobila, reparatii electrocasnice

3. Reparatii aparatura medicala, instrumente muzicale, plase pescaresti si barci

4. Servicii de gradinarit

5. Atelire de prelucrarea aurului

6. Reparatii si intretinere instalatii de apa

7. Ateliere optice

8. Alte activitati de artizanat

11. HG 49/2005 – Tarife pentru serviciile asigurate de Camerele de Comert si Industrie din Libia.

In cadrul procesului de modernizare a sistemului camerelor de comert din Libia, initiat prin Legea nr.4/2004 privind functionarea acestor institutii si continuat prin Hotararea nr.48/2004 a Comitetului Popular General (minister) pentru Economie si Comert (MEC) din Libia, a fost emisa si Hotararea nr.49 (publicata in august 2005) a MEC privind tarifele percepute si incasate in contul Federatiei Camerelor de Comert si Camerele de comert, industrie si agricultura, pentru diverse servicii asigurate operatorilor economici de pe piata libiana.

Tabelul nr.1, anexa la H.49, privind taxele pentru inregistrarea si reinnoirea certificatelor de operare a firmelor din Libia.

Nr.crt.

Descriere

Taxa de inregistrare

Dinari Libieni (LD)

Taxa de reinnoire

Dinari Libieni(LD)

1

Companii producatoare sau procesatoare

de petrol

1.000

750

2

Companii de servicii in domeniul petrolier

750

500

3

Filiale ale companiilor straine

700

500

4

Companii de capital

250

200

5

Companii industriale

200

100

6

Parteneriate

150

100

7

Societati cooperativa, exclusiv cooperativele de consum

100

50

8

Producatori si comercialisti de metale pretioase

100

75

9

Supermagazine

100

75

19

Ateliere de tamplarie si de mici prelucrari metalice

75

50

11

Cofetarii, restaurante si cafenele

70

50

12

Distribuitori individuali si activitati familiale

30

20

13

Mijloace de transport

A/

Transport de marfuri :

de la 1,5 la 3 tone

de la 4-7 tone

de la 8-12 tone

de la 13 tone in sus

20

25

50

60

10

15

30

40

B/

Transport de persoane

mai putin de 7 pasageri

8-12

12-20

de la 21 de pasageri in sus

20

40

50

60

15

20

30

40

1 USD = 1,25 LD (trendul fiind descrescator pentru USD)

Tabelul nr.2, anexa la H.49, privind taxele pentru certificatele emise de Camerele de Comert. Industrie si Agricultura din Libia.

Nr.crt.

Descriere

Tarif

dinari libieni (L.D.)

1

Certificate de inregistrare :

- companii petroliere

- companii locale

- parteneriate

- companii industriale

100

80

50

25

20

2

Certificate de exceptare taxe vamale

50

3

Certificate de activitati de comercializare pentru

produse si marfuri individuale

30

4

Certificat de identificare comerciala si financiara

30

5

Certificat de atestare a corectitudinii semnaturii

30

6

Certificat pentru obtinerea vizei

30

7

Certificatul de identificare a infiintarii corporatiei sau

activitatilor individuale

2 la mie din valoarea marfurilor

12. Hotararea Comitetului Popular General (minister) pentru economie, comert si investitii/MECI/ nr.77/2006, privind infiintarea de noi Camere de comert,industrie si a restructurarii celor existente

Art.1
Se vor infiinta noi Camere de comert si industrie si se vor restructura cele existente , dupa cum urmeaza:

• CCI Zuwarh care include Zuwarh- Regdalin, Aljemil-Alegilat- Sabratah.

• CCI Alzawia , care include Alzawia si Surman .

• CCI Aljufrah care include Alizizia- Gunzur- Ghasir Ben ghashir- Alzahra.

• CCI Gharian care include Gharian- Jadu- Yafrin – Nalut- Ghadames- Mizdah.

• CCI Tripoli care include Tajurah – centru Tripoli- Sok Alguma- Abu Salim- Hay Al-Andalus.

• CCI Almagreb care include Alkhoms- Tarhunah- Misratah- Al-Garaboli.

• CCI Zliten care include localitatea Zliten.

• CCI Misuratah care include Misuratah- Beni Walid- Tawirgha.

• CCI Sirte –Al-Jufrah

• CCI Benghazi care include Benghazi- Gemines, Ejdabia, Alwahat, Alkufra.

• CCI Albidah care include Albidah –Almurig- Shahat- Alagroria- Alabyar .

• CCI Darnah care include Darnah – Alkuba .

• CCI Tobruk care include Tobruk- Algaghbub.

• CCI Sabha care include Sabha- Wadi Alshati.

• CCI Murzik care include Murzik- Ubari- Ghat.

Art.2
Aceasta Hotarare va intra in vigoare la data emiterii si va fi dusa la indeplinire de autoritatile competente.

Altayeb Alsafi Altayeb
Secretarul Comitetului Popular General pentru economie, comert si investitii.
9-8-2006.

13. Hotararea Comitetului Popular General (minister) pentru economie, comert si investitii nr.386/2006, privind Comitetul de monitorizare pentru infiintarea de noi Camere de comert si industrie si de restructurare a celor existente

Art.1

Se vor infiinta Comitete de monitorizare si urmarire a punerii in aplicare a H MECI nr.77/2006 privind infiintarea de noi Camere de Comert si Industrie, compuse din:

• Secretarul Comitetului Popular pentru economie, comert si investitii din fiecare localitate (shabia) in care se afla sediul CCI respective- presedinte

• reprezentantul ministerului industriei-membru

. delegatul Comitetului Popular pentru justitie, care are masterat in drept- membrur

• reprezentantul Uniunii Camerelor de comert si industrie-membrur.

• reprezentantul departamentului de comert exterior- membru si secretar/raportor

Art.2

Comitetul de audit mai sus mentionat are urmatoarele obligatii:

• motivarea persoanelor juridice si fizice de a adera la CCI, verificarea actualelor inregistrari si indeplinirea procesului de legal de inregistrare.

• asigurarea amplasamentului-sediului CCI, care este nou infiintata, conform H MECI nr.77/2006, in coordonare cu autoritatile locale relevante.

• legalizarea inregistrarii persoanelor si a practicarii activitatilor acestora, de pe raza geografica a CCI.

• reorganizarea asociatilor de pe raza CCI si clasificarea acestora pe sectiuni de activitati economice, conform legii nr.4/2004.

• monitorizarea formarii conducerii (Comtetelor Populare) pe diferite sectiuni de activitate si invitarea acestora la Adunarea CCI, prin toate mijloacele de informare oficiale si locale, de trei ori consecutiv.

• elaborarea unui raport privind rezultatele activitatii depuse.

Art.3

Sa se formeze Comitetul central compus din :

• Director pentru comert exterior din MECI-presedinte

• Director of biroului juridic din ministerul economiei, comertului si investitiilor (MECI)-membru

• reprezentantul Uniunii Camerelor de Comert si Industrie-membru

Art.4

Acest Comtet , prevazutt la art.4 are obligatiile:

• monitorizarea punerii in aplicare a Hotararii si legalitatea aplicarii acesteia.

• primirea plangerilor Comitetelor locale si confruntarea acestora cu prevederile legale.

• sa remita ministrului economiei, comertului si investitiilor un raport, insotit de proiecte de decizii, vizand formarea Adunarii Generale a Camerelor de Comert si Industrie.

Art.5

Aceasta hotarare intra in vigoare la data emiterii.

Altayeb Alsafi Altayeb

Secretarul Comitetului Popular General pentru economie, comert si investitii (la acea data). 20 august 2006.

14. Hotararea Huvernului nr.166/2006 privind infiintarea Corporatiei Generale pentru Targuri, in subordonarea Ministerului econ0omiei, comertului si i nvestitiilor

Art.1

Se infiinteaza Corporatia generala pentru targuri, cu independenta financiar, personalitate juridica, in subordonarea Comitetului Popuilar general pentru economie., comert si investitii.

Art.2

Sediul central si legal al corporatiei este in Tripoli-Libia si va fi organizata intern pe baza unei Decizii a ministerului economiei, comertului si investitiilor.

Art.3

Obiectivele Corporatiei sunt urmatoarele-

* sa contribuie la dezvoltarea economiei nationale prin activitati in domeniul targurilor.
* sa prezzinte posibilitatile locale comerciale si sa promoveze sschimburile comerciale.
* sa creasca rolul economiei private in Libia.
* sa dezvoltae exporturile nationale, prin promovarea marfurilor libiene si a serviciilor produse local, in interesul economiei nationale.

Art.4

Corporatia isi asuma urmatoarele obligatii:-

* sa monitorizeze si sa organizeze manifestariexpozitionale locale si internationale in coordonare cu autoritatile specializate.
* sa propuna si sa organizezee participarea la targuri internationale si burse/piete si sa prezinte facilitatile respective.
* sa pregateasca planul anual de targuri interne si participari la targuri internationale, impreuna cu autoritatile competente.
* sa contribuielainvestitiiineconomie,saoranizezeseminarii,forumurisiconferinteinleaturacutarurile

Art.5

Targurile internationale vor fi infiintate in Tripoli, Benghazi, Misurata si Sabha.

Art.6

Corporatia va fi condusa de un Comitet numit de minister.

Art.7

Comitetul administrative are urmatoarele atributii:

* sa puna in aplicare legislatia
* sa pregateasca planuri anuale si programe.
* sa studieze programele internationale de targuri si manifestari internationale promotionale, sa propuna participarea la acestea.
* sa propuna participarea la organizatii regionale si internationale in domeniu.

Art.8.

Personalul Targului international tripoli se transfera cu toate drepturile la noua Corporatie

Corporatia va avea propriile conturi la banci libiene si va avea fondujri bugetare si atrase.

15. Hotararea Comitetului Popular General (Guvernului) nr.215 din 2006 privind infiintarea unei Zone de interes special in Libia Abu Kam ash-Zuara (inclusiv insula Farwa)

Art.1

Infiintarea Zonei de interes special denumita – Zona de dezvoltare si progres Abu Kamash-Zuara (include si insula Farwa). Perioada de functionare a acestei zone este nu mai putin de 99 de ani si poate fi prelungita prin Hotarare a Guvernului libian.

Art.2

Zona are forma juridica de organizare a unei corporatii, independente financiar, vizand realizarea obligatiilor limitate la reglementarile si legile din respectiva zona.

Art.3

Administratia zonei are drept obiective promovarea si punerea in functiune de proiecte fezabile, pentru a crea diferite activitati economice, investitii industriale si turistice,promova comertul de tranzit, operatiuni manufacturiere si transformari care pot schimba natura marfurilor sau alte operatiuni conform cerintelor schimburilor comerciale si solicitarilor pietei.

Administratia zonei are obligatia sa inregistreze activitati bancare, asigurative si investitionale si alte servicii, sa asigure transferul tehnologic, cunostiintelor si dezvoltarii care vor crea baza pentru progresul serviciilor si industriei, astfel incat sa contribuie la dezvoltarea schimburilor comerciale si de marfuri, in scopul sprijinirii economiei nationale.

Art.4

Administratia zonei va asigura realizarea infrastructurii si se va angaja in asumarea obligatiilor pentru asigurarea utilitatilor, locuintelor, sanatatii, securitatii, educatiei, turismului, comertului si culturii.

Art.5

Administratia zonei are dreptul, pentru indeplinirea obiectivelor sale, sa ia masuri administrative si financiare pentru promovarea infiintarii institutiilor, companiilor, fabricilor, bancilor, birouri pentru diferite servicii, depozite, spatii si sa angajeze forta de munca in activitati referitoare la aceasta zona.

Zona are dreptul sa detina proprietati imobiliare care asigura indeplinirea obiectivelor sale.

Art.6

Zona va fi administrata de un Comitete de management constituit prin Hotararea a Guvernului, avand drept scop conducerea problemelor administrative si dezvoltarea zonei conform principiilor de lucru in zona.

Art.7

Comitetul de management (conducere/administrare) asigura administrarea si controlul zonei si indruma toate autoritatile lucrative, iar acest Comitet are puteri largi pentru diferitele domenii, in special:

* intocmirea planurilor generale si reglementarilor care organizeaza activitatile si determina realizarea obiectivelor zonei.
* studierea sistemelor, reglementarilort si hotararilor privind investitiile in zona si propunerea de solutii in acest domeniu pentru realizarea sarcinilor;.
* propunerea de masuri legislative corespunzatoare pentru atingerea obiectivelor zonei;
* stabilirea principiilor de inchiriere si investitii in terenuri si proprietati imobiliare pentru a practica activitati economice in zona;
* stabilirea reglementarilor si principiilor pentru acordarea de licente de infiintare si investitii pentru proiecte industriale, comerciale si in sectorul serviciilor;
* pregatirea evaluarilor necesare asupra studiilor de fezabilitate si lucrarilor de investitii pentru infrastructura de baza, servicii pentru constructii administrative, costul reclamei si publicitatii, marketing si derularii operatiunilor pentru infiintarea de activitati productive si de servicii;
* aprobarea tarifelor de servicii, exploatarea spatiilor imobiliare si de depozitare in zona;
* implementarea masurilor pentru protectia activelor si proprietatilor zonei, pentru a permite realizarea obiectivelor;
* emiterea de decizii pentru delegarea activitatilor referitoare la practica in zona;
* infiintarea de companii privitoare la activitatile zonei si punerea in functiune legala a activitatilor sistemelor organizationale ale zonei, pentru practicarea sarcinilor conform reglementarilor si legislatiei.

Comitetul de management are dreptul sa –si imputerniceasca presedintele pentru a indeplini anumite functii/sarcini sau sa formeze un comitet sau mai multe pentru realizarea obligatiilor sale.

Art.8

Comitetul de management va asigura acorduri speciale cu Comitetul Popular General (Guvernul libian) in domeniul vamii, pasapoartelor si securitatii zonei, urmand ca guvernul sa autentifice respectivele rezolutii din zona.

Art.9

Comitetul de conducere decide asupra reglementarilor administrative interne, emite comunicate ale activitatii si intalnirilor sale.

Art.10

Zona, investitorii si rezidentii se bucura de facilitatile prevazute in legea nr.5/1997 privind promovarea investitiilor straine, modificarile sale si reglementarile in materie, precum si ale legii nr.7/2004 privind investitiile in turism si modificarile sale.

Art.11

Este permisa folosirea limbii engleze si altor limbi, in afara limbii arabe, in calitate de limbi curente in toate domeniile de functionare ale zonei.

Art.12

Portul si aeroportul zonei pot fi utilizate pentru scopul de a intra si iesi din zona.

Art.13

Resursele financiare ale zonei sunt formate astfel:

* fonduri ale investitorilor interni si externi zonei.
* sume desemnate prin bugete.
* credite interne si externe zonei.
* venituri din activitati si redevente ale activitatilor prestate.
* venituri din fondurile de investitii si active .
* orice alte venituri permise, conform reglementarilor din zona.

Art.14

Reglementarile administrative si financiare de lucru, salariile si bonusurile in zona vor fi stabilite prin hotarari ale guvernului, conform rapoartelor comitetului de conducere al zonei.

Art.15

Aceasta decizie intra in vigoare la data emiterii, urmand sa fie dusa la indeplinire de autoritatile implicate si publicata in codul de procedura.

Comitetul Popular General (Guvernul) Libiei/Enis la 6 septembrie 2006

16. HG nr.134/2006 privind infiintarea Bursei de valori

Art.1.Se organizeaza, in conformitate cu Legea nr.21/2001, „Libyan financial market”, ca o societate pe actiuni, subordonata Comitetului Popular General (minister) pentru economie, comert si investitii, conform Articolelor de asociere.

Art.2.Capitalul Bursei este fixat la 20 milioane DL, divizat in 2 milioane de actiuni cu valoare nominala de 10 DL, integral subscrise de ministerul economiei, comertului si investitiilor. Ministerul planificarii va asigura transferul acestei sume din Bugetul pentru dezvoltare pentru anul 2006.

17. Hotararea nr.03/2005 a Comitetului Popular General al Marii Jamahirii Libiene Arabe Populare Socialiste privind reglementarile prin care se acorda permisiunea ca firmele straine sa-si deschida filiale in Libia, in scopul practicarii de activitati in Libia

Art.1

Certificatele acordate companiilor straine de a-si infiinta filiale in Libia trebuie sa fie in conformitate cu prevederile acestei hotarari.

Art.2

In completarea si nu ca o incalcare a prevederilor Legii nr.80/1970 privind acordarea licentelor si reinnoirea acestora, certificatele emise pentru infiintarea de filiale ale firmelor straine si determinarea perioadei in care acestea pot sa-si exercite activitatea de baza in Libia, printr-o decizie a Comitetului Popular General pentru economie si comert, in baza legislatiei comerciale libiene.

Perioada stabilita pentru filiala de desfasurare a activitatii este de 5 ani, cu posibilitatea reinnoirii acesteia.

Art.3

Companiile straine care doresc sa-si deschida filiale in Libia trebuie sa solicite aprobarea expresa de la Administratia generala a firmelor si registrelor comerciale din cadrul Comitetului Popular General pentru economie si comert.

Formularul de cerere trebuie sa includa numele persoanei autorizate sa duca la indeplinire, in mod direct, procedurile privind solicitatea deschiderii filialei si adresa de destinatie la care acesta va primi corespoindenta in materie.

Art.4

Dosarul de cerere mentionat la articolul anterior trebuie sa aiba atasat urmatoarele documente :

1. Hotararea Comitetului de directie din partea firmei mama care sa includa aprobarea deschiderii filialei in Libia si care sa prezinte urmatoarele :

a – definirea statului/situatiei filialei din Libia ;

b – definirea activitatii filialei, cu conditia ca aceasta activitate sa fie permisa firmelor straine in Libia si sa aiba aprobarea autoritatii competente libiene de a o practica in Libia (dupa caz, companii nationale de tipul : NOC, GECOL, ministerul muncii etc) ;

c-suma specificata pentru infiintarea filiaslei si desfasurarea activitatii initiale a acesteia, cu conditia ca aceasta sa nu fie mai mica de 150.000 LD ;

d – numele directorului filialei.

2. Contractul de societate si anexele acestuia.

3. Documentul de infiintare de la Registrul comercial din tara de resedinta a firmei, sau un certificat de la Camera de Comert, acolo unde nu exista registre comerciale.

4. Angajamentul firmei de a pregati bugetul filialei si prezenta conturile de profit si pierderi in Libia.

5. Angajamentul firmei de a nu interveni in afacerile politice din Libia.

Aceste documente trebuie sa fie autentificate de Birourile Populare (ambasadele) Libiei in tara respectiva, sau din tara arondata pentru problemele consulare si trebuie sa fie traduse in limba araba dupa ce au fost autentificate.

Art.5

Respectarea prevederilor acestei hotarari inseamna ca firmele straine care doresc sa-si infiinteze filiale in Libia, trebuie sa respecte urmatoarele :

1- sunt asociatii de capital ;

2- sa asigure un certificat privind expertiza in activitatile dorite sa fie desfasurate de catre filiala din Libia ;

3- directorul filialei are nationalitatea companiei-,mama, sau nationalitatea unuia dintre proprietarii societatii –mama sau este libian. Aceasta conditie poate fi exceptata cu aprobarea Ministrului economiei si comertului.

Art.6

Documentele de solicitare a infiintarii filialei, precizate in articolul 4 sunt luate in evidenta la Administratia general pentru companii si regsitre comerciale, in ordinea datei de receptie si orice dosar de cerere este pastrat intr-un fisier separat-privat, continand toate documentele si hartiile referitoare la aceasta practica.

Solicitantul este rugat sa completeze eventualele lipsuri in documentatia de inregsitrare in maximum 7 zile de la data completarii dosarului.

Art.8

Administratia generala pentru companii si regsitre comerciale va studia dosarele respective si cererile firmelor straine si le vor inainta, impreuna cu punctul sau de vedere, la Ministrul economiei si comertului, in 15 zile de la data primirii dosarului sau de la data completarii finale a dosarului.

Administratia informeaza solicitantul in 15 zile despre rezultatul acestui demers, indiferent daca acesta este de respingere a cererii sau de aprobarea a acestei pentru inregistrarea filialei.

Art.9

Permisul pentru deschiderea unei filiale nu este acordat pentru a include mai mult de un domeniu de activitate permis pentru filialele firmelor straine sa fie practicate in Libia.

Art.10

Persoanele libiene si straine care lucreaza in Libia au interdictia de a contracta lucrari cu companii straine, pentru executarea de activitati in Libia, daca acestea nu au acceptul prevazut la articolul 2 al acestei hotarari.

Art.11

Companiilor si asociatiilor de capital care au acordul de a-si deschide filiale in Libia si nu sunt capabile sa duca la indeplinire prevederile acestei hotarari, le sunt acordate perimisiunea de a-si incheia contractele in derulare in Libia sau sa-si rezolve intr-un termen rezonabil dosarul de inregsitrare a filialei.

Art.12

Decizia nr.151/2003 privind organizarea registrul comun al companiilor si firmelor straine este anulata.

Autor : cons. ec. Neagu GHEORGHITA

Reprezentantul MIMMCTPL la Tripoli

31 octombrie 2007

Sursa: www.dce.gov.ro

INDRUMAR DE AFACERI

ALBANIA
2009

Cap. I
SCURTA PREZENTARE GENERALA

Denumirea oficiala a tarii: REPUBLICA ALBANIA

Pozitia geografica
Este situata in sud-estul Europei, intre 41 grade latitudine nordica si 20
grade longitudine estica, avand deschidere la Marea Adriatica si Marea Ionica.
Tarile vecine sunt: Grecia (282 km), Macedonia (151 km), Serbia si
Muntenegru (287 km).
Lungimea de coasta = 362 km.
Clima
Temperata, cu ierni racoroase si veri calde
Suprafata
28.748 km patrati
Limba oficiala
Albaneza
Capitala
Tirana, 553435 locuitori
Populatia: 3 145 400 locuitori, din care: 95% albanezi, 3% greci si 2% alte
nationalitati
Moneda nationala: LEK
1 USD=107,14 LEK
1 EURO=127,74 LEK
Sarbatoarea nationala
28 noiembrie – Ziua Independentei
Religia
Musulmani 70% din populatie, ortodoxi 20%, romano-catolici 10%
Resurse naturale
Carbune, petrol, gaze naturale, crom,cupru, nichel

Cap II
EVOLUTIA ECONOMIEI ALBANIEI IN ANUL 2008

A. Aprecieri generale

Economia Albaniei a evoluat pozitiv in cursul anului 2008, intr-
un climat favorabil, atat din punctul de vedere al conditiilor interne,
2
caracterizate de imbunatatirea mediului de afaceri si cresterea consumului
intern, cat si de conjunctura internationala externa din prima parte a anului,
care a impulsionat investitiile straine si cresterea schimburilor comerciale. In
ultima parte a anului au aparut semne ale influentei crizei financiare
internationale, care vor determina reducerea ratei de crestere si influente
negative asupra balantei de plati
Din punct de vedere a climatului regional, european si
international, Albania s-a bucurat in anul 2008 de conditii favorabile pentru
a continua evolutia sa in concordanta cu cerintele economiei de piata si
standardelor europene. Principalele elemente caracteristice favorabile au
fost:
- primirea invitatiei de aderare la NATO;
- continuarea ratificarii Acordului de Stabilizare si Asociere ( ASA ) cu UE
de catre statele membre ( in prezent 23 de state membre UE au ratificat ASA
si sunt premise favorabile ca procesul sa se incheie pana la sfarsitul anului );
- continuarea implementarii Acordului Interimar ( AI ) incheiat cu UE care
reglementeaza relatiile economice cu aceasta;
- continuarea aplicarii prevederilor Acorduluipentru largirea si extinderea
CEFTA in zona Balcanilor de Vest.

Politicile guvernamentale au urmarit continuarea implementarii
economiei de piata functionale prin documentele programatice adoptate:
Programul Economic si Fiscal 2007 – 2010; Strategia Nationala pentru
Dezvoltare si Integrare; Cadrul General Macroeconomic si Fiscal 2009 –
20011;Programul Bugetar pe Termen mediu 2008 – 2010;

Evolutia macroeconomica prezinta urmatoarele caracteristici
sintetice:
- crestere economica semnificativa de 6 %, datorita creditarii si continuarii
influxului de remiteri din strainatate ( in 2007 acesta a reprezentat 12 % din
GDP ); venitul mediu pe cap de locuitor a crescut de la 21 % la 22% din
media inregistrata de UE 27;
- balantele externe s-au deteriorat, conducand la cresterea deficitului de cont
curent de la 6,5 % in 2006 la 10,6 % din GDP in 2007 ; aceasta evolutie s-a
datorat adancirii deficitului comercial , care a crescut la 26,8 % din GDP in
2007, cu toate ca s-a inregistrat si o crestere a exporturilor;
- intrarile de capital net au crescut, acoperind deficitul de cont curent in anul
2007 : investitiile straine directe au atins 5,9 % din GDP, o contributie
semnificativa la acestea avand privatizarea din sectorul telecomunicatiilor;
alte intrari notabile au fost imprumuturile sectorului privat si depozitele
nerezidentilor, care au atins 3,2 % din GDP;
3

In acelasi timp sunt de semnalat o serie de neimpliniri:
- achizitiile publice, demonstreaza prevederi incomplete si centraliste
ale legii, iar implementarea a creat conditii favorabile coruptiei;
- intarzierea finalizarii unor proiecte importante din domeniul energiei,
modernizarea caii ferate, etc;
- privatizarea cu intarziere si discutabila a unor societati ca ARMO si
Divizia de distributie a energiei electrice;.
– continuarea crizei energetice din prima parte a nului care a determinat o
reducere semnificativa a activitatilor industriale si de servicii.

1.Raportul organizatiei Economist Intelligence Unit privind
democratia apreciaza ca Albania ocupa locul 83 in lume din 165 state si
teritorii autonome analizate, cu un index general privind democratia de 5,91,
puncte din maximul de 10 care se pot obtine.
In sustinerea acestui punctaj global pentru Albania raportul
detaliaza situatia tarii la cele cinci criterii de apreciere ;
- procesul electoral si pluralismul : 7,33 puncte ;
- functionarea guvernului : 5,07 puncte ;
- participarea politica : 4,44 puncte ;
- cultura politica : 5,63 puncte;
- libertatile civile : 7,06 puncte.

2. Raportul Bancii Mondiale ‘’ Doing Business 2009’‘prezinta
Albania ca cea de a doua tara reformatoare din lume, care in perioada
analizata, iunie 2007 – iunie 2008, a intreprins patru reforme cheie pentru
facilitarea afacerilor.
Albania ocupa locul 86, dintr-un total de 181 de tari ,
clasificate dupa indexul global de realizare facila a afacerilor, ceea ce denota
o imbunatatire cu 49 de pozitii fata de raportul de anul trecut, situand-o in
apropierea celorlalte tari din zona.

Raportul, elaborat cu ajutorul celor 10 criterii generale de
analiza ale BM, evidentiaza atat progresele realizate, cat si domeniile la care
s-a regresat si pentru care autoritatile trebuie sa acorde atentie speciala pe
termen scurt si mediu.

a.Albania in topul primelor zece tari reformatoare din lume
Comparand profunzimea si efectele reformelor realizate
asupra mediului de afaceri, in perioada la care se refera raportul, Albania
ocupa locul doi in clasamentul primelor zece tari reformatoare din lume,
4
dupa cum urmeaza: Azerbaidjan, Albania, Republica Kirghiza, Belarus,
Senegal, Burchina Faso, Botswana, Columbia, Republica Dominicana, Egipt
Aceasta pozitie ocupata de Albania se datoreaza reformelor
intreprinse in urmatoarele domenii: inceperea unei afaceri, obtinerea de
credite, protectia investitorilor si taxele care se platesc.

b. Situarea comparativa a pozitiilor ocupate, conform celor
zece criterii generale de analiza, in clasamentele din rapoartele 2009 si 2008
se prezinta dupa cum urmeaza:

Nr. Criteriul Pozitia Pozitia Schimbarea
crt . in 2009 in 2008 in clasament
1 Inceperea unei afaceri 67 130 + 63
2 Eliberarea permiselor de constructie 170 166 – 4
3 Folosirea muncitorilor 108 109 + 1
4 Inregistrarea proprietatii 62 56 – 6
5 Obtinerea creditului 12 61 + 49
6 Protectia investitorilor 14 168 + 154
7 Plata taxelor 143 125 – 18
8 Comertul transfrontalier 77 73 – 4
9 Intarirea contractelor 89 88 – 1
10 Inchiderea unei afaceri 181 181 0

Indexul general Doing Business 86 135 + 49

Reies din tabelul de mai sus domeniile in care s-au realizat
progrese notabile: inceperea unei afaceri, obtinerea creditelor, protectia
investitorilor, dar si cele la care sunt inregistrate regrese vizibile: eliberarea
permiselor de constructie, inregistrarea proprietatii, plata taxelor si comertul
transfrontalier.
In legatura cu taxele pe care trebuie sa le plateasca companiile
mici si mijlocii este de notat ca raportul face distinctie intre rata de
impozitare si modul cum se realizeaza plata efectiva a acestora. Daca in
legatura cu nivelul ratei de impozitare a profiturilor si salariilor Albania a
decis o reforma substantiala prin introducerea taxei unice, reduse la 10 %, in
ceea ce priveste plata tuturor taxelor de catre o companie este necesar sa se
intreprinda de catre autoritati actiuni substantiale de imbunatatire, intrucat
pozitia in clasament s-a inrautatit evident, de la 125 in 2008, la 143 in 2009.

4. Raportul organizatiei Transparency International
subliniaza In ultimul raport, intitulat ‘’ 2007 Corruption Perception Index
5
‘’, Albania este clasata pe locul 105, impreuna cu Argentina, Bolivia,
Burkina Faso, Djibuti si Egipt, care au 2,9 CPI. Fata de raportul precedent
totusi Albania si-a imbunatatit cu 0,3 puncte indexul general.
Fata de statele din zona este apreciata ca cea mai corupta tara, cu
20 de locuri sub Macedonia.
Raportul enumereaza urmatoarele domenii in care Albania trebuie
sa depuna eforturi serioase pentru imbunatatirea pozitiei sale :
- completarea si realizarea strategiei anticoruptie ;
- continuarea reformelor, in special a celei in domeniul juridic ;
- imbunatatirea activitatii si transparenta administratiei publice ;
- inasprirea pedepselor impotriva coruptiei ;
- adancirea luptei impotriva nerespectarii proprietatii ;
- inlocuirea persoanelor corupte.

5Analiza organizatiei World Economic Forum arata ca
in ceea ce priveste competitivitatea industriei turismului si calatoriilor,
Albania ocupa locul 90 din 140 de tari clasificate, alaturi de tari ca Bosnia
Hertegovina, Moldova si de state din Africa.
Aceasta pozitie modesta se datoreaza urmatoarelor cauze :
- lipsa unei infrastructuri moderne, la cerintele actulale ale vizitatorilor
- publicitatea insuficienta ;
– coruptia si traficul ilegal ;
– spatii de cazare neclasificate si fara dotari corespunzatoare ;
– lipsa energiei electrice, a apei si a sistemelor necesare colectarii,
transportului, tratarii si reciclarii apelor reziduale si gunoaielor.

6. Raportul fundatiei americane ’’The Heritage
Foundation’’ analizeaza si apreciaza situatia libertatii economice in
Albania dupa cum urmeaza :
Albania ocupa locul 56 in lume din 157 state si teritorii autonome
analizate, cu un index mediu general privind libertatea economica de 63,3
puncte din maximul de 100 care se pot obtine.
In zona Europei Albania ocupa locul 27 din 41 de tari prezentate in
raport.
In sustinerea acestui punctaj mediu global pentru Albania raportul
detaliaza situatia tarii la cele zece criterii de apreciere prin punctajele
acordate la fiecare in parte:
- libertatea afacerii: 55,6 puncte ;
- libertatea comertului : 75,8 puncte ;
- libertatea fiscala : 90,3 puncte ;
- marimea guvernului : 76,0 puncte;
6
- libertatea monetara : 80,4 puncte;
- libertatea investitionala : 70,0 puncte ;
- libertatea financiara : 70,0 puncte ;
- drepturile de proprietate : 30,0 puncte ;
- libertatea din coruptie : 26,0 puncte ;
- libertatea muncii : 59,3 ;
Pozitia Albaniei atat la scara mondiala cat si la cea europeana a
fost imbunatatita de punctajele obtinute la criteriile : libertatea fiscala,
monetara, investitionala, financiara si marimea guvernului, pentru care s-
au primit de la 70 de puncte in sus.
Punctaje slabe s-a obtinut la criteriile legate de proprietate si
coruptie, domenii care continua sa constituie adevaratele probleme care
impiedica evolutia economica a Albaniei catre o economie de piata
functionala.
In legatura cu punctajele acordate si clasamentele care decurg
din acestea analistii locali independenti au facut urmatoarele comentarii :
- la criteriile libertate fiscala si investitionala punctajele obtinute nu sunt
justificate de complexiatea greutatilor fiscale, la care trebuie sa faca fata
companiile, in special cele mici si mijlocii, respectiv de volumul redus de
investitii straine ( Albania a inregistrat cel mai scazut volum de si nvestitii
straine in comparatie cu celelalte tari din sud-estul Europei ) ;
- criteriul referitor la dimensiunea guvernului este supraapreciat deoarece
cheltuielile efectuate si eficienta generala a activitatii acestuia sunt departe
de a corespunde promisiunilor facute in campania electorala din anul 2005,
in urma careia a juns la putere.
Problemele grave legate de nivelul si raspandirea coruptiei, ca
si cele legate de drepturile de proprietate, sunt relativ corect apreciate si
se regasesc in concordanta cu caracterizarile cuprinse in rapoartele
Comisiei Uniunii Europene, Bancii Mondiale, Transparency
International, Economist Intelligence Unit s.a. .

6. Aprecieri ale FMI in Raportul privind evolutia Albaniei
in anul 2008
Albania, conform raportului, a realizat progrese notabile, in
conformitate cu angajamentele asumate prin acordul cu FMI, in urmatoarele
domenii: realizarea unei cresteri economice substantiale, ceea ce a condus la
dublarea GDP-ului pe cap de locuitor, reducerea saraciei, mentinerea ratei
inflatiei in limite cuprinse intre 2 – 4 %.
Ca o consecinta a acestor progrese raportul mentioneaza ca
Albania a fost invitata sa devina membra NATO si se afla in faza finala de
7
ratificare a Acordului de Stabilizare si Asociere semnat cu Uniunea
Europeana.
Raportul prezinta si domeniile carora autoritatile albaneze
trebuie sa le acorde atentie in vederea atingerii tuturor obiectivelor
convenite: imbunatatirea guvernarii si intarirea administratiei publice, criza
energetica, reducerea decalajului dintre dezvoltarea urbana si realitatea
rurala.

Raportul, elaborat de Departamentul European al FMI si
aprobat de structurile competente ale acestuia, se intinde pe 107 pagini,
cuprinzand grafice si tabele care detaliaza elemente de substanta privind
situatia actuala a economiei albaneze si a altor domenii care influenteaza
starea acesteia.
a.Evolutii economice recente:
- cresterea economica in anul 2007 a fost estimata la 6 %, prognozandu-se o
rata asemanatoare pentru anul 2008; aceasta determinand modificari
structurale in contributia sectoarelor la formarea GDP-ului, prin cresterea
procentelor industriei, constructiilor, transporturilor, comunicatiilor si altor
servicii si scaderea ponderii agriculturii si comertului;
- inflatia a fost mentinuta in limitele propuse, in contextul presiunilor
exercitate de cresterea mondiala a preturilor petrolului, derivatelor din acesta
si produselor agroalimentare, atingandu-se rate care sunt apropiate de cele
realizate in tarile dezvoltate, fiind de 3+- 1 % ;
- productivitatea muncii, in ultimii 15 ani, a inregistrat o rata reala cumulata
de 96,1 %, determinata in cea mai mare parte de asa numitul factor total de
productivitate, TFP, a carui contributie a atins 80,5 %;
b. Recomandari privind provocarile carora trebuie sa le
acorde atentie autoritatile albaneze:
- necesitatea imbunatatirii indicatorilor climatului de afaceri care in perioada
2005 – 2007, fie nu s-au inbunatatit substantial in comparatie cu perioada
1998 – 2001, luata ca perioada de referinta, fie au cunoscut chiar un regres
evident, dupa cum urmeaza:

Indicatorul Valoare per. Valoare per. Apreciere globala
1998-2001 2005-2007
Riscul politic 59 68 imbunatatire
Legea si ordinea 38 42 usoara imbunatatire
Calitatea birocratica 25 50 imbunatatire
Riscul compozit 62 70 imbunatatire
Coruptia 38 17 inrautatire
Investitii directe straine 3 4 usoara imbunatatire
8
( % din GDP )
- continuarea masurilor pentru asigurarea stabilitatii preturilor in conditiile
presiunilor exercitate de cresterea tarifelor la electricitate si diverse utilitati,
a preturilor produselor agroalimentare si a cererii de credite;
- asigurarea politicilor sanatoase pentru continuarea cresterii economice
prognozate de 6 % pe termen mediu pana in anul 2013, care sa fie sustinuta
in primul rand de acumularea de capital si de marirea productivitatii;
- reducerea deficitului balantei comerciale si a celui de cont curent, in
conditiile in care incasarile de la emigratia albaneza manifesta tendinte
evidente de scadere, in concordanta cu cele dovedite de alte emigratii de-a
lungul ultimelor decenii;
- asigurarea sustenabilitatii deficitului public, care este apreciat la cel putin
50% din GDP;
- reformarea clara si consecventa a sectorului energetic si realizarea de
proiecte sustenabile pentru eliminarea crizei energetice, care se manifesta
anual, sub forme mai virulente in anii secetosi datorita dependentei
productiei de electricitate de hidroenergetica;

B. Evolutia principalilor indicatori economici

In cursul anului 2008 principalii indicatori macroeconomici au
evoluat astfel:
– evolutia macroeconomica prezinta urmatoarele caracteristici sintetice:
crestere economica semnificativa de 6 %, datorita creditarii si continuarii
influxului de remiteri din strainatate ( in 2007 acesta a reprezentat 12 % din
GDP ); venitul mediu pe cap de locuitor a crescut de la 21 % la 22% din
media inregistrata de UE 27;
- balantele externe s-au deteriorat, conducand la cresterea deficitului de cont
curent de la 6,5 % in 2006 la 10,6 % din GDP in 2007 ; aceasta evolutie s-a
datorat adancirii deficitului comercial , care a crescut la 26,8 % din GDP in
2007, cu toate ca s-a inregistrat si o crestere a exporturilor;
- intrarile de capital net au crescut, acoperind deficitul de cont curent in anul
2007 : investitiile straine directe au atins 5,9 % din GDP, o contributie
semnificativa la acestea avand privatizarea din sectorul telecomunicatiilor;
alte intrari notabile au fost imprumuturile sectorului privat si depozitele
nerezidentilor, care au atins 3,2 % din GDP;
- rata somajului este apreciata oficial la circa 13,5 %, in realitate fiind peste
19 % ;
- volumul vanzarilor in 6,5 % ;
9
- valoarea imprumuturilor, cu precadere a celor destinate investitiilor si
comertului au demonstrat o tendinta de crestere, dar au ridicat probleme de
solvabiliatate a creditatilor;
- incasarea veniturilor fiscale a contnuat sa se amelioreze, atat in ceea ce
priveste valoarea, cat si structura si cadenta in timp,
Acesti indicatori ar fi putut fi sensibil mai buni daca Albania nu ar
fi cunoscut cativa factori de influenta negativa, printre care cei mai
reliefanti sunt :
- criza energetica severa manifestata in prima parte a anului
2008, care a determinat atat cresterea importurilor atat cantitativ cat si
valoric, in conditiile practicarii unor preturi ridicate pe piata regionala a
energiei electrice, cat si intreruperi indelungate ale aprovizionarii cu
electricitate a productiei si a altor activitati, cu influenta negativa directa
asupra economiei nationale ;
- cresterea pretului petrolului pe pietele internationale care a influentat
negativ piata albaneza, datorita faptului ca importa peste trei sferturi din
produsele rafinate utilizate.
Cele mai dinamice sectoare economice au fost serviciile si
constructiile, care, in anul 2008, au atras 17,5 % si respectiv 12% din
creditele acordate.
In anexa nr. 1 se prezinta situatia principalilor indicatori
macroeconomici pentru perioada 2005 – 2009.

Conform datelor statistice albaneze, Situatia principalilor indicatori
macro economici in perioada anilor 1998-2003 (date disponibile) se prezinta
dupa cum urmeaza:

1998 1999 2000 2001 2002 2003
PIB(in mil.USD) 2824,4 3548,4 3836,3 4113,7 4695,4 6027,3
PIBpe locuitor(in 842,1 1052,0 1128,0 1332,6 1521,0 1934,9
10
USD)
Contul current
(in % din PIB)
-7,1 -7,9 -7,4 -6,2 -9,00 -6,7
Datoria
externa(in %din
PIB)
36,9 32,3 31,8 28,2 24,4 23,3
Rata inflatiei 8,7 -1,0 4,2 3,5 2,1 3,3
Cursulmediu de
schimb(lek/USD)
- 146,96 132,58 128,47 132,36 137,51
Populatie(000) 3354 3373 3401 3087 3069 -
Rata somajului 17,8 18,0 16,9 14,6 15,8 15,0

Pentru anul 2009 a fost prognozata o rata a cresterii PIB cuprinsa intre
4,0 si 4,5 %. In anul 2008 se estimeaza o rata a cresterii de 6%, realizandu-se
doar 5.5 % datorita crizei financiare si economice mondiale. Pe sectoare de
activitate estimarile ratei de crestere sunt dupa cum urmeaza:
– in industrie:
– in agricultura: 1
– in constructii:
– in transoporturi:
– in sectorul serviciilor:
Pentru anul 2009, in cadrul politicii economice, guvernul albanez isi
propune:
- Finaliozarea procesului de privatizare a sectoarelor strategice ale
economiei;
- Continuarea implementarea politicilor de incurajare a dezvoltarii IMM-
urilor;
- Eliminarea barierelor administrative, in special reducerea numarului
licentelor si autorizatiilor la circa o treime;
- Perfectionarea adrului legislativ in economie, si nu numai;
- Mai multa transparenta si diminuarea coruptiei;
- Masuri privind imbunatatirea infrastructurii s.a;

In sensul celor de mai sus au fost luate deja unele masuri, respectiv:
Infiintarea :
- Agentiei Albaneze pentru Promovarea Investitiilor Straine (ANIH) ;
- Agentiei Nationale a IMM-urilor;
- Centrului Albanez pentru Stimularea Exporturilor.
- Negocierea si semnarea de acorduri de comert liber cu tarile din
regiune
- Crearea unui sistem si infrastructura moderne pentru imbunatatirea
controlului vamal.
- Reducerea barierelor (tarifare si netarifare) la importurile de marfuri.
11
- Simplificarea legislatiei si procedurilor vamale;
- Stimularea productiei destinata exportului etc.
Toate acestea constituie, in opinia Guvernului, o alternativa economica de
fructificare a potentialului existent in scopul reducerii saraciei economice si
– in perspectiva – integrarii Albaniei in structurile europene.
Cu referire la acest ultim aspect, oficialii europeni apreciaza ca nu exista
indicii ca Acordul de Stabilizare si Asociere (ASA) intre Albania si UE se
va concluziona in viitorul apropiat, apreciere ce are la baza urmatoarele
elemente/argumente:
- stagnarea ritmului reformei in ultimii doi ani si alternarea crizelor
politice din interiorul Partidului Socialist (partidul la guvernare)cu
conflictele putere/opozitie;
- rezultatele modeste obtinute in lupta impotriva coruptiei si crimei
organizate;
- asigurarea stabilitatii macroeconomice a Albaniei de afluxul de valuta
ce intra in tara pe cai ilegale etc. (in anul 2003, intrarile de valuta in
Albania de la emigrantii ce lucreaza in strainatate, s-au cifrat la 778
milioane USD, cu cca 23% mai mari decat in anul 2002).

Cap. III PRINCIPLELE RAMURI ECONOMICE

1. Agricultura si industria alimentara
Agricultura este cel mai important sector al economiei albaneze,
cu o pondere in PIB de peste 50%, forta de munca implicata ridicandu-se la 800
mii angajati.
Produsele industriei alimentare detin o pondere de aproximativ
10% din totalul exporturilor albaneze. Principalele produse ale industriei
alimentare sunt: produsele de panificatie, pestele, legumele si fructele
conservate, produsele din care, laptele si produsele lactate.

2. Industria prelucratoare
Industria prelucratoare a atras un numar mare de societati mixte,
formate in special de companii din Grecia si Italia. Acestea isi desfasoara
activitatea in industria alimentara, textila si prelucrarea lemnului.
In industria textila, care detine o pondere de aproximativ 38% din
totalul exporturilor, exista oportunitati importante pentru investitorii straini.
Prelucrarea lemnului este un alt sector important al industrei
albaneze, sustinut de traditia in acest domeniu si materia prima relativ ieftina.
Sectorul ofera oportunitati de investitii pentru productia de cherestea, furnir,
tamplarie si mobila.
Sectorul farmaceutic cel mai important producator este
compania Profarma, care a fost privatizata in noiembrie 2000, 88% din actiuni
fiind detinute de compania nationala Aldosh. Profarma, cu sediul la Tirana, are in
prezent un numar de 184 de angajati si produce 130 de produse farmaceutice.
Alte doua firme cu activitate in acest sector sunt PRODENTALFARMA, societate
mixta italiano-albaneza si EUROMEDICA.

12
3. Industria materialelor de constructii
Materialele de constructii ocupa o pondere de aproximativ 10
% din totalul exporturilor albaneze, productia interna de ciment se ridica la cca.
200.000 tone anual, iar importurile la cca 600.000 to

4. Industria extractiva
Albania dispune de resurse minerale importante, care includ
rezerve de crom, nichel, petrol, carbune. De asemenea exista rezerve de bauxita
si fosfor si depozite mai reduse de ghips, sare, argila, bitum si marmura.
Mina de crom Kalimash este concesionata companiei turce
Hayri Ogelman Perollajat.Alte doua mine de crom Pojaska si Perrenjas si fabrica
Elbasan au fost concesionate pentru o perioada de 30 de ani companiei italiene
Darfo, care a investit in retehnologizare circa 40 mil.USD.
In ceea ce priveste resursele de petrol, Albania dispune de
rezerve de aproximativ 550 mil. tone. Guvernul albanez incurajeaza investitiile
straine in acest sector, exploatarile continentale si maritime atragand tot mai
multe companii straine, printre care se numara si Occidental Petroleum (SUA),
Premier Oil (Marea Britanie), OMV (Austria), Coparex (Franta).

5. Telecomunicatiile
Sectorul telecomunicatiilor din Albania este cel mai slab
dezvoltat din Europa, dispunand de o densitate de linii principale fixe de doar 2%
(2 linii telefonice/100 locuitori). In anul 2001 (date statistice de care dispunem)
functionau in Albania 120.000 linii telefonice fixe si 250.000 telefoane mobile.
Operatorul albanez de telecomunicatii, ALBANIAN TELECOM,
se afla in plin proces de privatizare, proces in care sunt implicate BERD si Banca
Mondiala. O data cu finalizarea acestui proces, va avea loc liberalizarea
sectorului telecomunicatiilor.
Prin legea 8618/1998 a fost infiintata Autoritatea de
Reglementare a Sistemului de telecomunicatii (ERT). Incepand cu anul 2000,
ERT a preluat atributiile Departamentului de Stat al Postei si Telecomunicatiilor,
devenind autoritatea responsabila cu reglementarea sectorului telecomunicatiilor.
Operatorul principal de telefonie mobila este Albania Mobile
Communications (AMC), care functioneaza din 1996. In iulie 2000, 85% din
pachetul de actiuni detinut de compania nationala de telefonie mobila a fost
achizitionat de companiile Cosmote din Grecia si Telenor din Norvegia. Odata cu
preluarea pachetului majoritar al AMC, piata serviciilor GSM a fost deschisa
concurentei. In septembrie 2000 a fost organizata licitatia pentru acordarea unei
a doua licente de servicii GSM, care a fost castigata de consortiul format de
companiille Vodafone (Marea Britanie) si Panafon (Grecia)

6. Transporturile
In general, infrastructura de transport a Albaniei este
inadecvata, invechita si insuficient finantata. Din acest motiv, guvernul a elaborat
programe de reabilitare a infrastructurii de transport rutier, aerian si maritim,
alocand, in acest scop, importante fonduri. Numeroase proiecte de investitii in
infrastructura de transport s-au realizat si se vor realiza in continuare in perioada
urmatoare sub auspiciile Pactului de Stabilitate, marile organizatii internationale
13
(Banca Mondiala, USAID si BERD), acestia reprezentand – in acelasi timp – si
cei mai mari finantatori ai acestor proiecte.
Reabilitarea retelei rutiere, avand o lungime de 18.000 km, va
consta in refacerea/reabilitarea portiunii de drum apartinand Coridorului 8, ce
face legatura intre Albania si Republica Macedonia.
Costurile de reabilitare a retelei feroviare sunt apreciate la
cca. 278milioane USD, prioritatea guvernului albanez constituind-o modernizarea
rutelor principale Nord-Sud si Est-Vest.
In ceea ce priveste transportul naval, cele mai importante
porturi sunt Durres si Vlore, pentru care au fost prevazute programe de
reabilitare si modernizare sustinute de Banca Mondiala si Pactul de Stabilitate.
Cea mai importanta poarta aeriana a Albaniei este aeroportul
Rinas – “NENE TEREZA”, pentru care se desfasoara, in prezent, un proiect de
reabilitare a acestuia fiind aprobate – de asemenea – planurile pentru constructia
unui nou terminal, care va fi finalizat in anul 2015. Principalele companii straine
care ofera servicii de transport aerian sunt: Adria, Alitalia, Austrian Airlines,
Hemus Air, Malev, Olympic Air, SwissAir si Turkish Airlines.
NOTA: a) In cadrul lucrarilor celei de a 4-a sesiuni a Comisiei mixte de
colaborare economica dintre Albania si Bulgaria (Tirana, 29-30.03.2004) s-a
stabilit ca “HEMUS AIR” va incepe sa opereze pe linia aeriana regionala
Bucuresti-Sofia-Scopje-Tirana.
b) Punctele de frontiera ale Albaniei cu tarile vecine:
– Cu Muntenegru: Hani i Hotit si Murriqan (zona Skhodra);
– Cu Kosovo: Morina (zona Kukes);
– Cu Republica Macedonia: Qafe E Thanes si Tushemisht (zona
Pogradec);
– Cu Grecia: Kapshtica (zona Korca) si Kakavija (zona Girokaster);
– Cu Italia: porturile Durres si Vlora

Cap. IV
COMERTUL EXTERIOR AL ALBANIEI

Comertul exterior al Albaniei in perioada !990 – 2007 s- a
caracterizat atat printr-o crestere constanta, cat si printr-un sold constinuu
negativ. Acest sold negativ al balantei comerciale a fost acoperit din
incasarile provenind de la emigrantii albanezi, care lucreaza in strainatate, al
caror numar este apreciat la circa 1 milion.
Evolutia comertului exterior al Albaniei in perioada 1999 – 2007 se
prezinta in tabelul urmator:
Tabelul nr. 2

Evolutia comertului exterior al Albaniei in perioada 1999 – 2007,
( conform statisticii albaneze, in mii euro )

Anul Export Import Deficitul Volumul
14
1999 258.451,0 1.133.192,0 874.741,0 1.391.643,0
2000 279.744,5 1.168.456,5 888.712,0 1.448.201,1
2001 340.647,0 1.491.157,2 1.150.510,3 1.831.804,2
2002 348.511,7 1.571.474,9 1.222.963,1 1.919.986,6
2003 395.889,1 1.639.812,0 1.243.922,9 2.035.701,1
2004 487.340,5 1.843.647,4 1.356.306,9 2.330.987,9
2005 530.201,4 2.100.744,6 1.570.543,2 2.630.946,0
2006 629.016,4 2.423.039,5 1.794.023,2 3.052.055,9
2007 785.915,1 3.055.819,3 2.269.904,2 3.841.734,4

2. Date privind comertul exterior in anul 2007
In anul 2007 volumul comertului exterior a fost de 3,842 miliarde
euro, din care export 786 milioane euro si import de 3,056 miliarde euro,
rezultand un deficit comercial de 2,270 miliarde euro. Balanta de plati a
acoperit acest deficit cu ajutorul incasarilor valutare de la albanezii care
lucreaza in strainatate, rezultand un sold pozitiv estimat la 70,0 milioane de
euro, care a determinat cresterea rezervelor valutare la circa 1,35 miliarde
euro, ceea ce asigura importurile pe o perioda de 4.0 luni.
Principalele grupe de marfuri exportate in ordine descrescatoare si
mii euro: textile si prelucrate din acestea – 214,3; incaltaminte si produse
sililare – 166,2 ; produse minerale – 121,5 ; metale de baza si prelucrate din
acestea – 116,7 ; aparate, echipamente si dispozitive mecanice si
electrotehnice – 32.6 .
Principalele grupe de marfuri importate in ordine descrescatoare si
mii euro: produse minerale – 509,3 ; masini, aparate, echipamente si
dispozitive mecanice si electrotehnice – 432,8 ; metale de baza si prelucrate
din acestea – 377,7 ; textile si prelucrate din acestea – 263,6 ; produse
chimice – 218,2 ;produse alimentare si bauturi diverse – 210,0 ; vehicule -
203,3 ;produse vegetale – 166,8 ; materiale de constructii – 103,4 ; mase
plastice, cauciuc si prelucrate din acestea – 101,8.
15
In tabelul nr. 3 se prezinta structura comertului exterior al Alaniei
in anul 2007 ( valorile sunt in mii euro ).
Tabelul nr. 3
N
o
Descriere Export Import
1 Animale vii; produse de origine animala 5,913.4 97,136.4
2 Produse vegetale 21,485.9 166,816.9
3
Grasimi si uleiuri animale si vegetale si produse ale
acestora
727.7 33,980.1
4
Alimente preparate, bauturi alcoolice si nealcoolice si
vin
29,247.3 210,045.2
5 Produse minerale 121,503.2 509,320.4
6 Produse chimice si amestecuri ale acestora 2,297.0 218,189.5
7 Mase plastice , cauciuc si prelucrate din acestea 5,737.9 101,757.9
8
Piele bruta si prelucrata si articole din aceasta si
inlocuitori
16,312.0 63,438.3
9 Lemn si produse din acesta 9,794.6 50,494.6
10 Fibre diverse , celuloza, hartie si carton 14,739.5 57,181.7
11 Textile si produse din acestea 214,324.7 263,636.8
12 Incaltaminte si articole asemanatoare 166,194.6 53,744.5
13 Produse din piatra, gips si ciment 4,839.9 103,403.9
14
Perle naturale sau cultivate, bijuterii si altele
asemanatoare
1,992.8 3,321.2
15 Metale de baza si articole din acestea 116,656.2 377,683.2
16
Echipamente si masini mecanice, electrotehnice si
electronice
31,090.7 432,754.8
17 Vehicule 1,635.9 203,279.6
18
Aparate si instrumente optice,
fotografice,cinematografice si altele.
1,166.6 33,787.8
19 Armament, munitie si echipamentele acestora 2,311.8 1,218.1
20 Produse manufacturate diverse 17,878.0 74,255.5
21 Obiecte de arta, colectie si antichitati 65.6 372.9

16
Comertul exterior al Albaniei in anul 2007, pe principalele destinatii, in mii
de euro, este prezentant in tabelul nr. 4.

Tabelul nr. 4

No Tara Export Import
Volumul
total
1 ITALY 383,945.1 635,374.0 1,019,319.1
2 GREECE 55,412.3 365,949.8 421,362.1
3 TURKEY 9,112.4 156,240.4 165,352.9
4 CHINA 2,626.1 121,305.0 123,931.1
5 GERMANY 17,615.0 102,837.2 120,452.2
6 RUSSIAN FEDERATION 370.8 80,844.8 81,215.6
7 BULGARIA 2,921.9 65,377.9 68,299.8
8 UKRAINE 38.3 52,323.9 52,362.2
9 AUSTRIA 1,220.2 49,210.6 50,430.9
10 MACEDONIA 8,327.4 32,039.8 40,367.3
11 UNMIK – KOSOVO 21,886.4 9,110.2 30,996.6
12 SPAIN 482.8 30,434.9 30,917.6
13 SWITZERLAND 322.9 30,414.6 30,737.5
14 NETHERLANDS 723.5 24,852.7 25,576.2
15 FRANCE 3,675.0 21,373.6 25,048.6
16 SLOVENIA 2,061.7 22,952.5 25,014.2
17 UNITED STATES 5,319.9 18,803.8 24,123.8
18 SERBIA AND MONTENEGRO 4,469.7 18,020.1 22,489.9
19 CROATIA 148.1 21,134.9 21,283.0
20 UNITED KINGDOM 718.8 20,258.1 20,977.0
21 CZECH REPUBLIC 330.6 20,041.5 20,372.2
22 BELGIUM 256.1 19,672.7 19,928.8
23 ROMANIA 1,279.7 16,879.5 18,159.2
24 HUNGARY 635.6 16,647.0 17,282.6
25 BRAZIL 732.3 13,565.1 14,297.3
26 SWEDEN 2,449.6 9,976.4 12,426.0
27 FINLAND 0.0 11,149.9 11,149.9
28 GEORGIA 35.2 9,135.6 9,170.8
29 EGYPT 23.1 8,832.5 8,855.6
30 IRELAND 0.0 8,530.5 8,530.5

17
3. Schimburile comerciale Romania – Albania
In anul 2007 schimburile comerciale dintre Albania si Romania au
inregistrat urmatoarele rezultate conform statisticii romanesti :
– valoarea totala a schimburilor comerciale : 39 730 mii euro;
– valoarea importurilor din Romania a fost de 36 970 mii euro ;
- valoarea exporturilor in Romania a fost de 2 760 mii euro ;
- soldul balantei comerciale : 34 210 mii euro in favoarea Romaniei.
– principalele grupe de marfuri importate din Romania : produse
minerale ( carburanti si electricitate ) ; produse chimice ; metale si prelucrate
din acestea ; masini si echipamente mecanice si electrice ; produse vegetale ;
produse din piatra, ciment, sticla si ceramica.
– principalele grupe de marfuri exportate in Romania : mobila,
produse din aluminiu si otel ;

Pe baza acestor date, in anul 2007, in comparatie cu anul 2006, s-a
inregistrat o crestere cu 50 % a eporturilor si o crestere de 4,2 ori a
importurilor Romaniei din Albania.

In perioada anilor 1998-2003, comertul exterior al Albaniei se prezinta astfel:
– in milioane USD -
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004* 2005*
Export
208,0 275,0 255,7 304,5 330,0 561,0
Import
811,7 938,0 1070,0 1331,6 1448,0 1921,0
Sold
-603,7 -663,0 -814,3 -1027,1 -1155,0 -1360,0
*) in milioane EURO

Structura comertului exterior al Albaniei

La export:
- produse alimentare, bauturi, tutun;
- produse minerale, lubrefianti si materiale similare;
- produse chimice si plastice;
- piei brute si prelucrate;
- produse din lemn;
- materiale de constructii;
- masini si echipamente;
- altele.
NOTA:
a) Principalele destinatii la export au fost, in ordine: Italia, Grecia, Germania,
Macedonia.
18
b) Numai cca. 32% din exporturile Albaniei au fost produse fabricate de
societati integral albaneze, diferenta (pana la 100%) au fost produse
fabricate (in lohn) de companii straine si/sau societati mixte constituite,
mai ales, cu Italia si Grecia.
La import:
- produse alimentare, bauturi si produse din tutun;
- produse minerale, combustibili si electricitate;
- produse chimice si plastice;
- piei animale si produse prelucrate din acestea;
- produse din lemn si articole din hartie;
- produse textile si incaltaminte;
- masini, echipamente si piese de schimb;
- altele.

Cap. VII
Schimburile comerciale Romania – Albania

In anul 2007 schimburile comerciale dintre Albania si
Romania au inregistrat urmatoarele rezultate, conform statisticii romanesti :
– valoarea totala a schimburilor comerciale : 39 730 mii euro;
– valoarea importurilor din Romania a fost de 36 970 mii euro ;
- valoarea exporturilor in Romania a fost de 2 760 mii euro ;
- soldul balantei comerciale : 34 210 mii euro in favoarea Romaniei.
– principalele grupe de marfuri importate din Romania : produse
minerale ( carburanti si electricitate ) ; produse chimice ; metale si prelucrate
din acestea ; masini si echipamente mecanice si electrice ; produse vegetale ;
produse din piatra, ciment, sticla si ceramica.
– principalele grupe de marfuri exportate in Romania : mobila,
produse din aluminiu si otel ;

Pe baza acestor date, in anul 2007, in comparatie cu anul 2006, s-a
inregistrat o crestere cu 50 % a eporturilor si o crestere de 4,2 ori a
importurilor Romaniei din Albania.

In perioada anilor 1998-2003, comertul exterior al Albaniei se prezinta astfel:
– in milioane USD -
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004* 2005*
Export
208,0 275,0 255,7 304,5 330,0 561,0
Import
811,7 938,0 1070,0 1331,6 1448,0 1921,0
Sold
-603,7 -663,0 -814,3 -1027,1 -1155,0 -1360,0
*) in milioane EURO
19

Structura comertului exterior al Albaniei

La export:
- produse alimentare, bauturi, tutun;
- produse minerale, lubrefianti si materiale similare;
- produse chimice si plastice;
- piei brute si prelucrate;
- produse din lemn;
- materiale de constructii;
- masini si echipamente;
- altele.
NOTA:
c) Principalele destinatii la export au fost, in ordine: Italia, Grecia, Germania,
Macedonia.
d) Numai cca. 32% din exporturile Albaniei au fost produse fabricate de
societati integral albaneze, diferenta (pana la 100%) au fost produse
fabricate (in lohn) de companii straine si/sau societati mixte constituite,
mai ales, cu Italia si Grecia.
La import:
- produse alimentare, bauturi si produse din tutun;
- produse minerale, combustibili si electricitate;
- produse chimice si plastice;
- piei animale si produse prelucrate din acestea;
- produse din lemn si articole din hartie;
- produse textile si incaltaminte;
- masini, echipamente si piese de schimb;
- altele.

Importurile Albaniei din ROMANIA in anul 2005

In perioada 1998-2005, valoarea schimburilor comerciale bilaterale dintre
Romania si Albania au inregistrat o evolutie t ascendenta, de la 6,2 milioane
Euro in anul 1999, la 16,9 milioane euro in anul 2005. Cresterea schimburilor
comerciale bilaterale s-a datorat in principal cresterii exporturilor romanesti de
produse peroliere si de electricitate.

In aceasta perioada, soldul balantei comerciale a fost in permanenta
pozitiv, crescand de la 6,2 milioane Euro in 1999, la 15,65 milioane USD in anul
2005.

20

Evolutia schimburilor comerciale biaterale Romania-Albania in
perioada 1998-2003, conform statisticii romane:

– in miloane USD -
1998 1999 2000 2001 2002 2003
TOTAL: 4,8 7,72 10,47 13,6 20,7 14,67
Export 4,4 7,67 10,41 12,8 20,7 14,66
Import 0,4 0,05 0,06 0,8 – 0,01
Sold +4,0 +7,62 +10,35 +12,0 +20,7 +14,65

Evolutia comertului exterior al Albaniei cu Romania in perioada 1999 –
2005, conform statisticii albaneze:

– in mii euro -
Anul Export
% in
total
Import
% in
total

1999 86 0.03% 6,217 0.55%
2000 4 0.00% 6,789 0.58%
2001 39 0.01% 14,623 0.98%
2002 65 0.02% 14,588 0.93%
2003 70 0.02% 13,341 0.81%
2004 182 0.04% 8,823 0.48%
2005 1,280 0.24% 16,879 0.80%

21

In baza datelor statistice publicate de Institutul Albanez de Statistica
(INSTAT) privitoare la importurile Albaniei in anul 2005, Romania ocupa locul 23,
dintr-un numar de 63 de tari, fiind precedata de Croatia, Slovenia, Ucraina,
Spania, Austria, Anglia, Bulgaria, China, Federatia Rusa, Germania, Turcia,
Grecia si Italia.
Exporturile romanesti in Albania au constat, in principal, in urmatoarele
categorii de marfuri:
- produse minerale (uleiuri minerale, motorina, cocs bituminos etc);
- echipamente electrice (transformatoare de putere, conductori, articole
electrice);
- pompe prajini si tevi de extractie in sectorul petrolifer;
- fluidizant (dezemulsionant) pentru titei;
- electrozi de sudura;
- articole de sticla (geamuri):
- obiecte sanitare:
- produse chimice (sodice si pentru industria de cosmetice, parfumerie);
- deodorante, detergenti si produse de curatat:
- anvelope tractor;
- butasi portaltoi de vita de vie:
Importurile Albaniei din ROMANIA in anul 2005
Codul Descrier
milioane
Lek
mii USD mii Euro
1 Animale vii; produse de origine animala 2.86 29.2 22.7
2 Produse vegetale 144.66 1,480.1 1,150.2
3
Grasimi si uleiuri animale si vegetale si produse ale
acestora
132.82 1,350.0 1,064.6
4 Alimente preparate, bauturi alcoolice si nealcoolice si vin 53.95 541.6 436.0
5 Produse minerale 1,111.53 10,991.8 9,012.5
6 Produse chimice si amestecuri ale acestora 358.10 3,587.5 2,884.7
7 Mase plastice , cauciuc si prelucrate din acestea 11.66 116.3 94.3
8
Piele bruta si prelucrata si articole din aceasta si
inlocuitori
0.02 0.2 0.2
9 Lemn si produse din acesta 31.91 318.4 258.0
10 Fibre diverse , celuloza, hartie si carton 16.07 161.6 129.3
11 Textile si produse din acestea 69.27 689.5 560.2
12 Incaltaminte si articole asemanatoare 0.01 0.1 0.1
13 Produse din piatra, gips si ciment 112.83 1,129.9 908.1
15 Metale de baza si articole din acestea 4.17 41.0 33.8
16
Echipamente si masini mecanive, alectrotehnice si
electronice
22.72 229.1 182.9
22
17 Vehicule 7.63 75.8 61.5
18
Aparate si instrumente optice,fotografice, cinematografice
si de measura
0.23 2.4 1.8
20 Produse manufacturate diverse 9.83 99.8 78.5

Cap. VI
REGIMUL COMERCIAL AL ALBANIEI

Politica Albaniei in domeniul comertului urmareste sa contribuie
semnificativ la intarirea stabilitatii, pacii si cooperarii in regiune, precum si pentru
accelerarea procesului de integrare europeana. Guvernul s-a angajat prin declaratia de la
Bucuresti din 6 Aprilie 2006 sa acrioneze pentru constituirea pana la sfarsitul anului 2006
a unei zone de comert liber in Europa de Sud – Est, care sa cuprinde statele din Balcanii
de Vest si Republica Moldova.

Intrarea in vigoare a Acordurilor de comert liber cu Macedonia, Grecia,
Italia, Kosovo, Bulgaria, Romania, Croatia si Serbia – Muntenegru a creat posibilitati
pentru dezvoltarea relatiilor comerciale ale Albaniei cu aceste state, in special in cresterea
exporturilor acesteia.

Albania este membra a urmatoarelor organizatii internationale si europene
cu vocatie economica: . Natiunile Unite (UN) , Consiliul Europei (CE) , Fondul Monetar
International (FMI) , Banca Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si
Dezvoltare (BERD) , Banca Islamica de Dezvoltare , Organizatia Mondiala a Comertului
(OMC) , Organizatia Internationala pentru Agricultura §i Alimentatie (FAO), Organizatia
pentru Securitate si Cooperare Economica (OSCE) , Organizatia Natiunilor Unite pentru
Dezvoltare Industriala (UNIDO) , Initiativa Central Europeana (CEI) .

Din 1998, Albania este membra a Organizatiei pentru Cooperare
Economica la Marea Neagra (CEMN), alaturi de Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria,
Georgia, Grecia, Moldova, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina.

Relatiile cu Uniunea European au demarat la 1 decembrie 1992, cand a
intrat in vigoare Acordul de Cornert si Cooperare, intre Albania si UE, prin care Albania
putea beneficia de finantarea UE prin programul Phare , precum si de late facilitate.
Luand in considerare criteriile politice, economice si regionale, Comisia Europeana, a
hotarat, in iunie 2001, inceperea negocierilor pentru incheierea unui Acord de Stabilizare
si Asociere cu Albania. Proiectul acestui Acord a fost parafat la data de 18 februarie
2006, urmand a fi semnat la data de 12 iunie 2006, concomitent cu un Acord Interimar,
care au urma sa intre in vigoare la doua luni de la semnare si cu aplicabilitate pentru
relatiile comerciale.
23
Principalele prevederi ale Acordului interimar : intrarea in vigoare printr-o
procedura rapida ; realizarea unei zone de comert liber intre UE si Albania intr-o perioada
de 10 ani ; respectarea prevederilor Acordului OMC, cu referire directa la mecanismele
de protectie ; eliminarea masurilor cu efecte echivalente ( licente, certificate de productie,
inspectie si control, reguli tehnice,etc ) ; adaptarea legilor in toate domeniile si in special
cele legate de concurenta si ajutoarele de stat, proprietatea intelectuala si industriala,
achizitiile publice,etc ; eliminarea taxelor vamale pentru produse industriale si treptat
pentru unele produse agricole ; adaptarea legislatiei referitoare la produsele Protocolului
3 ( vinuri si bauturi spirtoase ) ; realizarea unei zone de comert liber cu Turcia ; regulile
de origine se vor baza pe cerificate europene 1, cumulare bilaterala si vor fi aceleasi ca
acelea prevazute in acordurile cu celelalte tari din zona ; Consiliul de stabilizare si
asociere va examina pregatirea Albaniei pentru a participa la cumularea diagonala a
regulilor de origine ; liberalizarea comertului se va face atat mutual cat si asimetric,
astfel incat la sfarsitul perioadei sa fie indeplinite toate prevederile.
Regimul vamal in vigoare a fost adoptat in mai 1999, de catre guvernul
albanez printr-un nou cod vamal. Organizarea, desfasurarea si controlul activitatii vamale
sunt realizate de Directia Generals a Vamilor, din subordinea Ministerului Finantelor.

In prezent, legislatia vamala prevede 4 niveluri ale taxelor varnale, in
functie de tipul produsului. Acestea au fost stabilite la 0%, 5%, 10% si 18%, dupa cum
urmeaza:
- 0%, pentru produse farmaceutice, echipamente si piese pentru aviatia civila, lucrari
artistice;
- 5%, pentru cereale, materiale plastice, fibre textile, produse ale industriei chimice, unele
produse minerale neprelucrate, diverse masini si echipamente, etc.;
- 10%, pentru unele produse agroalimentare (cafea, fructe, produse vegetale, etc) ,
produse ale industriei usoare (in, hartie si produse din hartie, piele prelucrata, etc) ;
– 18%, pentru detergenti, parfumuri si cosmetice, articole din cupru, articole electrice de
uz casnic, mobilier, confectii textile, jucarii, etc.
Printre produsele exceptate de la plata taxelor vamale se pot enumera:
- bunuri si materii prime din categoria importurilor temporare ;
- produse medicale prevazute de Organizatia Mondiala a Sanatatii;
- produse farmaceutice destinate sportivilor albanezi;
- avioane civile ;
- bunuri personale apartinand persoanelor care isi stabilesc rezidenta in Albania;
- uniforme scolare, echipamente si bunuri destinate elevilor si studentilor ;
- materiale de laborator destinate activitatilor de cercetare;
- bunuri importate in vederea stimularii comertului si publicitatii.
Licentele de import, conform angajamentelor asumate in cadrul OMC, sunt
necesare licente pentru importurile de produse alimentare, farmaceutice si medicale.
Institutiile abilitate pentru acordarea de asfel de licente sunt Ministerul Agriculturii §i
Ministerul Sanatatii.

Majoritatea produselor alimentare, automobilelor si orice alte produse, a
caror calitate necorespunzatoare poate afecta sanatatea consumatorilor, sunt supuse
controlului calitatii in vederea stabilirii conformitatii cu standardele nationale.
In ceea ce priveste marcarea si etichetarea produselor, conform Deciziei
Consiliului de Ministrii nr. 604/2000, etichetele trebuie sa contina informatiile prevazute
24
de standardele internationale (cantitate ingrediente, conditii de depozitare si folosire, etc).
De asemenea este obligatorie inscrierea pe eticheta a termenului de valabilitate. Aceste
informatii trebuie traduse in limba albaneza, italiana sau engleza.

Documente de import sunt cele uzuale si nu exista cerinte speciale privind
forma documentelor, fiind necesar sa se respecte prevederile contractelor.

In privinta certificatului de origine,nu este necesara o forma specifica. In
cazul in care este necesara certificarea documentelor de catre Camera de Comert, va fi
depusa o copie legalizata a certificatului.

Factura comerciala nu se cere intr-o forma speciala. Printre informatiile pe
care trebuie sa le contina se numara: descrierea completa a marfurilor, locul si data
emiterii, costul unitar al marfurilor, numarul coletelor, greutate bruta si neta.
In privinta facilitatilor acordate de Albania la export, din analiza
prevederilor legislative, din practica firmelor exportatoare, precum si din discutiile avute
cu persoane resposabile din acest domeniu ( directori de societati si de marketing,
consilieri economici ai ambasadelor acreditate in Albania, etc ) nu a rezultat existenta
acestora. Agentia nationala pentru Promovarea Exporturilor desfasoara activitati de
promovare generale, fara a avea un buget pentru a acorda facilitati directe societatilor
care exporta.
Interdictiile la import se refera la urmatoarele grupe de marfuri :
- droguri si substante din care se pot sintetiza acestea ;
- materiale nucleare sau biopreparate care pot fi folosite pentru fabricarea de arme de
distrugere in masa ;
- carne si produse din carne de pasare si de vita din tarile in care se constata existenta
gripei aviare si respectiv a febrei aftoase.
In ceea ce priveste Romania se mentine interdictia de a importa pasari vii, carne de
pasare sau preparate din aceasta datorita existentei gripei aviare

Cap. VII
INVESTITIILOR STRAINE IN ALBANIA
1. Aspecte generale
Albania este membra a urmatoarelor organizatii internationale si europene
cu vocatie economica: . Natiunile Unite (UN) , Consiliul Europei (CE) , Fondul Monetar
International (FMI) , Banca Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si
Dezvoltare (BERD) , Banca Islamica de Dezvoltare , Organizatia Mondiala a Comertului
(OMC) , Organizatia Internationala pentru Agricultura si Alimentatie (FAO), Organizatia
pentru Securitate si Cooperare Economica (OSCE) , Organizatia Natiunilor Unite pentru
Dezvoltare Industriala (UNIDO) , Initiativa Central Europeana (CEI) .
Din 1998, Albania este membra a Organizatiei pentru Cooperare
Economica la Marea Neagra (CEMN), alaturi de Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria,
Georgia, Grecia, Moldova, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina.
Din anul 2007 Albania este membra a CEFTA impreuna cu tarile din
Balcanii de Vest.

25
Relatiile cu Uniunea Europeana au demarat la 1 decembrie 1992, cand a
intrat in vigoare Acordul de Comert si Cooperare, intre Albania si UE, prin care Albania
poate beneficia de finantarea UE prin programul Phare , precum si de alte facilitati.
Luand in consideratie criteriile politice, economice si regionale, Comisia Europeana, a
hotarat, in iunie 2001, inceperea negocierilor pentru incheierea unui Acord de Stabilizare
si Asociere cu Albania. Proiectul acestui Acord a fost parafat la data de 18 februarie 2006
si a fost semnat la data de 12 iunie 2006. Concomitent a fost semnat un Acord Interimar,
care a intrat vigoare la 01.12.2006, cu aplicabilitate pentru relatiile comerciale.

Regimul vamal in vigoare a fost adoptat in mai 1999, de catre guvernul
albanez, printr-un nou cod vamal. Organizarea, desfasurarea si controlul activitatii
vamale sunt realizate de Directia Generala a Vamilor, din subordinea Ministerului
Finantelor.
In prezent, legislatia vamala prevede 4 niveluri ale taxelor vamale, in
functie de tipul produsului. Acestea au fost stabilite la 0%, 5%, 10% si 18%, dupa cum
urmeaza:
- 0%, pentru produse farmaceutice, echipamente si piese pentru aviatia civila, lucrari
artistice;
- 5%, pentru cereale, materiale plastice, fibre textile, produse ale industriei chimice, unele
produse minerale neprelucrate, diverse masini si echipamente, etc.;
- 10%, pentru unele produse agroalimentare (cafea, fructe, produse vegetale, etc) ,
produse ale industriei usoare (in, hartie si produse din hartie, piele prelucrata, etc) ;
– 18%, pentru detergenti, parfumuri si cosmetice, articole din cupru, articole electrice de
uz casnic, mobilier, confectii textile, jucarii, etc.
Printre produsele exceptate de la plata taxelor vamale se pot enumera:
- bunuri si materii prime din categoria importurilor temporare ;
- produse medicale prevazute de Organizatia Mondiala a Sanatatii;
- produse farmaceutice destinate sportivilor albanezi;
- avioane civile ;
- bunuri personale apartinand persoanelor care isi stabilesc rezidenta in Albania;
- uniforme scolare, echipamente si bunuri destinate elevilor si studentilor ;
- materiale de laborator destinate activitatilor de cercetare;
- bunuri importate in vederea stimularii comertului si publicitatii.

Licentele de import, conform angajamentelor asumate in cadrul OMC,
sunt necesare pentru importurile de produse alimentare, farmaceutice si medicale.
Institutiile abilitate pentru acordarea de astfel de licente sunt Ministerul Agriculturii si
Ministerul Sanatatii.

Majoritatea produselor alimentare, automobilelor si orice alte produse, a
caror calitate necorespunzatoare poate afecta sanatatea consumatorilor, sunt supuse
controlului calitatii in vederea stabilirii conformitatii cu standardele nationale.
In ceea ce priveste marcarea si etichetarea produselor, conform Deciziei
Consiliului de Ministrii nr. 604/2000, etichetele trebuie sa contina informatiile prevazute
de standardele internationale (cantitate ingrediente, conditii de depozitare si folosire, etc).
De asemenea este obligatorie inscrierea pe eticheta a termenului de valabilitate. Aceste
informatii trebuie traduse in limba albaneza, italiana sau engleza.

26
Documente de import sunt cele uzuale si nu exista cerinte speciale privind
forma documentelor, fiind necesar sa se respecte prevederile contractelor.

In privinta certificatului de origine nu este necesara o forma specifica. In
cazul in care este necesara certificarea documentelor de catre Camera de Comert, se
depune o copie legalizata a certificatului.

2. Investitii straine in Albania

a. Date privind evolutia investitiilor straine
Climatul investitional din Albania a reusit sa depaseasca dificultatile
majore intampinate in perioada 1992 – 1998. Interesul investitorilor straini a crescut
datorita progreselor inregistrate in domeniile democratiei, statului de drept, economiei de
piata si privatizarii, in special a sistemului bancar si marilor companii se stat.
Volumul investitiilor straine directe a evoluat dupa cum urmeaza:
- in perioada 1993-2000, sunt estimate la numai 526 mil. USD, reflectand impactul
crizelor cu care s-a confruntat Albania intre anii 1996 – 1999;
- fluxul de investitii straine s-a majorat, in anul 2000, cu aproape 80% fata de anul
precedent si de aproape 5 ori fata de anu11997; investitiile straine directe se ridicau, in
anul 2000, la 92 mil. US$, in crestere fata de 51 mil. US$, in anul precedent;
- pentru perioada 2000 – 2007 evolutia investitiilor straine a inregistrat o crestere
continua, dupa cum urmeaza:

Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Valoare ( mil. euro ) 230 140 170 275 225 260 470

Cresterea economica pe termen mediu a Albaniei depinde in mare masura
de atragerea investitiilor straine, dat fiind faptul ca, investitiile straine directe si comertul
exterior constituie principalii piloni ai globalizarii. Guvernul albanez depune eforturi de
atragere a investitorilor straini. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar
perfectionarea cadrului legal de reglementare a investitiilor straine directe in Albania,
cadru care sa asigure deschiderea, transparenta si politici nediscriminatorii privind
investitiile straine.
In ceea ce priveste originea acestor investitii, Italia reprezinta cel mai mare
investitor in Albania, cele peste 1500 de firme italiene existente pe piata albaneza
cumuland un total al investitiilor in valoare de 670 milioane euro. Aceste investitii sunt
orientate indeosebi in industria imbracamintei, incaltamintei, mobilei si in sectorul
agroalimentar. Grecia ocupa locul al doilea in topul investitiilor straine in Albania,
valoarea totala a investitiilor realizate de cele 900 de firme grecesti pe piata albaneza
ridicandu-se la aproximativ 510 milioane euro.
Este important de mentionat ca un factor major de atragere a investitorilor
straini i1 constituie costul scazut al fortei de munca in aceasta tara.

b. Principalele investitii straine realizate pana in prezent in Albania sunt:

Nr. crt. Numele companiei Tara de origine Sectorul
1. Seament Liban Ciment
2. Petroleum bankers Canada Petrol si gaze
27
3. AMC Grecia Telecomunicatii
4. Kurum Turcia Metalurgie
5. Vodafone Grecia Telecomunicatii
6. Edil Centro Italia Fabricatii
7. Aterman Grecia Energie
8. Titan Grecia Fabricatii
9. Lockhee Martin SUA Telecomunicatii
10. Calik Turcia Telecomunicatii
11. EVN Austria Fabricatii
12. Raiffeisen Bank Austria Bancar
13. Interalbanian (Aspis Goup) Grecia Asigurari
14. Sigal ( Uniqua Group ) Austria Asigurari
15. Bechtel & Enka SUA & Turcia Constructii
16. Airport Partners ( Hotchtief ) Germania Infrastructura
17. Alumil Grecia Fabricatii

c. Structura investitiilor straine, conform datelor disponibile pentru anul
2006, este urmatoarea in %:
- industrie: 32,5
- transporturi: 7,5
- telecomunicatii: 35,0
- servicii: 11,8
- alte sectoare: 13,2
-
d. Principalele sectoare care ofera oprtunitati pentru investitii:
- productia, transportul si distributia energiei electrice;
- explorarea, extractia, transportul si distributia petrolului, produselor de rafinare din
acesta si gazelor naturale;
- explorarea, extractia si prelucrarea minereurilor metalice si mineralelor pentru
materiale de constructii;
- infrastructura rutiera, de cale ferata, portuara si aeroportuara;
- industria agroalimentara;
- turismul.

3. Cadrul legislativ privind investitiile straine

Legea care reglementeaza regimul investitiilor in Albania este Legea privind
investitiile straine nr. 7764/1994. Aceasta asigura investitorilor garantii si protectie in
ceea ce priveste nationalizarea, exproprierea sau alte masuri cu efecte similare. De
asemenea, este prevazut dreptul investitorilor de a transfera in strainatate sumele ce Ii se
cuvin din activitatile desfasurate in Albania.

Infiintarea si organizarea societatilor comerciale se face in conformitate cu
Legea Societatilor Comerciale 7638/1993, care reglementeaza aspectele privind
constituirea si functionarea societatilor comerciale.
In Albania activitatile economice pot fi desfasurate in una din urmatoarele
forme:
28
- Intreprinderea individuala: este considerata forma cea mai simpla de organizare a
activitatii economice. Proprietarul raspunde nelimitat pentru obligatiile intreprinderii cu
intregul sau patrimoniu si este obligat sa se inregistreze la autoritatile fiscale;
- Societatea in nume colectiv este fondata de minim doi asociati, care raspund nelimitat si
solidar pentru obligatiile societatii. Legea nu prevede limita minima a capitalului social
subscris;
- Societatea in comandita are in componente sa cel putin un asociat comanditar si un
asociat comanditat. Comanditatii poarta raspundere nelimitata si solidara pentru
obligatiile societatii, in timp ce asociatii comanditari, raspund numai in limita cotei de
participare. Limita minima a capitalului social subscris nu este stabilita de lege;
- Societatea cu raspundere limitata este cea mai raspandita forma de organizare a
companiilor intalnita in Albania. Asociatii raspund pentru obligatiile sociale in limita
aportului lor. In ceea ce priveste capitalul social, legea prevede ca acesta nu poate fi mai
mic de 100.000 lek (aproximativ 1 200 US$). Societatea este administrata de unul sau
mai multi administratori cu aceeasi putere de decizie.
- Societatea pe actiuni poate fi constituita prin subscriere integrala, caz in care capitalul
social minim subscris este de 2.000.000 lek (aproximativ 24.000 US$) sau prin subscriere
publica cand limita minima a capitalului social este 10.000.000 lek (aproximativ 125.000
US$).
Pentru infiintarea oricarei forme de societate este necesara inregistrarea la
Oficiul National pentru Inregistrarea Companiilor, de la Tirana si prezentarea
urmatoarelor documente:
- cerere de inregistrare – actul constitutiv – statutul – documentul bancar care sa ateste
varsarea capitalului social – documente de identitate ale fondatorilor si administratorilor.
Documentele trebuie traduse in limba albaneza si autentificate.

Sistemul de impozitare

a. Principalele legi care reglementeaza sistemul de impozitare in Albania
sunt:
- Legea privind administrarea taxelor si impozitelor (7681/1993);
- Legea impozitului pe profit (7677/1993);
- Legea privind regimul accizelor (7678/1993);
- Legea privind TVA (7928/1995);
- Legea privind impozitul pe proprietate (7805/1995);
- Legea privind impozitul pe venit si impozitul pe profitul companiei ce reglementeaza
conditiilor aplicabile companiilor si persoanelor fizice straine care isi desfasoara
activitatea in Albania, a fost emisa in ianuarie 1999.

b. Alte prevederi
In Albania, sistemul de impozitare prevede aplicarea taxelor si impozitelor
la nivel regional si la nivel national. Taxele si impozitele aplicate la nivel regional se
refera la activitatile hoteliere, reclama , publicitate, restaurante si comert ambulant.
Impozitele directe pot fi impartite astfel:
- impozite pe venit, care include impozitul pe profitul companiilor si impozitul pe
veniturile persoanelor fizice;
– impozitele pe bunuri, care includ impozitul pe cladiri si impozitul pe terenul agricol,
sunt platite atat de proprietarii albanezi cat si de cei straini;
29
- impozitul pe cladiri este calculat, in functie de suprafata, pe metru patrat de cladire;

Sistemul bancar

Activitatea sectorului este reglementata de doua legi, adoptate in 1996 si
respectiv 1998. Conform acesteia din urma, bancile private trebuie sa dispuna de un
capital minim de 700 milioane leke si sa fie inmatriculate ca societati pe actiuni.
In sectorul bancar albanez activeaza, in prezent, in afara bancii centrale, 17
banci comerciale.
Sectorul este dominat de Banca Comerciala a Albaniei, BKT, si de
Refeissen Bank of Albania, care detin impreuna peste 80% din activele bancare totale.
Celelalte 15 banci sunt banci straine sau cu participare de capital strain. Prima banca
mixta, Banca Italiano-Albaneza a fost infiintata in 1994 de Banca Comerciala Albaneza
si Banca di Roma, cu participarea BERD. In prezent, aceasta este cea mai importanta
banca privata din Albania. Alte banci straine sunt cele trei banci grecesti, Banca Tirana,
Alpha Credit si InterCommercial, precum si Banca Americana din Albania.
Guvernul si Banca Nationala a Albaniei urmaresc, cu sprijinul FMI, Bancii
Mondiale si BERD, continuarea restructurarii si privatizarii participarii statului la unele
banci, liberalizarea completa a pietei bancare, atragerea unor investitori strategici si
dezvoltarea unui mediu bancar competitiv.

EVOLUTIA ECONOMIEI ALBANIEI IN ANUL 2008

C. Aprecieri generale

Economia Albaniei a evoluat pozitiv in cursul anului 2008, intr-
un climat favorabil, atat din punctul de vedere al conditiilor interne,
caracterizate de imbunatatirea mediului de afaceri si cresterea consumului
intern, cat si de conjunctura internationala externa din prima parte a anului,
care a impulsionat investitiile straine si cresterea schimburilor comerciale. In
ultima parte a anului au aparut semne ale influentei crizei financiare
internationale, care vor determina reducerea ratei de crestere si influente
negative asupra balantei de plati
Din punct de vedere a climatului regional, european si
international, Albania s-a bucurat in anul 2008 de conditii favorabile pentru
a continua evolutia sa in concordanta cu cerintele economiei de piata si
standardelor europene. Principalele elemente caracteristice favorabile au
fost:
- primirea invitatiei de aderare la NATO;
- continuarea ratificarii Acordului de Stabilizare si Asociere ( ASA ) cu UE
de catre statele membre ( in prezent 23 de state membre UE au ratificat ASA
si sunt premise favorabile ca procesul sa se incheie pana la sfarsitul anului );
30
- continuarea implementarii Acordului Interimar ( AI ) incheiat cu UE care
reglementeaza relatiile economice cu aceasta;
- continuarea aplicarii prevederilor Acorduluipentru largirea si extinderea
CEFTA in zona Balcanilor de Vest.

Politicile guvernamentale au urmarit continuarea implementarii
economiei de piata functionale prin documentele programatice adoptate:
Programul Economic si Fiscal 2007 – 2010; Strategia Nationala pentru
Dezvoltare si Integrare; Cadrul General Macroeconomic si Fiscal 2009 –
20011;Programul Bugetar pe Termen mediu 2008 – 2010;

Evolutia macroeconomica prezinta urmatoarele caracteristici
sintetice:
- crestere economica semnificativa de 6 %, datorita creditarii si continuarii
influxului de remiteri din strainatate ( in 2007 acesta a reprezentat 12 % din
GDP ); venitul mediu pe cap de locuitor a crescut de la 21 % la 22% din
media inregistrata de UE 27;
- balantele externe s-au deteriorat, conducand la cresterea deficitului de cont
curent de la 6,5 % in 2006 la 10,6 % din GDP in 2007 ; aceasta evolutie s-a
datorat adancirii deficitului comercial , care a crescut la 26,8 % din GDP in
2007, cu toate ca s-a inregistrat si o crestere a exporturilor;
- intrarile de capital net au crescut, acoperind deficitul de cont curent in anul
2007 : investitiile straine directe au atins 5,9 % din GDP, o contributie
semnificativa la acestea avand privatizarea din sectorul telecomunicatiilor;
alte intrari notabile au fost imprumuturile sectorului privat si depozitele
nerezidentilor, care au atins 3,2 % din GDP;

In acelasi timp sunt de semnalat o serie de neimpliniri:
- achizitiile publice, demonstreaza prevederi incomplete si centraliste
ale legii, iar implementarea a creat conditii favorabile coruptiei;
- intarzierea finalizarii unor proiecte importante din domeniul energiei,
modernizarea caii ferate, etc;
- privatizarea cu intarziere si discutabila a unor societati ca ARMO si
Divizia de distributie a energiei electrice;.
– continuarea crizei energetice din prima parte a nului care a determinat o
reducere semnificativa a activitatilor industriale si de servicii.

1.Raportul organizatiei Economist Intelligence Unit privind
democratia apreciaza ca Albania ocupa locul 83 in lume din 165 state si
teritorii autonome analizate, cu un index general privind democratia de 5,91,
puncte din maximul de 10 care se pot obtine.
31
In sustinerea acestui punctaj global pentru Albania raportul
detaliaza situatia tarii la cele cinci criterii de apreciere ;
- procesul electoral si pluralismul : 7,33 puncte ;
- functionarea guvernului : 5,07 puncte ;
- participarea politica : 4,44 puncte ;
- cultura politica : 5,63 puncte;
- libertatile civile : 7,06 puncte.

2. Raportul Bancii Mondiale ‘’ Doing Business 2009’‘prezinta
Albania ca cea de a doua tara reformatoare din lume, care in perioada
analizata, iunie 2007 – iunie 2008, a intreprins patru reforme cheie pentru
facilitarea afacerilor.
Albania ocupa locul 86, dintr-un total de 181 de tari ,
clasificate dupa indexul global de realizare facila a afacerilor, ceea ce denota
o imbunatatire cu 49 de pozitii fata de raportul de anul trecut, situand-o in
apropierea celorlalte tari din zona.

Raportul, elaborat cu ajutorul celor 10 criterii generale de
analiza ale BM, evidentiaza atat progresele realizate, cat si domeniile la care
s-a regresat si pentru care autoritatile trebuie sa acorde atentie speciala pe
termen scurt si mediu.

a.Albania in topul primelor zece tari reformatoare din lume
Comparand profunzimea si efectele reformelor realizate
asupra mediului de afaceri, in perioada la care se refera raportul, Albania
ocupa locul doi in clasamentul primelor zece tari reformatoare din lume,
dupa cum urmeaza: Azerbaidjan, Albania, Republica Kirghiza, Belarus,
Senegal, Burchina Faso, Botswana, Columbia, Republica Dominicana, Egipt
Aceasta pozitie ocupata de Albania se datoreaza reformelor
intreprinse in urmatoarele domenii: inceperea unei afaceri, obtinerea de
credite, protectia investitorilor si taxele care se platesc.

b. Situarea comparativa a pozitiilor ocupate, conform celor
zece criterii generale de analiza, in clasamentele din rapoartele 2009 si 2008
se prezinta dupa cum urmeaza:

Nr. Criteriul Pozitia Pozitia Schimbarea
crt . in 2009 in 2008 in clasament
1 Inceperea unei afaceri 67 130 + 63
2 Eliberarea permiselor de constructie 170 166 – 4
3 Folosirea muncitorilor 108 109 + 1
32
4 Inregistrarea proprietatii 62 56 – 6
5 Obtinerea creditului 12 61 + 49
6 Protectia investitorilor 14 168 + 154
7 Plata taxelor 143 125 – 18
8 Comertul transfrontalier 77 73 – 4
9 Intarirea contractelor 89 88 – 1
10 Inchiderea unei afaceri 181 181 0

Indexul general Doing Business 86 135 + 49

Reies din tabelul de mai sus domeniile in care s-au realizat
progrese notabile: inceperea unei afaceri, obtinerea creditelor, protectia
investitorilor, dar si cele la care sunt inregistrate regrese vizibile: eliberarea
permiselor de constructie, inregistrarea proprietatii, plata taxelor si comertul
transfrontalier.
In legatura cu taxele pe care trebuie sa le plateasca companiile
mici si mijlocii este de notat ca raportul face distinctie intre rata de
impozitare si modul cum se realizeaza plata efectiva a acestora. Daca in
legatura cu nivelul ratei de impozitare a profiturilor si salariilor Albania a
decis o reforma substantiala prin introducerea taxei unice, reduse la 10 %, in
ceea ce priveste plata tuturor taxelor de catre o companie este necesar sa se
intreprinda de catre autoritati actiuni substantiale de imbunatatire, intrucat
pozitia in clasament s-a inrautatit evident, de la 125 in 2008, la 143 in 2009.

3. Raportul organizatiei Transparency International
subliniaza In ultimul raport, intitulat ‘’ 2007 Corruption Perception Index
‘’, Albania este clasata pe locul 105, impreuna cu Argentina, Bolivia,
Burkina Faso, Djibuti si Egipt, care au 2,9 CPI. Fata de raportul precedent
totusi Albania si-a imbunatatit cu 0,3 puncte indexul general.
Fata de statele din zona este apreciata ca cea mai corupta tara, cu
20 de locuri sub Macedonia.
Raportul enumereaza urmatoarele domenii in care Albania trebuie
sa depuna eforturi serioase pentru imbunatatirea pozitiei sale :
- completarea si realizarea strategiei anticoruptie ;
- continuarea reformelor, in special a celei in domeniul juridic ;
- imbunatatirea activitatii si transparenta administratiei publice ;
- inasprirea pedepselor impotriva coruptiei ;
- adancirea luptei impotriva nerespectarii proprietatii ;
- inlocuirea persoanelor corupte.

33
4. Analiza organizatiei World Economic Forum arata ca
in ceea ce priveste competitivitatea industriei turismului si calatoriilor,
Albania ocupa locul 90 din 140 de tari clasificate, alaturi de tari ca Bosnia
Hertegovina, Moldova si de state din Africa.
Aceasta pozitie modesta se datoreaza urmatoarelor cauze :
- lipsa unei infrastructuri moderne, la cerintele actulale ale vizitatorilor
- publicitatea insuficienta ;
– coruptia si traficul ilegal ;
– spatii de cazare neclasificate si fara dotari corespunzatoare ;
– lipsa energiei electrice, a apei si a sistemelor necesare colectarii,
transportului, tratarii si reciclarii apelor reziduale si gunoaielor.

5. Raportul fundatiei americane ’’The Heritage
Foundation’’ analizeaza si apreciaza situatia libertatii economice in
Albania dupa cum urmeaza :
Albania ocupa locul 56 in lume din 157 state si teritorii autonome
analizate, cu un index mediu general privind libertatea economica de 63,3
puncte din maximul de 100 care se pot obtine.
In zona Europei Albania ocupa locul 27 din 41 de tari prezentate in
raport.
In sustinerea acestui punctaj mediu global pentru Albania raportul
detaliaza situatia tarii la cele zece criterii de apreciere prin punctajele
acordate la fiecare in parte:
- libertatea afacerii: 55,6 puncte ;
- libertatea comertului : 75,8 puncte ;
- libertatea fiscala : 90,3 puncte ;
- marimea guvernului : 76,0 puncte;
- libertatea monetara : 80,4 puncte;
- libertatea investitionala : 70,0 puncte ;
- libertatea financiara : 70,0 puncte ;
- drepturile de proprietate : 30,0 puncte ;
- libertatea din coruptie : 26,0 puncte ;
- libertatea muncii : 59,3 ;
Pozitia Albaniei atat la scara mondiala cat si la cea europeana a
fost imbunatatita de punctajele obtinute la criteriile : libertatea fiscala,
monetara, investitionala, financiara si marimea guvernului, pentru care s-
au primit de la 70 de puncte in sus.
Punctaje slabe s-a obtinut la criteriile legate de proprietate si
coruptie, domenii care continua sa constituie adevaratele probleme care
impiedica evolutia economica a Albaniei catre o economie de piata
functionala.
34
In legatura cu punctajele acordate si clasamentele care decurg
din acestea analistii locali independenti au facut urmatoarele comentarii :
- la criteriile libertate fiscala si investitionala punctajele obtinute nu sunt
justificate de complexiatea greutatilor fiscale, la care trebuie sa faca fata
companiile, in special cele mici si mijlocii, respectiv de volumul redus de
investitii straine ( Albania a inregistrat cel mai scazut volum de si nvestitii
straine in comparatie cu celelalte tari din sud-estul Europei ) ;
- criteriul referitor la dimensiunea guvernului este supraapreciat deoarece
cheltuielile efectuate si eficienta generala a activitatii acestuia sunt departe
de a corespunde promisiunilor facute in campania electorala din anul 2005,
in urma careia a juns la putere.
Problemele grave legate de nivelul si raspandirea coruptiei, ca
si cele legate de drepturile de proprietate, sunt relativ corect apreciate si
se regasesc in concordanta cu caracterizarile cuprinse in rapoartele
Comisiei Uniunii Europene, Bancii Mondiale, Transparency
International, Economist Intelligence Unit s.a. .

6. Aprecieri ale FMI in Raportul privind evolutia Albaniei
in anul 2008
Albania, conform raportului, a realizat progrese notabile, in
conformitate cu angajamentele asumate prin acordul cu FMI, in urmatoarele
domenii: realizarea unei cresteri economice substantiale, ceea ce a condus la
dublarea GDP-ului pe cap de locuitor, reducerea saraciei, mentinerea ratei
inflatiei in limite cuprinse intre 2 – 4 %.
Ca o consecinta a acestor progrese raportul mentioneaza ca
Albania a fost invitata sa devina membra NATO si se afla in faza finala de
ratificare a Acordului de Stabilizare si Asociere semnat cu Uniunea
Europeana.
Raportul prezinta si domeniile carora autoritatile albaneze
trebuie sa le acorde atentie in vederea atingerii tuturor obiectivelor
convenite: imbunatatirea guvernarii si intarirea administratiei publice, criza
energetica, reducerea decalajului dintre dezvoltarea urbana si realitatea
rurala.

Raportul, elaborat de Departamentul European al FMI si
aprobat de structurile competente ale acestuia, se intinde pe 107 pagini,
cuprinzand grafice si tabele care detaliaza elemente de substanta privind
situatia actuala a economiei albaneze si a altor domenii care influenteaza
starea acesteia.

35
a.Evolutii economice recente:
- cresterea economica in anul 2007 a fost estimata la 6 %, prognozandu-se o
rata asemanatoare pentru anul 2008; aceasta determinand modificari
structurale in contributia sectoarelor la formarea GDP-ului, prin cresterea
procentelor industriei, constructiilor, transporturilor, comunicatiilor si altor
servicii si scaderea ponderii agriculturii si comertului;
- inflatia a fost mentinuta in limitele propuse, in contextul presiunilor
exercitate de cresterea mondiala a preturilor petrolului, derivatelor din acesta
si produselor agroalimentare, atingandu-se rate care sunt apropiate de cele
realizate in tarile dezvoltate, fiind de 3+- 1 % ;
- productivitatea muncii, in ultimii 15 ani, a inregistrat o rata reala cumulata
de 96,1 %, determinata in cea mai mare parte de asa numitul factor total de
productivitate, TFP, a carui contributie a atins 80,5 %;
b. Recomandari privind provocarile carora trebuie sa le
acorde atentie autoritatile albaneze:
- necesitatea imbunatatirii indicatorilor climatului de afaceri care in perioada
2005 – 2007, fie nu s-au inbunatatit substantial in comparatie cu perioada
1998 – 2001, luata ca perioada de referinta, fie au cunoscut chiar un regres
evident, dupa cum urmeaza:

Indicatorul Valoare per. Valoare per. Apreciere globala
1998-2001 2005-2007
Riscul politic 59 68 imbunatatire
Legea si ordinea 38 42 usoara imbunatatire
Calitatea birocratica 25 50 imbunatatire
Riscul compozit 62 70 imbunatatire
Coruptia 38 17 inrautatire
Investitii directe straine 3 4 usoara imbunatatire
( % din GDP )
- continuarea masurilor pentru asigurarea stabilitatii preturilor in conditiile
presiunilor exercitate de cresterea tarifelor la electricitate si diverse utilitati,
a preturilor produselor agroalimentare si a cererii de credite;
- asigurarea politicilor sanatoase pentru continuarea cresterii economice
prognozate de 6 % pe termen mediu pana in anul 2013, care sa fie sustinuta
in primul rand de acumularea de capital si de marirea productivitatii;
- reducerea deficitului balantei comerciale si a celui de cont curent, in
conditiile in care incasarile de la emigratia albaneza manifesta tendinte
evidente de scadere, in concordanta cu cele dovedite de alte emigratii de-a
lungul ultimelor decenii;
- asigurarea sustenabilitatii deficitului public, care este apreciat la cel putin
50% din GDP;
36
- reformarea clara si consecventa a sectorului energetic si realizarea de
proiecte sustenabile pentru eliminarea crizei energetice, care se manifesta
anual, sub forme mai virulente in anii secetosi datorita dependentei
productiei de electricitate de hidroenergetica;

D. Evolutia principalilor indicatori economici

In cursul anului 2008 principalii indicatori macroeconomici au
evoluat astfel:
– evolutia macroeconomica prezinta urmatoarele caracteristici sintetice:
crestere economica semnificativa de 6 %, datorita creditarii si continuarii
influxului de remiteri din strainatate ( in 2007 acesta a reprezentat 12 % din
GDP ); venitul mediu pe cap de locuitor a crescut de la 21 % la 22% din
media inregistrata de UE 27;
- balantele externe s-au deteriorat, conducand la cresterea deficitului de cont
curent de la 6,5 % in 2006 la 10,6 % din GDP in 2007 ; aceasta evolutie s-a
datorat adancirii deficitului comercial , care a crescut la 26,8 % din GDP in
2007, cu toate ca s-a inregistrat si o crestere a exporturilor;
- intrarile de capital net au crescut, acoperind deficitul de cont curent in anul
2007 : investitiile straine directe au atins 5,9 % din GDP, o contributie
semnificativa la acestea avand privatizarea din sectorul telecomunicatiilor;
alte intrari notabile au fost imprumuturile sectorului privat si depozitele
nerezidentilor, care au atins 3,2 % din GDP;
- rata somajului este apreciata oficial la circa 13,5 %, in realitate fiind peste
19 % ;
- volumul vanzarilor in 6,5 % ;
- valoarea imprumuturilor, cu precadere a celor destinate investitiilor si
comertului au demonstrat o tendinta de crestere, dar au ridicat probleme de
solvabiliatate a creditatilor;
- incasarea veniturilor fiscale a contnuat sa se amelioreze, atat in ceea ce
priveste valoarea, cat si structura si cadenta in timp,
Acesti indicatori ar fi putut fi sensibil mai buni daca Albania nu ar
fi cunoscut cativa factori de influenta negativa, printre care cei mai
reliefanti sunt :
37
- criza energetica severa manifestata in prima parte a anului
2008, care a determinat atat cresterea importurilor atat cantitativ cat si
valoric, in conditiile practicarii unor preturi ridicate pe piata regionala a
energiei electrice, cat si intreruperi indelungate ale aprovizionarii cu
electricitate a productiei si a altor activitati, cu influenta negativa directa
asupra economiei nationale ;
- cresterea pretului petrolului pe pietele internationale care a influentat
negativ piata albaneza, datorita faptului ca importa peste trei sferturi din
produsele rafinate utilizate.
Cele mai dinamice sectoare economice au fost serviciile si
constructiile, care, in anul 2008, au atras 17,5 % si respectiv 12% din
creditele acordate.
In anexa nr. 1 se prezinta situatia principalilor indicatori
macroeconomici pentru perioada 2005 – 2009.

III. ASPECTE PRIVIND SITUATIA ENERGETICA
Situatia energetica a Albaniei s-a inrautatit substantial in anul
2007 atat datorita cvasidependentei de productia de energie electrica in
hidrocentrale, circa 98 % din capacitatea totala, care a produs la mai putin de
jumatate datorita secetei prelungite si lipsei de apa in lacurile de acumulare,
iar pe de alta parte de lipsa de investitii in acest domeniu, in vederea
diversificarii surselor, in conditiile cresterii constante a consumului.
La sfarsitul anului 2007 balanta energiei electrice se prezinta
astfel :
- putere instalata : 1700 MW ;
- consum estimat pentru perioada normala, medie, a zilei : 18,5
milioane Kwh pe zi ;
38
- consum estimat pentru perioada de « varf » a zilei, cuprinsa
intre orele 18.00 – 22.00, 23 milioane Kwh ;
- productia in conditiile actuale ( caracterizate de lipsa
precipitatiilor in ultimele luni, cea ce nu asigura niveluri normale ale apei in
lacurile de acumulare, precum si de managementul necorespunzator al
Companiei Nationale de Electricitate, KESH ) : 10, 5 milioane Kwh pe zi ;
- necesar import : 8,0 milioane Kwh pe zi.
In cursul anului 2007 Albania a fost nevoita sa importe energie
electrica la preturi cuprinse intre 72 si 83 euro pe Mwh, in valoare totala de
circa 225 milioane euro.
Pe termen scurt si mediu Albania va continua sa importe energie
electrica in cantitati cuprinse intre 5 milioane ( in conditiile unui an normal
in precipitatii ) si 10 – 11 milioane Kwh pe zi ( in conditiile unui an sarac in
precipitatii, cum a fost anul 2007).

IV. EVOLUTIA COMERTULUI EXTERIOR
Comertul exterior al Albaniei in perioada !990 – 2007 s-a
caracterizat printr-un sold constant negativ. Acest sold negativ al balantei
comerciale a fost acoperit din incasarile provenind de la emigrantii albanezi,
care lucreaza in strainatate, al caror numar este apreciat la circa 1 milion.
In anul 2007 volumul estimat al comertului exterior a fost de 3,842
miliarde euro, din care export 786 milioane euro si import de 3,056 miliarde
euro, rezultand un deficit comercial de 2,270 miliarde euro. Balanta de plati
a acoperit acest deficit cu ajutorul incasarilor valutare de la albanezii care
lucreaza in strainatate, rezultand un sold pozitiv estimat la 70,0 milioane de
euro, care a determinat cresterea rezervelor valutare la circa 1,35 miliarde
euro, ceea ce asigura importurile pe o perioda de 4.0 luni.
39
In anexa nr. 2 se prezinta evolutia comertului exterior al Albaniei in
perioada 2001 – 2007.
Principalele grupe de marfuri exportate in ordine descrescatoare si
mii euro: textile si prelucrate din acestea – 214,3; incaltaminte si produse
sililare – 166,2 ; produse minerale – 121,5 ; metale de baza si prelucrate din
acestea – 116,7 ; aparate, echipamente si dispozitive mecanice si
electrotehnice – 32.6 .
Principalele grupe de marfuri importate in ordine descrescatoare si
mii euro: produse minerale – 509,3 ; masini, aparate, echipamente si
dispozitive mecanice si electrotehnice – 432,8 ; metale de baza si prelucrate
din acestea – 377,7 ; textile si prelucrate din acestea – 263,6 ; produse
chimice – 218,2 ;produse alimentare si bauturi diverse – 210,0 ; vehicule -
203,3 ;produse vegetale – 166,8 ; materiale de constructii – 103,4 ; mase
plastice, cauciuc si prelucrate din acestea – 101,8.
In anexa nr. 3 se prezinta evolutia comertului exterior al Albaniei cu
Romania in perioada 2001 – 2006.

In anul 2007 schimburile comerciale dintre Albania si Romania au
inregistrat urmatoarele rezultate conform statisticii romanesti :
– valoarea totala a schimburilor comerciale : 39 730 mii euro;
– valoarea importurilor din Romania a fost de 36 970 mii euro ;
- valoarea exporturilor in Romania a fost de 2 760 mii euro ;
- soldul balantei comerciale : 34 210 mii euro in favoarea Romaniei.
– principalele grupe de marfuri importate din Romania : produse
minerale ( carburanti si electricitate ) ; produse chimice ; metale si prelucrate
din acestea ; masini si echipamente mecanice si electrice ; produse vegetale ;
produse din piatra, ciment, sticla si ceramica.
– principalele grupe de marfuri exportate in Romania : mobila,
produse din aluminiu si otel ;

40
Pe baza acestor date, in anul 2007, in comparatie cu anul 2006, s-a
inregistrat o crestere cu 50 % a eporturilor si o crestere de 4,2 ori a
importurilor Romaniei din Albania.

V.. APRECIERI PRIVIND EVOLUTIA ECONOMICA
A ALBANIEI PE TERMEN SCURT

Pentru perioada 2009 – 2010 analizele economice si previziunile
referitoare la evolutia economica a Albaniei sustin urmatoarele :
- realizarea unei cresteri economice constante, cuprinsa intre 3,5 –
4,5 % ;
- mentinerea inflatiei la o singura cifra, in jurul valorii de 3% ;
- cresterea graduala a investitiilor de la 24,7% din Produsul Global
Brut in 2006, la 26,8% in anul 2009 ;
- cresterea datoriei externe la 2,2 miliarde US$ in 2008 si 2,4
miliarde US$ in 2009, dupa care ar urma sa scada la 2,0 miliarde
US$ in 2010 ca urmare a cresterii exporturilor si reducerii
importurilor ;
- rezolvarea crizei energetice incepand cu anul 2010 prin constructia
unor noi capacitati de productie a energiei electrice in domeniul
hidrocentralelor si a doua termocentrale, precum si prin
diversificare surselor energetice, in special extinderea utilizarii
resurselor regenerabile.

( Lucare intocmita pe baza datelor disponibile la 18.11.2008 )
Intocmit
Consilier economic
Dr. Dumitru BADICA

41

Anexa nr. 1

Nr.
crt.
Denumirea indicatorului Anul
2005

Anul
2006

Anul
2007
(e)
Anul
2008
(p)
Anul
2009
(p)
1.
Populatie (mil.loc.)
2,5

3,2 3,2 3,1 3,1 3,1
2.
Valoare GDP (mld.US $)
2,3

8,1 8,7 9,2 9,7 10,1
3.
Cresterea reala a GDP (%)
2,3

6,0 5,5 5,5 6,0 5,5
4.
Cresterea industriala (%)
4,5

5,5 5,0 4,0 4,5 4,5
5.
Balanta bugetului (% GDP)
2,3

(deficitul bugetar)
- 4,7 – 4,1 – 3,8 – 3,9 – 3,6
6.
Indicele preturilor de consum (%)
3

2,5 2,5 4,0 3,5 3,1
7.
Rata de schimb (ALL/US$)
3

112,40 118,0 82,60 86,16 92,95
8.
Balanta comerciala (US$ mld.)
1,3

-1,7 -2,15 -2,7 -2,90 -3,20
9.
Balanta contului curent(mil.US%)
1,3

380,0 370,0
10.
Balanta contului curent (%GDP)
2,3

- 4,7 -4,3 -13,0 -10,5 -9,3
11.
Rezerve valutare (mld.US$)
3

1,27 1,25 1,95 2,20 2,40
12.
Gradul de acoperire a importurilor (luni)
3

5,0 4,5 4.0 4.5 4,5
13.
Datoria externa ,%GDP
4

15,5 17,1 17,3 17,2 17,0

Semnificatie simboluri:
p – previziuni; e – estimari;
Numerele reprezinta sursele dupa cum urmeaza:
1 – Banca Nationala a Albaniei
2 – Banca Mondiala
3 – Fondul Monetar International
4 – Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare
5 – Business Monitor International

42

Anexa nr. 2

Evolutia comertului exterior al Albaniei in perioada 1999 – 2007,
conform statisticii albaneze, in mii euro

Anul Export Import Deficitul Volumul
1999 258.451,0 1.133.192,0 874.741,0 1.391.643,0
2000 279.744,5 1.168.456,5 888.712,0 1.448.201,1
2001 340.647,0 1.491.157,2 1.150.510,3 1.831.804,2
2002 348.511,7 1.571.474,9 1.222.963,1 1.919.986,6
2003 395.889,1 1.639.812,0 1.243.922,9 2.035.701,1
2004 487.340,5 1.843.647,4 1.356.306,9 2.330.987,9
2005 530.201,4 2.100.744,6 1.570.543,2 2.630.946,0
2006 629.016,4 2.423.039,5 1.794.023,2 3.052.055,9
2007 785.915,1 3.055.819,3 2.269.904,2 3.841.734,4

Anexa nr. 3

Evolutia comertului exterior al Albaniei cu Romania in perioada 1999
– 2006, conform statisticii albaneze:

– in mii euro -
Anul Export
% in
total
Import
% in
total
1999 86 0.03 6 217 0.55
2000 4 0.00 6 789 0.58
2001 39 0.01 14 623 0.98
2002 65 0.02 14 588 0.93
2003 70 0.02 13 341 0.81
2004 182 0.04 8 823 0.48
2005 1,280 0.24 16 879 0.80
2006 521 0,08 42 304 1,75